Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 52

Tuahine apî ma, ia riro outou ei Kerisetiano paari i te pae varua

Tuahine apî ma, ia riro outou ei Kerisetiano paari i te pae varua

“Ei manaˈo paari to te mau vahine e tia ˈi . . . ei haerea au noa . . . to ratou, e te haapao maitai i ta ratou mau ohipa atoa.”​—TIM. 1, 3:11.

HIMENE 133 Haamori ia Iehova i te apîraa

HAAPOTORAA a

1. Ia rave tatou i te aha no te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua?

 MEA faahiahia ia ite i te hoê tamarii ia paari oioi mai. E paari mǎrû noa ratou, mai tera iho â te faanahoraa. No te riro mai râ ei taata paari i te pae varua, e titauhia te tutavaraa rahi. b (Kor. 1, 13:11; Heb. 6:1) Ei hiˈoraa, mea faufaa ia faatupu tatou i te auhoaraa piri e o Iehova. E titau-atoa-hia to ˈna varua moˈa no te faatupu i te mau huru maitatai e te tahi mau aravihi e no te faaineine ia tatou ia amo i te mau hopoia a muri aˈe.​—Mas. 1:5.

2. Eaha te haapii mai i te Genese 1:27 e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 Ua poiete Iehova i te taata, te tane e te vahine. (A taio i te Genese 1:27.) I te pae tino, e ite-maitai-hia te taa-ê-raa i rotopu i te mau tane e te mau vahine. Mea taa ê atoa râ ratou i roto i te tahi atu tuhaa. Ei hiˈoraa, ua poiete Iehova i te tane e te vahine no te amo i te tahi hopoia, ia nehenehe ïa raua e faatupu i te mau huru maitatai, te aravihi faufaa no te haapao i ta raua hopoia. (Gen. 2:18) I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou eaha ta te mau tuahine apî e rave no te riro ei tuahine paari i te pae varua. I to muri nei tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa ïa tatou i te parau no te mau taeae apî.

A FAATUPU I TE MAU HURU MAITATAI

Ia pee oe i te hiˈoraa o Rebeka, Esetera e Abigaila e tauturu te reira ia oe ia riro mai ei tuahine paari i te pae varua (A hiˈo i te paratarafa 3-4)

3-4. Ihea te mau tuahine apî e ite ai i te mau hiˈoraa maitai no ratou? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

3 Te faahiti ra te Bibilia e rave rahi vahine tei here e tei tavini ia Iehova. (A hiˈo i te tumu parau “Ta tatou e haapii mai ra i te hiˈoraa o te mau vahine o te Bibilia” i nia i te jw.org.) E “haerea au noa” to teie mau vahine o te “haapao maitai i ta ratou mau ohipa atoa.” Hau atu, e nehenehe te mau tuahine e pee i te hiˈoraa maitai o te mau tuahine i roto i te amuiraa.

4 Tuahine apî ma, a hiˈo i te mau tuahine paari i te pae varua i roto i ta outou amuiraa e a pee i to ratou hiˈoraa. A tapao i to ratou mau huru maitatai e a feruri e nafea ia pee i te reira. E hiˈopoa anaˈe e toru huru maitatai faufaa no te riro ei tuahine paari i te pae varua.

5. No te aha e mea faufaa te haehaa no te hoê tuahine paari i te pae varua?

5 Te haehaa. Ia faatupu te hoê vahine i te haehaa, e maitai noa to ˈna auhoaraa e o Iehova e o vetahi ê. (Iak. 4:6) E maiti te hoê vahine o te here ra ia Iehova i te auraro i te mau ture aveia ta te Atua i haamau aˈena. Ei hiˈoraa, e auraro o ˈna i te aratairaa o te Korinetia 1, 11:3. I roto, ua faataa Iehova o vai ma te amo i te hopoia i roto i te amuiraa e o vai te upoo o te utuafare. c

6. Eaha ta te mau tuahine e haapii mai i te haehaa o Rebeka?

6 E hiˈo anaˈe i te hiˈoraa o Rebeka. E vahine itoito o ˈna tei rave i te faaotiraa î i te paari i roto i to ˈna oraraa. Ua ite hoi oia afea e eaha ta ˈna e rave. (Gen. 24:58; 27:5-17) Mea faatura e mea auraro roa teie vahine. (Gen. 24:17, 18, 65) Ia auraro outou i te mau taeae ta Iehova i maiti no te amo i te hopoia i roto i ta ˈna faanahonahoraa mai ia Rebeka, e riro outou ei hiˈoraa maitai no te utuafare e no te amuiraa.

7. E nafea te mau tuahine e faaite ai i te aau faahaihai mai ia Esetera?

7 Te aau faahaihai. Te na ô ra te Bibilia: “Te paari, tei te feia aau faahaihai ïa.” (Mas. 11:2) E aau faahaihai to Esetera, te hoê vahine taiva ore tei tavini ia Iehova. Hau atu, i to ˈna riroraa mai ei arii vahine, aita o ˈna i faateitei noa ˈ ˈe ia ˈna. Ua farii e ua pee o ˈna i te aˈoraa a Moredekai. (Ese. 2:10, 20, 22) E nehenehe atoa outou e faatupu i te aau faahaihai ma te imi e ma te pee i te mau aˈoraa e horoahia ia outou.​—Tito 2:3-5.

8. Ia au i te Timoteo 1, 2:9, 10, e nafea te hoê tuahine apî e faaite ai i te aau faahaihai i roto i to ˈna huru faaneheneheraa?

8 Ua faaite atoa Esetera i te aau faahaihai i roto i te tahi atu tuhaa. Noa ˈtu “e tino nehenehe [to ˈna] e te hohoˈa mata purotu,” aita o ˈna i huti i te ara-maite-raa i nia ia ˈna. (Ese. 2:7, 15) E nafea te hoê tuahine e faufaahia ˈi i te hiˈoraa o Esetera? Ua faahitihia hoê ravea i roto i te Timoteo 1, 2:9, 10. (A taio.) Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau tuahine ia ahu ma te tura e te manaˈo paari. Te taˈo Heleni faaohipahia i ǒ nei, o te hoê taˈo ïa o te faaitoito i te vahine Kerisetiano ia ahu ma te faatura i te manaˈo o vetahi ê. Te oaoa nei tatou ia ite e te pee ra te mau tuahine i teie aratairaa.

9. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Abigaila?

9 Te haroˈaroˈa. Eaha mau na te haroˈaroˈa? O te aravihi ïa ia ite eaha te mea maitai e te mea ino, a maiti atu ai i te rave i te mea maitai. E hiˈopoa anaˈe i te hiˈoraa o Abigaila. Ua rave ta ˈna tane i te faaotiraa tano ore o te faatae mai i te faahopearaa ino i nia i te feia atoa e ora ra i to ˈna fare. No te mea ua taa ia ˈna eaha te rave, oioi atura Abigaila i te haa. A na reira ˈi, ua faaora oia i to ˈna utuafare e ta ˈna mau tavini. (Sam. 1, 25:14-23, 32-35) E tauturu atoa mai te haroˈaroˈa ia ite eaha te taime no te paraparau e no te mamû noa. E noaa atoa ia tatou ia faaite i te anaanatae ia vetahi ê, ma te ore râ e faaô i roto i to ratou oraraa.​—Tes. 1, 4:11.

A FAATUPU I TE MAU ARAVIHI FAUFAA

Mea nafea oe i te faufaaraahia i te haapii i te taio e i te papai maitai? (A hiˈo i te paratarafa 11)

10-11. E nafea oe e o vetahi ê e faufaahia ˈi i te haapii i te taio e i te papai maitai? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

10 E titauhia i te hoê tuahine paari i te pae varua te tahi mau aravihi. E aravihi teie ta te hoê tamahine i haapii i to ˈna nainairaa e e faufaahia o ˈna i te roaraa o to ˈna oraraa. E hiˈo anaˈe te tahi o taua mau aravihi ra.

11 A haapii i te taio e i te papai maitai. I te tahi mau fenua, e ere i te mea faufaa ia ite te vahine i te taio e te papai. Mea faufaa râ teie aravihi no te mau Kerisetiano atoa. d (Tim. 1, 4:13) Eiaha ïa ia vaiiho i te tahi noa ˈ ˈe mea ia tapea ia outou ia faatupu i taua aravihi ra. E nafea outou e faufaahia ˈi? E tauturu hoi te reira ia noaa mai te tahi ohipa. E riro outou ei piahi e ei taata haapii Bibilia maitai aˈe. Te mea faufaa roa ˈ ˈe, e piri atu â outou ia Iehova a haapii ai e a feruriruri ai i ta ˈna Parau.​—Ios. 1:8; Tim. 1, 4:15.

12. E nafea te Maseli 31:26 e tauturu ai ia oe ia riro ei taata o te tauaparau maitai?

12 A faatupu i te aravihi no te tauaparau maitai. Mea faufaa roa te reira no te mau Kerisetiano. Ua horoa mai Iakobo i teie aˈoraa: “Ia ineine te taata atoa i te faaroo e tia ˈi, eiaha e ru i te paraparau.” (Iak. 1:19) Ia faaroo maitai outou ia paraparau mai te tahi taata, e faaite atu outou i te aumihi aore ra “te aumauiui.” (Pet. 1, 3:8) Ia ore ia taa maitai ia outou eaha to ˈna huru aau aore ra eaha ta ˈna e parau mai ra, ma te mǎrû a tuu atu i te tahi mau uiraa. I muri iho, a feruri maitai hou a paraparau ai. (Mas. 15:28, nota) A ui: ‘Mea mau e mea faaitoito anei ta ˈu e hinaaro ra e parau? E faahiti anei au i te parau maitai e te tano?’ A huti mai i te haapiiraa o te hiˈoraa o te mau tuahine paari i te pae varua. (A taio i te Maseli 31:26.) A hiˈopoa maitai e nafea ratou ia paraparau e ia faaroo i te hoê taata. Rahi noa ˈtu outou i te haamaitai i tera tuhaa, ohie noa ˈtu â ïa no outou ia paraparau ia vetahi ê.

Te hoê vahine tei haapii i te faanaho i te fare, e haamaitairaa ïa no to ˈna utuafare e no te amuiraa (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. E nafea oe ia haapii i te faanaho maitai i te fare? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 A haapii i te faanaho i te fare. I e rave rahi fenua, na te vahine e rave i te ohipa i te fare. E nehenehe to outou mama aore ra te hoê tuahine e haapii ia outou i te mau aravihi faufaa. Te na ô ra Cindy te hoê tuahine: “Hoê o te mau ô ta to ˈu metua vahine i horoa mai, o te oaoa ïa ta te ohipa e hopoi mai. I te mea e ua haapii o ˈna ia ˈu e nafea ia tunu i te maa, tamâ i te fare, nira e hoo mai i tei hinaarohia, ua nehenehe ïa vau e aupuru maitai ia ˈu e e rave hau atu â no Iehova. Ua haapii atoa mai o ˈna e nafea ia farii maitai i te taata, mea na reira vau i te matauraa i te mau taeae e tuahine hiˈoraa maitai.” (Mas. 31:15, 21, 22) E haamaitairaa no te utuafare e no te amuiraa, te hoê vahine feruriraa paari o tei ite i te farii maitai e i te faanaho i te fare.​—Mas. 31:13, 17, 27; Ohi. 16:15.

14. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Crystal e eaha ta oe e haapao na mua roa?

14 Ia mauruuru noa outou i te mau mea e vai nei. (Phil. 4:11) Te na ô ra Crystal te hoê tuahine: “I to ˈu haereraa i te haapiiraa tuatoru, ua tauturu mai to ˈu na metua ia haapii au i te tahi mau aravihi faufaa no te rave i te ohipa. No reira, ua faaitoito mai to ˈu papa ia haapii au i te numeraraa faufaa e ua tauturu rahi mai te reira ia ˈu.” Papu mea faufaa ia imi i te moni, ia haapii atoa râ i te faaohipa i te reira ma te paari. (Mas. 31:16, 18) Ia mauruuru noa outou i te mau mea e vai nei, eita ïa outou e tarahu faufaa ore noa. E nehenehe ia outou e rave hau atu â no Iehova.​—Tim. 1, 6:8.  

A FAAINEINE IA OUTOU NO TE AMO I TE HOPOIA

15-16. No te aha e mea poiherehia te mau tuahine taa noa? (Mareko 10:29, 30)

15 Ia faatupu outou i te mau huru maitatai e te mau aravihi faufaa, e ineine ïa outou no te amo i te hopoia. Teie mai te tahi hiˈoraa.

16 E nehenehe outou e faaea taa noa. Mai ta Iesu i parau, e faaoti te tahi mau vahine i te faaea taa noa, noa ˈtu i roto i to ratou taˈere e haafaufaa-rahi-hia te faaipoiporaa. (Mat. 19:10-12) No vetahi râ, e faaea taa noa ratou no te tahi atu mau tumu. Te mea papu, te poihere nei Iehova raua Iesu i te mau Kerisetiano taa noa. Ati aˈe te fenua, e hiˈoraa maitai te mau tuahine taa noa i roto i te amuiraa. No te mea e mea here na ratou ia vetahi ê, e riro mai teie mau vahine ei tuahine feruriraa paari e ei metua vahine pae varua.​—A taio i te Mareko 10:29, 30; Tim. 1, 5:2.

17. E nafea te hoê tuahine apî e faaineine ai ia ˈna no te rave i te taviniraa taime taatoa?

17 E nehenehe outou e rave i te taviniraa taime taatoa. Na te ao nei, mea rahi ta te mau tuahine e rave ra i roto i te pororaa. (Sal. 68:11) E nehenehe anei ta outou e rave i te taviniraa taime taatoa, mai te taviniraa i te Betela, pionie aore ra ei rima tauturu no te paturaa? A pure no nia i tera fa. A paraparau e te mau Kerisetiano tei naea ia ratou tera fa, e a feruri e nafea ia pee i to ratou hiˈoraa. I muri iho, a haamau i te hoê tapura e tano no outou. Ia rave outou i te taviniraa taime taatoa, e fanaˈo outou i te tahi atu mau haamaitairaa.

Ia hinaaro oe e faaipoipo, a maiti i to oe apiti ma te paari (A hiˈo i te paratarafa 18)

18. No te aha e mea faufaa ia maiti te hoê tuahine i te apiti no ˈna ma te paari? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

18 E opua paha outou e faaipoipo. E tauturu te mau huru maitatai e aravihi faahitihia na mua ˈtu ia outou ia riro ei vahine faaipoipo herehia. Papu, a maiti maitai i to outou apiti ia opua outou e faaipoipo. E faaotiraa faufaa hoi teie. A haamanaˈo, ia auraro outou i ta outou tane faaipoipo. (Roma 7:2; Eph. 5:23, 33) A ui: ‘E taeae feruriraa paari anei o ˈna? Te tuu ra anei o ˈna i te mau ohipa pae varua i te parahiraa matamua o to ˈna oraraa? E faaotiraa paari anei ta ˈna e rave ra? E farii anei o ˈna i ta ˈna mau hape? E faatura anei oia i te mau vahine? E hoa papu anei o ˈna no ˈu o te aupuru mai i te pae varua e te pae materia? Te haapao maitai ra anei o ˈna i ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa?’ (Luka 16:10; Tim. 1, 5:8) Papu, ia hinaaro outou i te hoê tane maitai, tera atoa tei titauhia ia outou ei vahine faaipoipo.

19. No te aha e tuhaa faahiahia roa ia riro te vahine ei “tauturu” no ta ˈna tane?

19 Te parau ra te Bibilia e riro te vahine faaipoipo ei “tauturu” no ta ˈna tane e “ei apiti e tano no ˈna.” (Gen. 2:18) Te haafaufaa ore ra anei te reira i te tiaraa o te vahine? Aita roa ˈtu! Mea faahiahia roa te tuhaa a te vahine ei tauturu no ta ˈna tane. I roto i te Bibilia, e faahohoˈa-atoa-hia Iehova i te hoê “tauturu.” (Sal. 54:4; Heb. 13:6) E turu te vahine faaipoipo i ta ˈna tane ia rave o ˈna i te tahi faaotiraa no te utuafare. No to ˈna here ia Iehova, e haapao oia ia ite te taata i te mau huru maitatai o ta ˈna tane. (Mas. 31:11, 12; Tim. 1, 3:11) E nehenehe outou e faaineine ia outou i teie nei â no te faaipoiporaa ma te haapuai i to outou here ia Iehova e ma te tauturu i to outou utuafare e te amuiraa.

20. Eaha te mau maitai ta te hoê metua vahine e rave no to ˈna utuafare?

20 E riro mai paha outou ei metua vahine. I muri aˈe i te faaipoiporaa, e hinaaro paha orua i te tamarii. (Sal. 127:3) Mea maitai râ ia feruri atea. E tauturu te mau huru maitatai e te mau aravihi hiˈopoahia i roto i teie tumu parau haapiiraa ia outou ei vahine faaipoipo aore ra ei metua vahine. E nehenehe atoa to outou here, hamani maitai e faaoromai e tauturu i ta outou mau tamarii ia faaea hau e ia oaoa noa.​—Mas. 24:3.

E rave rahi vahine apî tei riro ei Kerisetiano paari i te pae varua, ua haapii hoi ratou i te Bibilia e ua faaohipa i ta ratou i haapii mai (A hiˈo i te paratarafa 21)

21. Eaha to tatou huru i nia i to tatou mau tuahine e no te aha? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

21 Tuahine ma, mea here na matou ia outou no ta outou e rave nei no Iehova e no te mau taeae e tuahine. (Heb. 6:10) Te tutava nei outou i te faatupu i te mau huru maitatai e aravihi e faufaahia ˈi outou e vetahi ê. Te tutava atoa nei outou i te faaineine i te amo i te mau hopoia a muri aˈe. Te mea papu, mea herehia outou i roto i te faanahonahoraa a Iehova!

HIMENE 137 Vahine, tuahine taiva ore

a Tuahine apî ma, mea faufaa roa outou i roto i te amuiraa. E riro outou ei tuahine paari i te pae varua ma te faatupu i te mau huru maitatai e te tahi mau aravihi e ma te faaineine ia outou no te amo i te tahi mau hopoia. A na reira ˈi, e haamaitai Iehova ia outou i roto i ta outou taviniraa.

b NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te hoê taata paari i te pae varua, o te hoê ïa Kerisetiano arataihia e te varua moˈa o te Atua, eiaha râ e te huru o teie nei ao. E pee atoa o ˈna i te hiˈoraa o Iesu, e tutava rahi oia i te aupuru i to ˈna auhoaraa e o Iehova e e faaite o ˈna i te here ia vetahi ê.

d No te ite i te faufaaraa o te taioraa, a hiˈo i te tumu parau “Pourquoi est-il important que les enfants lisent ? 1re partie : Lire un livre ou regarder un film ?