Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Ua taio maitai anei outou i te mau tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa? E hiˈo anaˈe e nafea outou ia pahono i teie mau uiraa:

Eaha te auraa ia faaapî i ‘to tatou feruriraa’? (Roma 12:2)

E ere ïa i te rave-noa-raa i te ohipa maitai. O te hiˈopoaraa râ i te hohonuraa o to tatou aau a rave atu ai i te mau tauiraa ia haapao tatou i te mau ture aveia a te Atua i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa.​—w23.01, api 8-9.

E nafea tatou e ara noa ˈi a mataitai ai i te mau tupuraa itehia na te ao nei?

Mea anaanatae ia ite e nafea te mau ohipa e tupu ra e faatupu ai i te mau parau tohu Bibilia. Eita tatou e horoa i to tatou manaˈo aˈunei e tupu ai te amahamaha, mea au aˈe râ ia faahiti i ta te faanahonahoraa a Iehova i pia. (Kor. 1, 1:10)​—w23.02, api 16.

No te aha te bapetizoraa o Iesu i taa ê ai i to ta ˈna mau pǐpǐ?

Ua fanauhia Iesu i roto i te hoê nunaa pûpûhia i te Atua, aita ïa i titauhia ia pûpû oia ia ˈna ia Iehova mai ia tatou. E taata tia roa oia e aita ta ˈna e hara, aita ïa i titauhia ia ˈna ia tatarahapa.​—w23.03, api 5.

E nafea tatou e tauturu ai ia vetahi ê ia horoa i te pahonoraa i te putuputuraa?

E horoa tatou i te pahonoraa poto ia nehenehe vetahi atu e pahono atoa. Eiaha atoa e faataa e rave rahi manaˈo. E nehenehe ïa te tahi atu e tatara i te hoê manaˈo ê.​—w23.04, api 23.

Eaha “te Eˈa o te moˈaraa” faahitihia i roto i te Isaia 35:8?

E faahohoˈaraa teie o te purumu ravehia e te ati Iuda tei faarue i Babulonia no te hoˈi i to ratou fenua. E i teie tau? Tau hanere matahiti na mua ˈtu i 1919, o te mau ohipa atoa tei ravehia no te huri e no te nenei i te Bibilia e te tahi atu mau papai. Ua tere te nunaa o te Atua na nia i “te Eˈa o te moˈaraa” tae roa ˈtu i te paradaiso pae varua o te aratai ra i te mau haamaitairaa ta te Faatereraa arii e hopoi mai.​—w23.05, api 15-19.

Eaha na piti vahine taipe ta te Maseli pene 9 e faahiti ra?

Te faahiti ra te buka Maseli i te “hoê vahine maamaa” o te titau haere ra i te taata, o “te Apoo” râ te hopearaa. Area “te paari mau” tei faahohoˈa-atoa-hia i te hoê vahine, e titauraa atoa ta ˈna o te aratai i te taata i “te eˈa o te maramarama” e i te ora. (Mas. 9:1, 6, 13, 18)​—w23.06, api 22-⁠24.

Mea nafea te Atua i te faaiteraa i te haehaa e te huru au noa a tauaparau ai ia Lota?

Ua horoa Iehova i te aratairaa ia Lota ia horo ê ia Sodoma e ia haere atu i te tuhaa fenua mouˈa ra. I to Lota râ taparuraa ia Iehova ia vaiiho ia ˈna e i to ˈna utuafare ia haere i Zoara, ua farii Iehova.​—w23.07, api 21.

Eaha ta te vahine faaipoipo e nehenehe e rave ia mataitai ta ˈna tane i te hohoˈa faufau?

Ia haamanaˈo o ˈna e ere no ˈna te hape. Mea faufaa ia tiatonu noa oia i to ˈna auhoaraa e o Iehova e ia tamau i te feruriruri i te mau aamu Bibilia o te mau vahine hepohepo tei fanaˈo i te tamahanahana no ǒ mai i te Atua ra. E nehenehe ta ˈna e tauturu i ta ˈna tane ia ape i te mau tupuraa e hema ˈi o ˈna.​—w23.08, api 14-17.

Ia faaooohia tatou no ta tatou mau tiaturiraa, e nafea te paari e tauturu mai ai ia faaite i te mǎrû?

Ia faaooohia tatou aore ra ia tuu mai te hoê taata i te tahi uiraa no nia i ta tatou mau tiaturiraa, e ravea te reira no te ite eaha ta ˈna e manaˈo ra aore ra e anaanatae ra. Maoti te reira, ua ineine ïa tatou no te pahono atu ma te mǎrû.​—w23.09, api 17.

Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Maria no nia i te fanaˈoraa i te puai?

I te iteraa Maria e e fanau o ˈna i te Mesia, ua fanaˈo o ˈna i te puai no ǒ mai ia vetahi ê ra. O Gaberiela e o Elisabeta tei faaitoito ia ˈna. E nehenehe atoa tatou e faaitoitohia e to tatou mau hoa Kerisetiano.​—w23.10, api 15.

E nafea Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure?

Ua fafau Iehova e faaroo o ˈna i ta tatou mau pure e e hiˈo o ˈna e tuati anei te reira i ta ˈna opuaraa. (Ier. 29:12) Papu maitai, e tauturu mau â o ˈna ia tatou noa ˈtu e ere hoê â huru ta ˈna pahonoraa i ta tatou mau pure.​—w23.11, api 21-⁠22.

Inaha ua faahiti aˈena te Roma 5:2 i te “tiaturiraa,” no te aha ïa e hiti faahou mai ai taua parau ra i te irava 4?

Ia faaroo te hoê taata i te parau apî oaoa, e nehenehe oia e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua te faarirohia ei paradaiso. Ia faaruru râ oia i te tamataraa e te ati a fanaˈo atu ai i te farii maitai a te Atua, e puai atu â to ˈna tiaturiraa i te paradaiso.​—w23.12, api 12-13.