Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 51

HIMENE 3 To matou tiaturiraa e puai

Mea faufaa no Iehova to outou mau roimata

Mea faufaa no Iehova to outou mau roimata

“A tuu i to ˈu mau roimata i roto i ta oe pute pape. Aita anei te reira i papaihia i roto i ta oe buka?”—SAL. 56:8.

MANAˈO FAUFAA

Te ite ra Iehova i te mauiui o to tatou aau e e hinaaro o ˈna e tamahanahana ia tatou.

1-2. No te aha paha tatou e taˈi ai?

 EITA e ore i taˈi na tatou pauroa. I mua i te mau tupuraa o te faaoaoa ia tatou e taˈi tatou no te oaoa. Ei hiˈoraa, peneiaˈe ua taˈi outou i te fanauraahia mai ta outou tamarii, ia haamanaˈo outou i te hoê ohipa nehenehe roa, aore ra ia farerei outou i te hoê hoa here i muri aˈe e rave rahi matahiti.

2 Tera râ, te rahiraa o te taime e taˈi tatou no te mea te mauiui ra tatou. Ei hiˈoraa, e taˈi tatou ia hamani ino mai te hoê taata ia tatou. E tahe te roimata ia mauiui tatou no te maˈi ino mau, aore ra ia pohe tei herehia e tatou. I roto i tera mau tupuraa, e au tatou i te peropheta Ieremia i te taime a haamouhia ˈi Ierusalema na to Babulonia. Ua parau oia: “Te tahe nei to ˈu roimata . . . Te taˈi noa nei to ˈu mata aita e faaearaa.”​​—Oto 3:48, 49.

3. Eaha to Iehova huru ia mauiui tatou? (Isaia 63:9)

3 Ua ite Iehova ehia taime to tatou taˈi-noa-raa no te mau tupuraa ahoaho. Te haapapu ra te Bibilia e ua ite oia eaha ta tatou e faaruru nei e te faaroo ra o ˈna i ta tatou mau taparuraa. (Sal. 34:15) Eita râ Iehova e mataitai noa ia tatou. Mai te hoê metua î i te here, e mauiui atoa o ˈna a ite ai i ta ˈna mau tamarii e taˈi noa ra e e tauturu oia ia ratou.​​—A taio i te Isaia 63:9.

4. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te tahi mau tavini i tahito ra e no nia ia Iehova?

4 I roto i ta ˈna Parau, ua faaite Iehova eaha to ˈna huru ia taˈi ta ˈna mau tavini. E nehenehe tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Hana, Davida e te arii Hezekia. No te aha ratou i taˈi ai? Mea nafea Iehova i te tautururaa ia ratou? E nafea to ratou hiˈoraa e tauturu mai ai ia tatou, ia oto tatou, ia hamani-ino-hia tatou aore ra ia hepohepo tatou?

TE MAU ROIMATA OTO

5. Eaha te mau fifi ta Hana i faaruru?

5 Ua faaruru Hana e rave rahi fifi o tei haamauiui ia ˈna e o tei faataˈi ia ˈna. Hoê o taua mau fifi ra, tei roto ïa i to ˈna utuafare. Ua faaipoipo ta ˈna tane i te tahi atu vahine, o Penina ïa. E mea ino roa teie vahine i nia ia Hana. Hau atu, e tamarii ta Penina, ta Hana râ aita ïa. (Sam. 1, 1:1, 2) I faaooo noa na Penina ia ˈna no te mea aita ta ˈna e tamarii. O outou aˈe tera, eaha to outou huru? Ua oto roa o Hana a taˈi roa ˈtu ai. Aita o ˈna i tamaa faahou no te ‘rahi o to ˈna mauiui.’​​—Sam. 1, 1:6, 7, 10.

6. Eaha ta Hana i rave no te fanaˈo i te tamahanahanaraa?

6 Eaha ta Hana i rave no te fanaˈo i te tamahanahanaraa? Ua haere o ˈna i te hiero no te haamori ia Iehova. Peneiaˈe ua haere oia i te pae uputa o te aua o te hiero, e ua ‘haamata oia i te pure ia Iehova e aita o ˈna i faaea i te taˈi.’ Ua taparu oia ia Iehova: “[A] hiˈo mai oe i te mauiui rahi o to tavini vahine a haamanaˈo atu ai ia ˈu.” (Sam. 1, 1:10b, 11) Ua haamahora Hana i to ˈna aau ia Iehova ra. Eita e ore ua mauiui atoa Iehova i te iteraa ia Hana e taˈi noa ra e ua hinaaro o ˈna e tamahanahana ia ˈna.

7. Ia ˈna i haamahora i to ˈna aau ia Iehova ra, eaha to Hana huru i muri mai?

7 Eaha to Hana huru i to ˈna haamahoraraa i to ˈna aau ia Iehova ra e i to te tahuˈa rahi ra o Eli tamahanahanaraa ia ˈna? Te parau ra te Bibilia: “Haere ihora te vahine e amu ihora i te maa, e aita ˈtura te oto i ite-faahou-hia i nia i to ˈna hohoˈa.” (Sam. 1, 1:17, 18) Noa ˈtu aita to ˈna tupuraa i taui, ua oaoa faahou mai oia. Ua huri o ˈna i te teimaharaa o to ˈna mau manaˈo hohonu i nia ia Iehova. Ua ite Iehova i to ˈna ahoaho, ua faaroo o ˈna i ta ˈna taparuraa e ua haamaitai oia ia ˈna ma te horoa i te tamarii.​​—Sam. 1, 1:19, 20; 2:21.

8-9. Ia au i te Hebera 10:24, 25, no te aha mea faufaa ia haere tatou i te putuputuraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 Te haapiiraa no tatou. Te faaruru ra anei outou i te hoê tupuraa mauiui mau? Peneiaˈe te mauiui ra outou no te mea ua pohe te hoê mero utuafare aore ra te hoê hoa. I roto i tera tupuraa, e hinaaro paha outou e faaea o outou anaˈe. A haamanaˈo râ ia Hana. Ua tamahanahanahia o ˈna i to ˈna haereraa i te hiero. E itoito-atoa-hia outou ia haere outou i te mau putuputuraa noa ˈtu te rohirohi aore ra te oto. (A taio i te Hebera 10:24, 25.) I te mau putuputuraa, e faaroo outou i te mau irava Bibilia faaitoito mau. Mea na reira Iehova e tauturu ai ia outou ia haapae roa i te mau manaˈo toaruaru. E nehenehe to outou aau e tamǎrûhia noa ˈtu aita to outou tupuraa i maitai mai.

9 I te mau putuputuraa, e nehenehe atoa te mau taeae e tuahine e tamahanahana ia outou. E itoito roa outou a ite ai i to ratou here ia outou. (Tes. 1, 5:11, 14) A hiˈo na i te tupuraa o te hoê taeae e pionie taa ê o ˈna e ua pohe ta ˈna vahine. Ua parau oia: “Te mihi noa nei au i ta ˈu vahine e e taˈi noa vau. Ua riro râ te mau putuputuraa ei faaitoitoraa ia ˈu. Ua putapû roa vau i te iteraa i te here rahi o te mau taeae e tuahine. Noa ˈtu te hepohepo e haere noa vau i te putuputuraa, ua ite au i reira noa vau e fanaˈo ai i te faaitoitoraa.” Ia haere outou i te mau putuputuraa, e nehenehe Iehova e faaohipa i te mau taeae e tuahine no te tauturu ia outou.

E nehenehe te mau taeae e tuahine e tamahanahana ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 8-9)


10. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Hana ia hepohepo tatou?

10 Ua ite atoa Hana i te tamahanahanaraa a haamahora ˈi i to ˈna aau ia Iehova. E nehenehe atoa outou e ‘huri i to outou mau ahoaho atoa i nia ia Iehova,’ ma te tiaturi e faaroo mau â o ˈna i ta outou mau pure. (Pet. 1, 5:7) Te haamanaˈo ra te hoê tuahine ua haapohehia ta ˈna tane na te taata eiâ: “No to ˈu mauiui rahi, ua manaˈo vau eita vau e nehenehe e oaoa faahou. Ia pure râ vau ia Iehova e ite au i to ˈna here mau e e itoitohia vau i muri mai. I te tahi taime, eita e haere ia ˈu ia faataa i to ˈu huru aau, ua taa râ ia Iehova. Ia hepohepo roa vau e ani au ia ˈna i te tamǎrûraa. E fanaˈo ïa vau i te hau o te aau e te feruriraa.” Ia haamahora outou i to outou aau ia Iehova ra na roto i te taˈi, e ahoaho atoa o ˈna. E taa ia ˈna i ta outou e faaruru nei. Noa ˈtu te vai noa ra te ahoaho, e nehenehe Iehova e tamǎrû ia outou. (Sal. 94:19; Phil. 4:6, 7) E haamaitai atoa oia ia outou no to outou taiva ore e to outou faaoromai tamau.​​—Heb. 11:6.

E TAHE TE ROIMATA IA TAIVA TE HOÊ TAATA TA TATOU I TIATURI NA

11. Eaha te mau tupuraa ta Davida i faaruru e o tei haamauiui ia ˈna?

11 I te roaraa o to ˈna oraraa, ua faaruru Davida i te mau tupuraa mauiui mau. Mea rahi te taata o tei hae ia ˈna. Hau atu, ua taiva to ˈna mau hoa e te tahi mau mero o to ˈna utuafare ia ˈna, e ua hamani ino ratou ia ˈna. (Sam. 1, 19:10, 11; Sam. 2, 15:10-14, 30) I te hoê taime, ua papai roa oia: “Ua rohirohi roa vau i te autâraa. I te mau po atoa, te faarari nei au i to ˈu roˈi i te roimata, te faarari nei au i to ˈu tofa i te roimata.” No te aha Davida i taˈi noa ˈi? Ua faataa oia, “no te feia e hamani ino noa ra ia ˈu.” (Sal. 6:6, 7) No te mau ohipa ino ta vetahi ê i rave i nia ia ˈna i mauiui roa ˈi Davida a ore atu ai e faaea i te taˈi.

12. Ia au i te Salamo 56:8, ua papu ia Davida te aha?

12 Noa ˈtu te mau ohipa ino ta Davida i faaruru, ua papu râ ia ˈna e mea here na Iehova ia ˈna. Ua papai oia: “E faaroo hoi Iehova i ta ˈu taˈi.” (Sal. 6:8) I te tahi atu taime, ua papai oia i te mau parau nehenehe roa itehia i roto i te Salamo 56:8. (A taio.) E faaite teie irava i te here rahi o Iehova e te haapeapea atoa ra oia no tatou. No Davida, te tuu ra Iehova i to ˈna mau roimata i roto i te hoê pute aore ra te papai ra o ˈna i te reira i roto i te hoê buka. Ua papu ia Davida e ua ite e ua haamanaˈo Iehova i to ˈna mau mauiui. Hau atu, ua papu ia ˈna e ua ite to ˈna Metua î i te here i te raˈi eiaha noa i ta ˈna i faaruru, i to ˈna atoa râ huru aau.

13. Ia haamauiui aore ra ia faarue te hoê taata ia outou, eaha ta outou e haamanaˈo? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

13 Te haapiiraa no tatou. Te faaruru ra anei outou i te hepohepo no te mea ua taiva te hoê taata o ta outou i tiaturi na? Te mauiui ra paha outou no te mea ua faarue te hoê taata ta outou i opua e faaipoipo ia outou aore ra to outou hoa faaipoipo. Aore ra ua faaea te hoê hoa here i te tavini ia Iehova. Ua parau te hoê taeae ua faaturi ta ˈna vahine e ua faarue oia ia ˈna: “Ua huru ê roa vau. Ua hepohepo roa vau, ua riri e ua haafaufaa ore au ia ˈu iho.” Mai te peu tei roto atoa outou i tera tupuraa, a haamanaˈo eita roa ˈtu Iehova e faarue ia outou. Ua parau teie taeae: “Ua taa ia ˈu eita te taata e tapea i ta ratou parau, o Iehova râ to tatou Mato. Noa ˈtu eaha te tupu, tei pihai iho noa mai o ˈna ia tatou. Eita oia e faarue i ta ˈna mau tavini taiva ore.” (Sal. 37:28) A haamanaˈo atoa, mea faufaa aˈe to Iehova here i ta te taata e faaite mai. Ia faarue te hoê taata ia outou, mea mauiui roa ino. Aita râ Iehova i taui, mea faufaa roa outou no ˈna. (Roma 8:38, 39) Teie ïa te manaˈo e tapea mai: Noa ˈtu eaha ta te hoê taata e rave i nia ia outou, mea here roa na to outou Metua i te raˈi ia outou.

Te haapapu ra te buka Salamo e to pihai iho Iehova i te feia aau oto (A hiˈo i te paratarafa 13)


14. E nafea te Salamo 34:18 e faaitoito ai ia tatou?

14 Ia haamauiui te hoê taata ia outou, e nehenehe atoa outou e ite i te tamahanahanaraa i roto i te Salamo 34:18. (A taio.) I roto i te hoê buka faahororaa, te parauhia ra no te feia “aau oto” o te “feia ïa e manaˈo ra e aita e ravea faahou no ratou.” Eaha râ ta Iehova e rave? “Tei pihai iho” noa oia ia tatou. E au Iehova i te hoê metua e tauahi ra i ta ˈna tamarii e oto ra. Ia mauiui outou no te mea ua taiva vetahi ia outou aore ra ua faaruehia outou, e taa ia Iehova to outou tupuraa e oioi o ˈna i te tamahanahana mai. Ua ineine noa o ˈna i te tauturu mai ia oto to outou aau aore ra ia ô mai te manaˈo e mea faufaa ore outou. E e horoa mai oia i te hoê tiaturiraa o te tauturu mai ia faaoromai tamau.​​—Isa. 65:17.

TE MAU ROIMATA NO TO TATOU MAˈI

15. No te aha Hezekia i taˈi ai?

15 Ua maˈihia te arii no Iuda o Hezekia i te 39raa o to ˈna matahiti. Ua tono Iehova i te peropheta Isaia no te faaara ia ˈna e e pohe o ˈna. (Arii 2, 20:1) Ua oti roa Hezekia i to ˈna faarooraa i teie poroi, e taˈi atura oia. E au ra e aita e ravea faahou no ˈna. Taparu atura ïa o ˈna ia Iehova na roto i te pure.​​—Arii 2, 20:2, 3.

16. Mea nafea Iehova i te pahonoraa i te pure a Hezekia?

16 Ua putapû roa Iehova i ta Hezekia taparuraa, parau atura oia ia ˈna: “Ua faaroo vau i ta oe pure. Ua ite au i to oe roimata. E faaora ïa vau ia oe.” Na roto ia Isaia ua fafau Iehova i te faaroa i to Hezekia ora e i te faaora i te oire o Ierusalema i te rima o te arii o Asura.​​—Arii 2, 20:4-6.

17. E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou i roto i te maˈi? (Salamo 41:3) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

17 Te haapiiraa no tatou. E mai te peu e maˈi to outou e e au ra e aita e ravea faahou? A haamahora ïa i to outou aau ia Iehova ra, noa ˈtu e taˈi noa outou. E faaroo mai iho â o ˈna i ta outou pure. Te haapapu mai ra te Bibilia e o Iehova te “Metua o te aroha hamani maitai î i te here e te Atua o te tamahanahana i roto i te mau tupuraa atoa.” (Kor. 2, 1:3, 4) Papu, eita o ˈna e faaore roa i to tatou mau fifi, e tauturu noa râ oia ia tatou i roto i te fifi. (A taio i te Salamo 41:3.) Maoti to ˈna varua, e horoa mai Iehova i te itoito, te paari e te hau o te feruriraa no te faaoromai tamau. (Mas. 18:14; Phil. 4:13) E tamahanahana atoa mai Iehova ia tatou maoti te tiaturiraa e ia tae i te hoê mahana e faaore roa o ˈna i te mau maˈi atoa.​​—Isa. 33:24.

E pahono Iehova i ta tatou mau pure ma te horoa mai i te itoito, te paari e te hau (A hiˈo i te paratarafa 17)


18. Eaha te irava Bibilia tei tauturu ia outou ia faaruru i te tahi tupuraa ino mau? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te tahi mau irava o te tamǎrû i to tatou aau.”)

18 Ua itoitohia Hezekia i ta Iehova mau parau. Hoê â huru no tatou. E itoitohia tatou maoti te Parau a te Atua. Ia û tatou i te fifi, e tamahanahana e e tamǎrû mai te Bibilia ia tatou. (Roma 15:4) Teie te hiˈoraa o te hoê tuahine no Afirika. Ua faaarahia e mariri ai taata to ˈna. Hopea ore teie tuahine i te taˈi. Te na ô ra oia: “Mea au roa na ˈu te Isaia 26:3. Noa ˈtu aita e ravea ta tatou, te fafau ra Iehova i roto i tera irava e tauturu mai o ˈna ia vai hau noa tatou no te faaruru i te mau fifi atoa.” Te vai ra anei hoê irava tei faaitoito ia outou i roto i te tahi tupuraa ino mau?

19. Eaha ta tatou e tiai ru nei?

19 Te ora nei tatou i te mau mahana hopea, e rahi atu â ïa te fifi o te haamauiui mai. Tera râ, mai ta te hiˈoraa o Hana, Davida, e te arii Hezekia i faaite mai, te ite ra Iehova i to tatou oto e te mauiui atoa ra o ˈna no tatou. Mea faufaa roa no Iehova to tatou taiva ore e te haamanaˈo ra o ˈna i to tatou mau roimata. No reira, ia oto tatou e haamahora anaˈe i to tatou aau ia ˈna ra na roto i te pure. Eiaha roa ˈtu e faaatea ê ia tatou i te mau taeae e tuahine o te amuiraa. A vaiiho na te mau irava Bibilia e tamahanahana ia tatou. Ia papu ia tatou e ia vai taiva ore tatou, e haamaitai mai iho â Iehova. Ua fafau hoi o ˈna ia tae i te hoê mahana “e tamǎrô oia i te mau roimata atoa” o to tatou mata. (Apo. 21:4) I tera taime, e roimata oaoa noa ïa to tatou!

HIMENE 4 “O Iehova to ˈu tiai”