Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 49

HIMENE 147 Ora mure ore fafauhia

E nafea ia fanaˈo i te ora mure ore?

E nafea ia fanaˈo i te ora mure ore?

“Te taata o te ite i te Tamaiti e o te faatupu i te faaroo ia ˈna, [e] noaa ïa ia ˈna te ora mure ore.”​—IOA. 6:40.

MANAˈO FAUFAA

E ite mai tatou eaha te mau haamaitairaa ta te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu e fanaˈo maoti te tusia o Iesu.

1. No te aha e rave rahi e manaˈo ai eita ratou e ora e a muri noa ˈtu?

 NO TE ora maoro atu â, e rave rahi o te haapao maitai i ta ratou e amu e o te faaetaeta i to ratou tino. Noa ˈtu râ, ua ite ratou e eita ratou e ora e a muri noa ˈtu. Inaha e ruau te taata a pohe atu ai. Ua parau râ Iesu e nehenehe te taata e fanaˈo i “te ora mure ore,” ta ˈna ïa i faahiti i te Ioane 3:16 e te 5:24.

2. Eaha ta te Ioane pene 6 e parau ra no nia i te ora mure ore? (Ioane 6:39, 40)

2 I te hoê mahana, ua horoa semeio o Iesu i te faraoa e te iˈa na e tausani taata. a E tupuraa faahiahia roa teie. Tera râ, mea faahiahia ˈtu â ta ˈna i parau ananahi aˈe. Oia hoi e nehenehe ta ˈna e faatia i te feia pohe a fanaˈo atu ai ratou i te ora mure ore. Ta ˈna ïa i parau i te nahoa tei apee mai ia ˈna i Kaperenaumi, tei te pae tatahi o te miti o Galilea. (A taio i te Ioane 6:39, 40.) A feruri na ïa i to oe mau hoa e fetii tei pohe! E nehenehe ratou e e rave rahi atu â e faatiahia mai. E fanaˈo ratou e o tatou atoa i te ora mure ore. Tera râ, aita vetahi i tera ra tau e i teie mahana i taa i ta Iesu i parau i te mau irava i muri iho o te Ioane pene 6. Eaha hoi ta ˈna i parau?

3. Eaha ta Iesu i parau no nia ia ˈna i te Ioane 6:51?

3 I to Iesu faatamaa-semeio-raa i te nahoa, ua haamanaˈo ratou i te mâna ta Iehova i horoa i te nunaa Iseraela i te medebara. Inaha e parauhia taua mâna ra te faraoa, aore ra te maa, “no te raˈi mai.” (Sal. 105:40; Ioa. 6:31) Ua faahiti Iesu i te mâna no te haapii ia ratou i te hoê parau faufaa roa. Noa ˈtu ua horoa semeio mai te Atua i te mâna, ua pohe iho â te taata tei amu i te reira i muri aˈe. (Ioa. 6:49) Ua parau râ Iesu o ˈna “te maa mau no te raˈi mai,” “te maa ta te Atua e horoa mai” e “te maa o te horoa i te ora.” (Ioa. 6:32, 33, 35) Ua faataa Iesu i te taa-ê-raa i rotopu ia ˈna e te mâna. Ua na ô oia: “O vau te maa ora tei pou mai te raˈi mai. Ia amu te taata i teie maa, e ora ïa e a muri noa ˈtu.” (A taio i te Ioane 6:51.) Aita râ te ati Iuda i taa i ta ˈna i parau. Eˈha ïa huru? E maa Iesu no te raˈi mai tei hau aˈe i te mâna ta te Atua i horoa na to ratou mau tupuna? Parau atura ïa Iesu: “Te maa ta ˈu e horoa, o to ˈu ïa tino.” Eaha ta ˈna i hinaaro e parau? Mea faufaa roa ia taa ia tatou te auraa. E ite ïa tatou eaha te rave no te fanaˈo i te ora mure ore.

TE MAA ORA E TO ˈNA TINO

4. No te aha vetahi i huru ê ai i ta Iesu i parau?

4 Ua huru ê roa vetahi i to Iesu parauraa e horoa oia i to ˈna “tino ia ora to te ao nei.” Ua manaˈo paha ratou te hinaaro ra Iesu ia amu ratou i to ˈna iˈo. E amuraa taata ïa tena. (Ioa. 6:52) Ua huru ê roa ˈtu â ratou i to Iesu parauraa ˈtu: “Ia ore outou e amu i te tino o te Tamaiti a te taata nei e e inu i to ˈna toto, aita ïa e ora i roto ia outou.”​—Ioa. 6:53.

5. Eaha te haapapuraa aita Iesu i ani i te taata ia inu iho â i to ˈna toto?

5 I te tau o Noa, ua faaue te Atua i te taata eiaha ia amu i te toto. (Gen. 9:3, 4) Tera atoa ta ˈna i faaue i te nunaa Iseraela. Te taata e amu i te toto, e “haapohehia oia.” (Lev. 7:27) Ua turu Iesu i taua faaueraa ra. (Mat. 5:17-19) No reira, eita roa ˈtu o ˈna e faaue i te taata ia amu i to ˈna tino e ia inu i to ˈna toto. Ua hinaaro râ Iesu e haapii i te taata e nafea ia fanaˈo i “te ora mure ore.”​—Ioa. 6:54.

6. Na te aha e haapapu ra e faahohoˈaraa ta Iesu i faaohipa i te Ioane 6:53?

6 E faahohoˈaraa ta Iesu e faaohipa ra mai ta ˈna i rave a paraparau ai i te hoê vahine Samaria. Ua parau hoi o ˈna: “Te taata e inu i te pape ta ˈu e horoa ˈtu, e ore roa ïa e poihâ faahou, e riro râ te pape ta ˈu e horoa na ˈna mai te pape e pihaa i roto ia ˈna o te horoa ˈtu i te ora mure ore.” (Ioa. 4:7, 14) b Aita Iesu i parau e ora teie vahine e a muri noa ˈtu ia inu o ˈna i te pape. Hoê â huru i mua i te nahoa i Kaperenaumi, aita o ˈna i parau e fanaˈo ratou i te ora mure ore ma te amu i to ˈna tino e ma te inu i to ˈna toto.

TE TAA-Ê-RAA I ROTO E PITI TUPURAA

7. Eaha ta vetahi i manaˈo no ta Iesu i parau i te Ioane 6:53?

7 Te manaˈo ra vetahi e te faataa ra Iesu i te Ioane 6:53 eaha te rave i te Amuraa maa a te Fatu. No te aha? No te mea i taua taime ra, ua parau atoa o ˈna ia amu i to ˈna tino e ia inu i to ˈna toto. (Mat. 26:26-28) No ratou, te taata atoa e tae i te Amuraa maa a te Fatu e amu ïa ratou i te pane e e inu i te uaina e faahaerehia mai. Tera iho â anei? Mea faufaa roa ia taa ia tatou i te pahonoraa no te mea pauroa te matahiti e mirioni taata na te ao nei o te amui mai ia tatou no taua oroa ra. E hiˈo mai tatou e mea taa ê roa ta Iesu i parau i te Ioane 6:53 e ta ˈna i faahiti i te Amuraa maa a te Fatu.

8. Eaha te taa-ê-raa i roto i na tupuraa e piti? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 E hiˈo mai tatou i te taa-ê-raa i roto i na tupuraa e piti. A tahi, i teihea taime e ihea to Iesu faahitiraa i ta ˈna i parau i te Ioane 6:53-56? I te matahiti 32, i Galilea to ˈna paraparauraa ˈtu i te nahoa ati Iuda. Hoê matahiti ïa na mua o ˈna i haamau ai i te Amuraa maa a te Fatu i Ierusalema. A piti, ua paraparau o ˈna ia vai ma? I to Galilea. No te rahiraa o ratou, mea faufaa aˈe to ratou mau hinaaro i te pae tino, eiaha râ to ratou auhoaraa e Iehova. (Ioa. 6:26) Inaha, aita ratou i tiaturi faahou ia Iesu no te mea aita ratou i taa i ta ˈna i parau. Ua faaea atoa vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ i te pee ia ˈna. (Ioa. 6:14, 36, 42, 60, 64, 66) Mea taa ê râ tei tupu i te matahiti 33 i te Amuraa maa a te Fatu. Tei pihai iho noa na 11 aposetolo taiva ore ia Iesu noa ˈtu aita i taa ia ratou te taatoaraa o ta ˈna e parau ra. Ua papu ia ratou e Tamaiti iho â Iesu na te Atua tei pou mai te raˈi mai. (Mat. 16:16) Ua haapopou Iesu ia ratou ma te parau: “Outou râ, ua pee maite ïa ia ˈu i roto i to ˈu mau ati.” (Luka 22:28) Te taa ra ia tatou e ere hoê â tupuraa ta Iesu i faahiti i te Ioane 6:53 e i te Amuraa maa a te Fatu. Te vai ra te tahi atu haapapuraa.

I te Ioane pene 6, ua paraparau Iesu i te ati Iuda i Galilea (aui). I te matahiti i muri iho, ua paraparau oia i ta ˈna na 11 aposetolo taiva ore i Ierusalema (atau) (A hiˈo i te paratarafa 8)


EAHA TE AURAA NO OE?

9. No vai ma ta Iesu i parau i te Amuraa maa a te Fatu?

9 I te Amuraa maa a te Fatu, ua horoa Iesu i ta ˈna na aposetolo i te pane hopue ore, a parau atu ai o to ˈna tino teie. I muri iho, ua horoa ˈtu oia i te uaina a parau atu ai o te “toto o te faufaa” teie. (Mar. 14:22-25; Luka 22:20; Kor. 1, 11:24) Ua faaauhia teie faufaa apî i te Iseraela pae varua, oia hoi te feia o ratou anaˈe te ô i roto i “te Faatereraa arii a te Atua,” eiaha râ i te taata atoa. (Heb. 8:6, 10; 9:15) Aita na aposetolo i taa maitai i te auraa o te reira i taua taime ra. Ua faatavaihia râ ratou i muri iho i te varua moˈa a ô atu ai ratou i roto i taua faufaa apî ra no te faatere e o Iesu i nia i te raˈi.​—Ioa. 14:2, 3.

10. Eaha te tahi atu taa-ê-raa i rotopu i ta Iesu i parau i te Amuraa maa a te Fatu e i Galilea? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

10 Ta Iesu i parau i te Amuraa maa a te Fatu, no te “nǎnǎ iti” ïa. O ta ˈna mau aposetolo taiva ore ïa tei pihai iho ia ˈna i taua po ra te mau mero matamua. (Luka 12:32) E amu ïa ratou e te tahi atu o te apiti mai ia ratou i te pane e e inu i te uaina. O ratou te faatere i te raˈi e o Iesu. Te auraa ïa, no te tahi noa mau taata ta Iesu i parau i te Amuraa maa a te Fatu. Ta ˈna râ i parau i Galilea i Kaperenaumi, no te taata ïa e rave rahi.

Aita i rahi te taata e amu i te pane e e inu i te uaina, tera râ o te taata atoa te nehenehe e faatupu i te faaroo ia Iesu e e fanaˈo i te ora mure ore (A hiˈo i te paratarafa 10)


11. Eaha te haapapuraa no te taata atoa ta Iesu i parau i Galilea?

11 Te rahiraa o te taata ta Iesu i paraparau i Galilea i te matahiti 32, o te maa noa ta ratou i hinaaro. Teie râ, ua faaite Iesu ia ratou i te tahi mea faufaa aˈe i te maa, oia hoi te ravea e fanaˈo ai ratou i te ora mure ore. Ua parau atoa o ˈna e faatiahia mai te feia pohe i te mahana hopea, o ratou atoa ïa te nehenehe e ora e a muri noa ˈtu. E ere ïa te tahi noa mau taata ta ˈna e faahiti ra, mai ta ˈna i faahiti i te Amuraa maa a te Fatu. Ua haapapu râ oia o te taata atoa te fanaˈo i tera haamaitairaa. Ua parau hoi o ˈna: “Ia amu te taata i teie maa, e ora ïa e a muri noa ˈtu. . . . Te maa ta ˈu e horoa, o to ˈu ïa tino ia ora to te ao nei.”​—Ioa. 6:51.

12. Eaha te titauhia no te fanaˈo i te ora mure ore?

12 Aita Iesu i parau i te ati Iuda i Galilea o te mau huru taata atoa te fanaˈo i tera haamaitairaa. O te feia anaˈe râ ‘o te amu i teie maa,’ oia hoi o te faatupu i te faaroo. E rave rahi i teie mahana o te tiaturi ra ia Iesu e o te faariro ra ia ˈna ei faaora no ratou. Eita râ e navai. (Ioa. 6:29) E rave rahi hoi i Galilea tei tiaturi na ia Iesu e tei faarue ia ˈna i muri iho. No te aha ratou i na reira ˈi?

13. Eaha te titauhia no te riro ei pǐpǐ na Iesu?

13 Ua pee noa te rahiraa ia Iesu no te mea e horoa oia i ta ratou e hinaaro ra. Ua hinaaro ratou ia faaora oia i to ratou maˈi, ia faatamaa ia ratou e ia haapii o ˈna i ta ratou e au. Ua faataa maitai râ Iesu aita o ˈna i haere mai i te fenua nei no te horoa i ta ratou i hinaaro, no te haapii râ eaha te titauhia no te riro ei pǐpǐ na ˈna. Ua titauhia ia “haere mai” ratou ia ˈna ra, te auraa ia faaroo ratou ia ˈna e ia haapao i ta ˈna mau haapiiraa.​—Ioa. 5:40; 6:44.

14. Ia aha tatou no te fanaˈo i te ora mure ore?

14 Ua haapii Iesu i teie mau taata maoti to ˈna pûpûraa i to ˈna tino e toto ei tusia e nehenehe ai ratou e fanaˈo i te ora mure ore. E titauhia ia tiaturi ratou i taua haapiiraa ra. O tatou atoa ïa i teie mahana. (Ioa. 6:40) No reira, mea faufaa roa ia faatupu tatou i te faaroo i te tusia o Iesu no te ora e a muri noa ˈtu, te auraa ïa o ta ˈna i faahiti i te Ioane 6:53. O te taata atoa te nehenehe e fanaˈo i teie haamaitairaa.​—Eph. 1:7.

15-16. Eaha te haapii mai i te Ioane pene 6?

15 Mea rahi te haapiiraa faufaa roa e faaitoito ta tatou pauroa e huti mai i te Ioane pene 6. Ua haapii tatou mea haapao roa Iesu i te taata. I Galilea, ua faaora oia i te maˈi, ua poro o ˈna no nia i te Faatereraa arii e ua faatamaa atoa i te taata. (Luka 9:11; Ioa. 6:2, 11, 12) Te mea faufaa roa ˈˈe râ, ua haapii oia ia ratou o ˈna “te maa o te horoa i te ora.”​—Ioa. 6:35, 48.

16 Te mau “mamoe ê atu” ta Iesu i faahiti, eita ïa ratou e eiaha atoa ratou e amu i te pane e e inu i te uaina i te oroa Amuraa maa a te Fatu. (Ioa. 10:16) Noa ˈtu râ, e faufaahia atoa ratou i te tusia o Iesu. Ia faatupu ïa ratou i te faaroo i te reira. (Ioa. 6:53) Te feia râ o te amu i te pane e o te inu i te uaina, to roto ïa ratou i te faufaa apî a nehenehe atu ai ratou e faatere e o Iesu i te raˈi. No reira, mea faatavaihia anei tatou aore ra eita, no tatou pauroa ta Iesu i haapii i te Ioane pene 6. Mea faufaa roa ia faatupu i te faaroo no te fanaˈo i te ora mure ore.

HIMENE 150 A imi i te Atua ia ora oe

a Ua hiˈopoahia te Ioane 6:5-35 i to na mua ˈtu tumu parau.

b Te pape ta Iesu i faahiti o te mau faanahoraa ïa ta Iehova i rave ia fanaˈo te taata i te ora mure ore.