Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 50

HIMENE 135 Te na ô mai ra Iehova: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe”

E te mau metua, a tauturu i ta outou tamarii ia haapuai i to ˈna faaroo

E te mau metua, a tauturu i ta outou tamarii ia haapuai i to ˈna faaroo

“Ia papu ia outou iho te maitai e te au e te tia roa o te hinaaro o te Atua.”​—ROMA 12:2.

MANAˈO FAUFAA

E ite mai tatou e nafea te mau metua e haapii ai i ta ratou tamarii ia tiaturi i te Bibilia e i te Atua e e nafea ia tauturu ia ˈna ia haapuai i to ˈna faaroo.

1-2. Ia aha te mau metua ia uiui ta ratou tamarii no nia i ta tatou mau tiaturiraa?

 E TITAUHIA te tutavaraa rahi no te aupuru i te tamarii. Mai te peu e tamarii ta outou, eita e ore te tutava nei outou i te patu i to ˈna faaroo. Ia papu ia outou e te oaoa nei Iehova i ta outou e rave ra. (Deut. 6:6, 7) Tera râ, ia paari mai ta outou tamarii, e uiui paha oia no nia i ta tatou mau tiaturiraa e no nia i te mau faaueraa tumu Bibilia.

2 E haapeapea paha outou i ta ˈna mau uiraa a manaˈo roa ˈtu ai aita o ˈna e tiaturi ra i te Atua e i te Bibilia. Tera râ, mea tano ia uiui ratou no te haapuai i to ratou faaroo. (Kor. 1, 13:11) No reira, eiaha e haapeapea rahi roa. Mea maitai ia hiˈo outou i ta ratou mau uiraa mai te hoê ravea no te tauturu ia ratou ia haamatau i te feruri.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou e nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou tamarii (1) ia haapuai i to ˈna faaroo ia Iehova, (2) ia ite i te mau maitai ia faaohipa o ˈna i te mau faaueraa tumu Bibilia, e (3) ia faataa i ta ˈna mau tiaturiraa. E ite atoa tatou no te aha mea maitai ia uiui te tamarii e e nafea te mau metua e paraparau ai no nia i ta tatou mau tiaturiraa.

A TAUTURU IA ˈNA IA HAAPUAI I TO ˈNA FAAROO

4. Eaha te mau uiraa ta te hoê tamarii e uiui e no te aha?

4 E te mau metua, ia taa ia outou e ere no te mea te tiaturi nei outou i te Atua e na reira atoa ïa ta outou tamarii. A paari mai ai o ˈna, e uiui iho â oia: ‘E nafea ia papu ia ˈu e te vai ra te hoê Atua? E nehenehe anei au e tiaturi i ta te Bibilia e parau ra?’ Te faaitoito mai ra te Bibilia ia faaohipa i “to [tatou] feruriraa atoa” e “ia papu ia [tatou] te mau mea atoa.” (Roma 12:1; Tes. 1, 5:21) E nafea ïa te mau metua e tauturu ai i ta ratou tamarii?

5. Eaha ta te mau metua e rave no te tauturu i ta ratou tamarii ia tiaturi i te Bibilia? (Roma 12:2)

5 A faaitoito ia ˈna ia imi i te mau haapapuraa e parau mau ta te Bibilia e haapii ra. (A taio i te Roma 12:2.) Ia ui mai ta outou tamarii, a faaite ia ˈna e nafea ia imi i te pahonoraa ma te faaohipa i te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova. I te tumu parau “Te Bibilia,” e i te upoo parau “Papaihia i raro aˈe i te aratairaa a te varua o te Atua,” e noaa ia ˈna te haapapuraa e ere te Bibilia i te buka maitai noa. O “te parau [râ] a te Atua.” (Tes. 1, 2:13) Ei hiˈoraa, e nehenehe o ˈna e rave i te maimiraa no nia i te oire no Asura, o Nineve. I tahito ra, ua parau vetahi aivanaa aita i itehia aˈenei te oire o Nineve. Tera râ, i te mau matahiti 1850, ua itehia mai te mau huˈahuˈa o tera oire. Te auraa ïa mea mau ta te Bibilia e parau ra. (Zeph. 2:13-15) Ia hinaaro ta outou tamarii e ite e nafea te haamouraa o Nineve e faatupu ai i te parau tohu Bibilia, e nehenehe oia e taio i te tumu parau “Ua ite anei oe?” o Te Pare Tiairaa no Novema 2021. A faaitoito ia ˈna ia faaau i ta ˈna i haapii i ta ˈna i taio i roto i te tahi atu mau buka maimiraa. I reira ïa to ˈna tiaturi i te Bibilia e puai atu â ˈi.

6. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou tamarii ia ite i te mau haapapuraa mea tano iho â te Bibilia? A horoa i te hoê hiˈoraa. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 A tauturu ia ˈna ia feruri no te aha e parau mau ta te Bibilia e haapii ra. Ua rau te ravea e nehenehe ai outou e paraparau i ta outou tamarii no nia i te Atua e te Bibilia. Ia haere anei outou e mataitai i te hoê fare vairaa taihaa tahito, te hoê aua tiare, aore ra te hoê amaa a te mau Ite no Iehova. I te fare vairaa taihaa tahito ei hiˈoraa, te vai ra te tahi mau tupuraa aore ra taihaa tahito faahitihia i roto i te Bibilia ta outou e nehenehe e faataa i ta outou tamarii. I te fare vairaa taihaa tahito no Louvre i Pari, i Farani, te vai ra te Ofai a Mesa tei itehia mai i te matahiti 1868. Ua papaihia te iˈoa o te Atua i nia iho. Te vai atoa ra te hohoˈa o te Ofai a Mesa i te mau faaiteiteraa i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i Warwick, i New York, i te tuhaa “Te Bibilia e te iˈoa o te Atua.” Te haapapu ra tera ofai i ta te Bibilia i parau ê na, oia hoi ua orure hau te arii Mesa no Moabi ia Iseraela. (Arii 2, 3:4, 5) Ia ite mata ta outou tamarii i te mau haapapuraa e mea tano iho â ta te Bibilia e parau ra, e puai atu â to ˈna faaroo.​—A hiˈo atoa i te Paraleipomeno 2, 9:6.

A tauturu i ta oe tamarii ia feruri no te aha e parau mau ta te Bibilia e haapii ra ma te mataitai anei i te hoê fare vairaa taihaa tahito (A hiˈo i te paratarafa 6)


7-8. (1) Eaha ta tatou e haapii mai i te hohoˈa hamaniraa nehenehe i roto i te natura? A horoa i te hoê hiˈoraa. (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) Eaha te tahi mau uiraa e tauturu ai i ta outou tamarii ia tiaturi ia Iehova te Atua poiete?

7 A faaitoito ia ˈna ia feruri i te mau mea poietehia. A hahaere ai na roto anei i to outou aua aore ra i te tahi atu vahi, a ani i ta outou tamarii ia hiˈo i te hohoˈa hamaniraa ua rau te huru o te tahi mau mea i roto i te natura. No te aha? E haapapu mai te reira i te aravihi e te paari rahi o tei poiete i te mau mea atoa. Ei hiˈoraa, mea rahi te hohoˈa mea faaohu. E rave rahi matahiti to te mau aivanaa tuatapaparaa i te reira. Ia au i te aivanaa Nicola Fameli, ia taio oe i te numera o te mau hohoˈa faaohu e vai ra i roto i te natura, e ite mai oe i te hoê anairaa numera parauhia te mau numera Fibonacci. Mai tera no te tahi mau haapueraa fetia, te apu o te tahi mau pûpû, te tahi mau rauere, e tiare mai te tiare mahana. a

8 Mea rahi te hohoˈa hamaniraa i roto i te natura, o te haapiihia i te fare haapiiraa. E nehenehe tatou e faahiti i te hohoˈa parauhia fractal. No te taa eaha tera hohoˈa, a hiˈo na i te hamaniraa o te rahiraa o te mau tumu raau. Te vai ra te tumu, te mau amaa rarahi, te mau amaa nainai, e te mau rauere. E nehenehe teie mau tumu e amaahia ˈtu â. Teie râ, na vai i hamani i teie mau hohoˈa nehenehe? Ia feruri hohonu ta outou tamarii i te mau mea hamanihia maere mau, e nehenehe te reira e tauturu ia ˈna ia tiaturi ia Iehova te Atua poiete. (Heb. 3:4) Ia paari mai o ˈna, e nehenehe outou e ui atu: ‘Inaha mea poietehia tatou e te Atua, aita anei ïa o ˈna i ite e nafea tatou e oaoa ˈi? Eaha to oe manaˈo?’ I muri iho, a faaite atu i te tahi mau aratairaa Bibilia no nia i te mea maitai e te mea ino. Maoti hoi teie mau uiraa e taa ˈi ia ˈna te faufaaraa ia faaroo ia Iehova.

NASA, ESA, and the Hubble Heritage (STScl/AURA)-ESA/Hubble Collaboration

Eaha ta tatou e haapii mai i te hohoˈa hamaniraa nehenehe i roto i te natura? (A hiˈo i te paratarafa 7-8)


A TAUTURU IA ˈNA IA ITE E NAFEA OIA E FAUFAAHIA ˈI I TE MAU ARATAIRAA BIBILIA

9. No te aha ta outou tamarii e uiui mai ai no nia i te mau aratairaa Bibilia?

9 I te tahi taime, e uiui mai ta outou tamarii no ta te Bibilia e parau ra no nia i te mea maitai e te mea ino. A tamata ïa i te ite no te aha o ˈna e uiui mai ai. No te mea anei aita o ˈna e tiaturi ra i te Bibilia, aore ra aita o ˈna i ite e nafea ia faataa i ta ˈna mau tiaturiraa ia vetahi ê? Noa ˈtu eaha te pahonoraa, e nehenehe outou e tauturu ia ˈna ia taa e nafea tatou e faufaahia ˈi i te mau aratairaa Bibilia. A faaohipa ïa i te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! b

10. E nafea ia tauturu i ta outou tamarii ia feruri i to ˈna auhoaraa e Iehova?

10 A faaitoito ia ˈna ia poihere maitai i to ˈna auhoaraa e Iehova. No te ite eaha te manaˈo o ta outou tamarii, a faaohipa i te mau uiraa e te mau hohoˈa o te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Mas. 20:5) Ei hiˈoraa, i te haapiiraa 8, ua faaauhia Iehova i te hoê hoa hamani maitai o te haamanaˈo mai i te tahi mau haapiiraa no te paruru ia tatou. Ua oti anaˈe te Ioane 1, 5:3 i te faataahia, teie te tahi uiraa e tuu atu: “I te mea e hoa maitai roa o Iehova, eaha ïa to oe manaˈo i ta ˈna e titau ra ia tatou?” Ia hiˈohia e uiraa poto noa teie. Tera râ, e taa ia ˈna e no to ˈna here ia tatou i horoa mai ai Iehova i ta ˈna mau ture.​—Isa. 48:17, 18.

11. E nafea ia tauturu i ta outou tamarii ia taa i te mau maitai ia pee i te mau aˈoraa Bibilia? (Maseli 2:10, 11)

11 A aparau no nia i te mau maitai ta ˈna e fanaˈo ia faaohipa oia i te mau aratairaa Bibilia. A taio ai outou i te Bibilia aore ra i te irava mahana, a faataa mea nafea te mau faaueraa tumu Bibilia i te tautururaa i te utuafare. I taua taime ra, e nehenehe outou e tauturu i ta outou tamarii ia taa i te mau maitai ia rave i te ohipa e ia afaro noa to tatou haerea. (Heb. 13:18) A faataa ˈtu e nafea te faaohiparaa i te mau aratairaa Bibilia e paruru ai i to tatou ea i te pae tino e i te pae feruriraa. (Mas. 14:29, 30) Ua taa anaˈe ia ˈna, ohie noa ïa o ˈna i te pee i te mau aˈoraa Bibilia.​—A taio i te Maseli 2:10, 11.

12. Mea nafea Steve raua ta ˈna vahine i te tautururaa i ta raua tamaiti ia taa i te mau maitai ia pee i te mau aˈoraa Bibilia?

12 A hiˈo na i ta Steve raua ta ˈna vahine i rave ia taa ia Ethan ta raua tamaiti no te aha Iehova i horoa mai ai i ta ˈna mau ture. Te na ô ra Steve: “E ui mâua ia ˈna: ‘No te aha Iehova e hinaaro ai ia faaroo tatou i teie aˈoraa? E nafea te reira e faaite ai mea here na ˈna ia tatou? Eaha te tupu ia ore oe e faaohipa i tera aˈoraa?’ ” Auaˈe teie mau aparauraa i papu ai ia Ethan mea tano iho â ta Iehova mau ture. Te na ô atoa ra Steve: “Ta mâua fa, te tautururaa ïa ia Ethan ia taa e ua hau ê te paari no roto mai i te Bibilia i te paari o te taata.”

13. E nafea ia faaineine i ta outou tamarii ia faaohipa i te mau aratairaa Bibilia? A horoa i te hoê hiˈoraa.

13 A faaineine ia ˈna ia faaohipa i te mau aratairaa Bibilia. E nehenehe outou e faaineine i ta outou tamarii no te reira ia anihia o ˈna ia taio i te tahi buka i te fare haapiiraa. Te faatia ra paha tera buka i te aamu o te tahi mau taata e rave ra i te peu taotoraa tia ore aore ra mea iria ratou. Te huru râ o te faatiaraa, e au ra e e ere teie mau peu i te mea ino. E nehenehe ïa outou e faaitoito i ta outou tamarii ia feruri i te huru aau o Iehova ia rave te taata i tera mau ohipa tano ore. (Mas. 22:24, 25; Kor. 1, 15:33; Phil. 4:8) E tauturu te reira ia ˈna ia ite no te aha e haerea paari ia faaroo ia Iehova. E ia ani noa mai ta ˈna orometua haapii aore ra te tahi atu mau piahi i to ˈna manaˈo no nia i tera buka, ua ineine ïa o ˈna i te faataa i ta ˈna mau tiaturiraa.

A FAAINEINE IA ˈNA IA FAATAA I TA ˈNA MAU TIATURIRAA

14. Mea fifi no te tahi mau taurearea ia faataa i te aha, e no te aha?

14 I te tahi taime, e taiâ te tahi mau taurearea ia faataa i ta ratou mau tiaturiraa. Ei hiˈoraa, ia faataa i mua i te piha haapiiraa no te aha ratou e ore ai e turu i te haapiiraa e mea tupu noa mai te mau mea atoa. No te aha hoi ratou e taiâ ˈi? No te mea paha e haapapu mai ta ratou mau orometua haapii e parau mau te reira. E nehenehe râ outou e tauturu atu ia papu maitai ia ˈna ta ˈna e tiaturi ra.

15. E nafea e papu maitai ai i ta outou tamarii ta ˈna e tiaturi ra?

15 A tauturu ia ˈna ia papu maitai ia ˈna ta ˈna e tiaturi ra. Eiaha ta outou tamarii e haama no te mea te tiaturi ra o ˈna i te hoê Atua poiete. (Tim. 2, 1:8) No te aha hoi? No te mea te tiaturi atoa ra e rave rahi aivanaa e aita te ora i fa taue noa mai. Ua ite ratou i te haapapuraa e mea poietehia te mau mea atoa. No reira ratou e ore ai e tiaturi e mea tupu noa mai te mau mea atoa, o te haapiihia ra i roto e rave rahi fare haapiiraa ati aˈe te ao nei. E papu maitai i ta outou tamarii ta ˈna e tiaturi ra ia feruri o ˈna no te aha te mau taeae e tuahine e tiaturi atoa ˈi e mea poietehia te ora. c

16. E nafea ia tauturu i ta outou tamarii ia faataa i ta ˈna tiaturiraa i te Atua poiete? (Petero 1, 3:15) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

16 A faaineine ia ˈna ia faataa i ta ˈna tiaturiraa i te Atua poiete. (A taio i te Petero 1, 3:15.) E nehenehe outou e hiˈo faahou e ta outou tamarii i te anairaa tumu parau “Les jeunes s’interrogent: Création ou évolution?” i nia i te jw.org. Na ˈna ïa e maiti i te tatararaa mea ohie no ˈna ia faataa ia vetahi ê te vai ra te hoê Atua poiete. A haamanaˈo ia ˈna e aita e faufaa ia mârô i to ˈna mau hoa haapiiraa. Ia ohie noa râ ta ˈna mau tatararaa i tei hinaaro e faaroo mai. E na ô mai paha te hoê hoa haapiiraa: “E tiaturi noa vau i ta to ˈu mata e ite. Aita râ vau i ite aˈenei i te Atua.” E nehenehe ïa ta outou tamarii e pahono atu: “A feruri na ia oe i roto i te uru raau e ori haere ra. Ite ihora oe i te hoê puhapa nehenehe mau. Eaha te manaˈo e puta mai i roto i to oe feruriraa? E taata tei hamani i taua puhapa ra e ere? Hoê â huru ïa no to tatou paraneta e te mau mea ora atoa e vai ra i nia iho.”

A paraparau i te mau hoa haapiiraa ma te faaohie noa i ta outou faataaraa (A hiˈo i te paratarafa 16-17) d


17. E nafea ia faaitoito i ta outou tamarii ia paraparau ia vetahi ê no nia i te Bibilia? A horoa i te hoê hiˈoraa.

17 A faaitoito ia ˈna ia paraparau ia vetahi ê no nia i te Bibilia. (Roma 10:10) Te mau tutavaraa a ta outou tamarii no te faataa i ta ˈna mau tiaturiraa, e au ïa i te mau tutavaraa a te hoê taata no te haapii i te hauti i te upaupa. E haapii o ˈna na mua i te mau himene mea ohie ia hauti. E aravihi roa o ˈna i muri iho. Mai tera atoa no ta outou tamarii. E nehenehe o ˈna e tamata na mua i te hoê ravea ohie no te faaite ia vetahi ê i ta ˈna mau tiaturiraa. Ei hiˈoraa, e nehenehe o ˈna e ui i te hoê hoa haapiiraa: “Ua ite anei oe e pinepine te taata i te hamani i te tahi mea ia au i te hohoˈa hamaniraa ta ratou i ite i roto i te natura?” I muri iho, a pata hoê o na video o te anairaa Mea poietehia anei? Ia oti, e nehenehe o ˈna e parau: “A hiˈo na, e faatietiehia te taata o tei pee noa i te huru hamaniraa o te mau mea i roto i te natura. E ere anei râ o tei poiete i taua mau mea ra te tano ia faahanahanahia?” Maoti teie huru raveraa, e hinaaro paha te hoa haapiiraa e ite atu â no nia ia Iehova.

A TAUTURU NOA I TA OUTOU TAMARII IA HAAPUAI I TO ˈNA FAAROO

18. E nafea ia tauturu noa i ta outou tamarii ia haapuai i to ˈna faaroo ia Iehova?

18 E rave rahi taata o te ore e tiaturi ra ia Iehova. (Pet. 2, 3:3) No reira, a haapii ai i te Bibilia i ta outou tamarii, a faaitoito ia ˈna ia hiˈopoa i te mau tumu parau e rahi atu â ˈi to ˈna faatura i te Bibilia e te mau aratairaa i roto. Ia tauaparau outou no nia i te mau mea faahiahia ta Iehova i poiete, a haaferuri ia ˈna a puai atu â ˈi to ˈna faaroo. A tauturu ia ˈna ia taa i te mau parau tohu Bibilia tei tupu ê na. E te mea faufaa roa ˈtu â, a pure e ta outou tamarii. A pure atoa no ˈna. E haamaitai iho â Iehova i ta outou mau tutavaraa no te tauturu ia ˈna ia haapuai i to ˈna faaroo.​—Par. 2, 15:7.

HIMENE 133 Haamori ia Iehova i te apîraa

a No te ite atu â, a mataitai i te video Les merveilles de la création révèlent la gloire de Dieu—les formes i nia i te jw.org.

b Mai te peu ua oti ia ˈna te buka Ia ora oe e a muri noa ˈtu!, e nehenehe outou e hiˈo faahou e o ˈna i te tahi mau haapiiraa o na tuhaa 3 e 4, o te faahiti ra i te tahi mau aratairaa Bibilia.

c A hiˈo i te tumu parau “Pourquoi nous croyons en un créateur” o te A ara mai na! no Tetepa 2006 (Farani), e te buka rairai Cinq questions à se poser sur l’origine de la vie. A mataitai atoa i te mau video o te anairaa Manaˈo no nia i te tumu o te ora i nia i te jw.org.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te faaite ra te taurearea Ite no Iehova i te hoê hoa haapiiraa i te hoê video o te anairaa Mea poietehia anei?