Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 48

HIMENE 97 I te Parau a te Atua e ora ˈi te taata

Te opere-semeio-raa i te maa

Te opere-semeio-raa i te maa

“O vau te maa o te horoa i te ora. O te pee mai ia ˈu, e ore roa ïa e poia faahou.”​—IOA. 6:35.

MANAˈO FAUFAA

E hiˈopoa mai tatou i te Ioane pene 6, e faatia ra i to Iesu faarahiraa i te faraoa e te iˈa no te faatamaa i te nahoa e e huti mai tatou i te haapiiraa.

1. Eaha te faufaaraa o te faraoa i roto i te Bibilia?

 MEA faufaa roa te faraoa no te mau taata i tahito ra. (Gen. 14:18; Luka 9:3) I te tahi taime, e faahiti te Bibilia i te “faraoa” no te parau ïa o te maa. (Mat. 6:11) Ua faaohipa atoa Iesu i te faraoa i roto e piti o ta ˈna mau semeio. (Mat. 16:9, 10) E ite mai tatou hoê o ta ˈna mau semeio i te Ioane pene 6. A hiˈopoa ˈi i teie aamu, e huti mai tatou i te haapiiraa o ta tatou e nehenehe e faaohipa i teie mahana.

2. I roto i teihea tupuraa i hinaarohia ˈi i te maa?

2 I to te mau aposetolo faaotiraa i te poro, ua fano ratou e o Iesu i te tahi atu pae o te miti o Galilea no te faafaaea rii. (Mar. 6:7, 30-32; Luka 9:10) Ua tae ratou i te hoê vahi moˈemoˈe i Betesaida. Aita râ i maoro, faura maira e tausani taata no te farerei ia Iesu. Aita Iesu i tâuˈa ore ia ratou. Ua rave râ oia i te taime no te haapii ia ratou no nia i te Faatereraa arii e no te faaora i te maˈi. E ahiahi ihora, ua uiui te mau pǐpǐ e nafea tera rahiraa taata e tamaa ˈi. E titauhia ïa ia haere te rahiraa o ratou na te mau oire rii e hoo mai i te maa. (Mat. 14:15; Ioa. 6:4, 5) Eaha râ ta Iesu i rave?

UA HOROA SEMEIO IESU I TE MAA

3. Eaha ta Iesu i ani i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

3 Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Aita e faufaa ia haere ratou, na outou e horoa i te maa na ratou.” (Mat. 14:16) Teie râ, ua piri i te 5 000 tane. Ia taiohia te vahine e te tamarii, piri ïa i te 15 000 te titauhia ia faatamaa. (Mat. 14:21) Parau atura Anederea: “Te vai ra te hoê tamaiti e pae faraoa kerite ta ˈna e e piti iˈa rii. E nafea râ teie e navai ai no teie rahiraa taata?” (Ioa. 6:9) Pinepine te feia veve e te tahi atu i te amu i te faraoa kerite e te iˈa rapaau. Noa ˈtu râ eita e navai na faraoa e pae e na iˈa e piti no tera rahiraa taata.

Ua horoa Iesu i ta te taata i hinaaro mau â i te pae varua e i te pae tino (A hiˈo i te paratarafa 3)


4. Eaha te haapii mai i te Ioane 6:11-13? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

4 Ua hinaaro Iesu e farii maitai i te nahoa, ua ani ïa oia ia ratou ia parahi tapǔpǔ i nia i te matie. (Mar. 6:39, 40; a taio i te Ioane 6:11-13.) I muri iho, haamauruuru ihora Iesu i to ˈna Metua no te faraoa e te iˈa. Ma te na reira, ua faaite oia e na te Atua i horoa mai i te maa. E haamanaˈoraa maitai teie no tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu ma te pure hou a tamaa ˈi noa ˈtu e taata to pihai iho mai aore ra o tatou anaˈe. I muri iho, ua opere Iesu i te maa e ua tamaa te nahoa a paia roa ˈtu ai. Inaha ua toe mai te maa, ua ani ïa Iesu ia haaputu i te reira. Aita hoi o ˈna i hinaaro ia mâuˈa te maa. E hiˈoraa maitai ta Iesu i vaiiho no nia i te faufaaraa ia faaohipa maitai i te mea e vai ra ia tatou. Ei metua, e nehenehe oe e faaohipa i teie aamu no te haapii i ta oe mau tamarii i te faufaaraa ia pure, ia farii maitai i te taata e ia horoa noa mai ia Iesu.

A ui ia oe iho: ‘Te pure ra anei au hou a tamaa ˈi mai ia Iesu?’ (A hiˈo i te paratarafa 4)


5. Eaha te huru o te nahoa no nia ia Iesu, eaha râ ta ˈna i rave?

5 Ua maere roa te nahoa i te huru haapiiraa a Iesu e ta ˈna mau semeio. Ua ite ratou e ua parau Mose e e tono mai te Atua i te hoê peropheta rahi. Ua manaˈo paha ratou e o Iesu taua peropheta ra. (Deut. 18:15-18) Mai te peu tera iho â, e riro ïa Iesu ei faatere rahi o te nehenehe e faatamaa ia Iseraela taatoa. Hinaaro atura ratou e “faaarii ia ˈna.” (Ioa. 6:14, 15) Ahani Iesu i faatia i to ratou hinaaro, ua apiti ïa o ˈna i te ohipa poritita a te ati Iuda, e faaterehia ra e to Roma. Aita râ. Te taio ra tatou e ua reva Iesu i nia i te “mouˈa o ˈna anaˈe.” Noa ˈtu te faaheporaa a te taata, aita oia i faaô i roto i te poritita. E haapiiraa te reira no tatou.

6. E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 Parau mau, eita te taata e ani ia tatou ia faarahi i te faraoa, ia faaora semeio i te maˈi, aore ra ia riro ei arii aore ra ei faatere no ratou. E nehenehe râ ratou e faahepo ia tatou ia haere e maiti aore ra ia turu i te hoê taata, ta ratou e manaˈo e faatere maitai oia. Tera râ, ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa maitai. Aita oia i faaô i roto i te ohipa poritita, ua parau hoi o ˈna: “E ere ta ˈu Faatereraa arii no teie nei ao.” (Ioa. 17:14; 18:36) I teie mahana, te pee ra te mau Kerisetiano i te huru feruriraa e te haerea o Iesu. Te turu ra e te poro ra tatou i ta ˈna Faatereraa arii e te pure ra tatou no taua faatereraa ra. (Mat. 6:10) Eaha ˈtu â ta tatou e haapii mai i te semeio a Iesu?

Ua vaiiho Iesu i te hiˈoraa maitai ma te ore e faaô i roto i te ohipa poritita a te ati Iuda aore ra a to Roma (A hiˈo i te paratarafa 6)


“TE AURAA O NA FARAOA”

7. Eaha ta Iesu i rave, e eaha te huru o ta ˈna mau pǐpǐ? (Ioane 6:16-20)

7 I muri aˈe i to Iesu horoaraa i te maa i te nahoa, ua ani oia i ta ˈna mau aposetolo ia hoˈi i Kaperenaumi na nia i te poti. Ua haere o ˈna i nia i te mouˈa ia ore o ˈna e faaariihia e te nahoa. (A taio i te Ioane 6:16-20.) A fano ai te mau aposetolo, tupu maira te vero, a maraa ˈtu ai te miti no te mataˈi rahi. Haere maira Iesu ia ratou ra na nia i te miti, e parau atura ia Petero ia haere atu ia ˈna ra. (Mat. 14:22-31) I to Iesu paumaraa i roto i te poti, faaea ihora te mataˈi rahi. Ua maere roa te mau pǐpǐ e na ô atura ratou: “E Tamaiti mau â oe na te Atua.” a (Mat. 14:33) E tapao mai tatou e ua faahiti ratou i tera mau parau i muri iho i to ratou iteraa ia Iesu i te haereraa na nia i te miti, eiaha râ i muri iho i to Iesu opere-semeio-raa i te faraoa. Tera atoa ta Mareko i tapao, ua papai hoi oia: “Maere roa ihora te mau [aposetolo], aita hoi i taa ia ratou te auraa o na faraoa ta Iesu i opere e aita â ratou i maramarama ˈtura.” (Mar. 6:50-52) Aita ratou i taa e ua horoa Iehova i te mana rahi ia Iesu no te faatupu i te mau semeio. I muri iho, ua faahiti faahou Iesu i te semeio o te faraoa e e huti mai tatou i te tahi atu haapiiraa.

8-9. No te aha te nahoa i imi ai ia Iesu? (Ioane 6:26, 27)

8 Ua faaite teie nahoa e te haapao noa ra ratou i to ratou mau hinaaro i te pae tino. I te mahana i muri mai, ua haere mai ratou i reira Iesu i te faatamaaraa ia ratou, aita râ ratou i ite ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ. Haere atura ïa ratou na nia i te mau poti na Tiberia mai, e fano aˈera i Kaperenaumi no te imi ia Iesu. (Ioa. 6:22-24) Ua hinaaro anei ratou e ite hau atu â no nia i te Faatereraa arii? Aita. Ua hinaaro ratou ia faatamaa Iesu ia ratou. Mea nafea tatou i te iteraa i te reira?

9 A tapao na i to te nahoa iteraa ia Iesu i Kaperenaumi. Ua parau Iesu ia ratou e te imi ra ratou ia ˈna no te haamâha i to ratou mau hinaaro pae tino. Noa ˈtu ua amu ratou i te faraoa e ua paia, ua parau Iesu e maa teie “o te pê.” Ua faaitoito oia ia ratou ia rave i te ohipa “no te maa . . . o te vai noa e noaa ˈi te ora mure ore.” (A taio i te Ioane 6:26, 27.) Na Iehova e horoa i teie maa. Ua maere roa te nahoa i te faarooraa maoti teie maa e fanaˈo ai ratou i te ora mure ore. Eaha ïa teie maa e e nafea e noaa ˈi te reira?

10. Eaha te titauhia i te taata ia rave ‘ia roaa ia ratou te ora mure ore’?

10 Ua hinaaro te ati Iuda e ite eaha te rave e noaa ˈi ia ratou teie maa. O te mau “ohipa” o te Ture a Mose ta ratou i manaˈo. Ua parau râ Iesu ia ratou: “E mauruuru te Atua ia faatupu outou i te faaroo i ta ˈna i tono mai.” (Ioa. 6:28, 29) Mea faufaa ia faatupu ratou i te faaroo ia Iesu “ia roaa . . . ia ratou te ora mure ore.” Inaha, ua faahiti Iesu i te reira na mua ˈˈe. (Ioa. 3:16-18, 36) Ua faahiti faahou â oia eaha te titauhia ia rave no te fanaˈo i te ora mure ore.​—Ioa. 17:3.

11. Eaha te haapapuraa tei nia noa te manaˈo o te ati Iuda i te maa? (Salamo 78:24, 25)

11 Aita te ati Iuda i farii i ta Iesu i parau. Ua ui ratou ia ˈna: “Eaha ïa ta oe e rave ei tapao ia ite matou i te reira e ia tiaturi ia oe?” (Ioa. 6:30) Ua parau hoi ratou e i te tau o Mose i amu na to ratou mau tupuna i te mâna e au i te faraoa. (Neh. 9:15; a taio i te Salamo 78:24, 25.) E haapapuraa teie tei nia noa to ratou manaˈo i te maa. Aita hoi ratou i ani noa ˈˈe eaha te auraa o ta Iesu i parau no nia i “te maa mau no te raˈi mai” e roaa ˈi ia ratou te ora mure ore. (Ioa. 6:32) Aita ratou i haafaufaa i te pue parau mau ta Iesu e haapii ra ia ratou. Ua haapao noa râ ratou i to ratou iho mau hinaaro. Eaha ta tatou e haapii mai?

TA TATOU FA MATAMUA

12. Mea nafea Iesu i te faaiteraa eaha te mea faufaa roa ˈˈe?

12 E haapiiraa faufaa ta tatou e apo mai i te Ioane pene 6. Ta tatou haapeapearaa matamua ia haapao ïa i to tatou mau hinaaro i te pae varua. Tera atoa ta Iesu i haafaufaa a faahema ˈi Satani ia ˈna. (Mat. 4:3, 4) E i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapii Iesu i te faufaaraa ia faatupu i te auhoaraa e o te Atua. (Mat. 5:3) No reira, e ui tatou ia tatou iho: ‘Te faaite ra anei to ˈu huru oraraa e mea faufaa aˈe no ˈu to ˈu auhoaraa e o Iehova i to ˈu mau hinaaro i te pae tino?’

13. (1) No te aha e ere mea ino ia oaoa tatou no te maa? (2) Eaha te faaararaa ta Paulo i horoa mai? (Korinetia 1, 10:6, 7, 11)

13 E ere mea ino ia pure no to tatou mau hinaaro i te pae tino e ia oaoa no te reira. (Luka 11:3) Te parau ra te Bibilia e mea maitai no te hoê taata “i te tamaaraa, te inuraa e te oaoaraa no ta ˈna ohipa rohirohi.” No ǒ mai hoi te reira i “te rima o te Atua mau.” (Koh. 2:24; 8:15; Iak. 1:17) E titauhia râ ia vaiiho tatou i te mau taoˈa materia i to ratou vairaa. Ua haamanaˈo te aposetolo Paulo i te reira a papai ai oia i te mau Kerisetiano. Ua faahiti oia i te mau tupuraa i Iseraela i tahito ra, oia atoa tei tupu i te mouˈa Sinai. Ua faaara oia i te mau Kerisetiano “eiaha . . . ia hinaaro e rave i te mea ino, mai ia [Iseraela] i hinaaro na.” (A taio i te Korinetia 1, 10:6, 7, 11.) Ua horoa Iehova i te maa na te mau Iseraela, no to ratou râ hinaaro mâha ore ua riro te reira ei “mea ino” no ratou. (Num. 11:4-6, 31-34) Ua haamori ratou i te tii fanauˈa puaatoro auro, a tamaa ˈi e a inu ai no te arearea. (Exo. 32:4-6) Ua faahiti Paulo i teie tupuraa ei faaararaa no te mau Kerisetiano e ora ra i te hopea o te mau faanahoraa ati Iuda i te matahiti 70. E riro atoa te reira ei faaararaa no tatou i teie mahana a piri mai ai te hopea o teie nei ao.

14. No nia i te maa, eaha ta tatou e fanaˈo i roto i te ao apî?

14 Ua parau Iesu ia pure tatou ia Iehova ia ‘horoa mai i ta tatou maa no teie mahana.’ Ua haapii atoa o ˈna ia pure ia tupu te hinaaro o te Atua “i te fenua nei, mai i te raˈi atoa na.” (Mat. 6:9-11) Ia feruri oe i te ao apî, eaha ta oe e ite ra? Te parau ra te Bibilia te hinaaro ra Iehova ia pue te maa maitai i te fenua. Ia au i te Isaia 25:6-8, i raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua e î te fenua i te maa maitai o te faaoaoa i te aau o te taata. Te tohu ra te Salamo 72:16: “E rahi te huero maa i nia i te fenua. E manii te reira na nia i te mau tupuai mouˈa.” Te ite ra anei oe ia oe i roto i te ao apî e faaineine ra i te maa mea au roa na oe aore ra te tahi maa apî? Hau atu, e oaoa oe i te amu i te maa ta oe i tanu. (Isa. 65:21, 22) O te taata atoa o te fenua te fanaˈo i teie mau haamaitairaa.

15. Eaha ta te feia o te faatiahia mai e haapii? (Ioane 6:35)

15 A taio i te Ioane 6:35. A feruri na i te feia tei amu i te faraoa e te iˈa ta Iesu i horoa semeio. I te tia-faahou-raa, e farerei tatou vetahi o ratou. Noa ˈtu aita ratou i faatupu na i te faaroo ia Iesu, e nehenehe ratou e faatiahia mai. (Ioa. 5:28, 29) E haapii ïa ratou i te auraa o te mau parau a Iesu: “O vau te maa o te horoa i te ora. O te pee mai ia ˈu, e ore roa ïa e poia faahou.” E titauhia ia faatupu ratou i te faaroo i te hoo, ua horoa hoi Iesu i to ˈna ora no ratou. Hau atu â, e faanahohia te hoê porotarama haapiiraa no te feia o te tia faahou mai e no te mau tamarii e fanauhia mai i roto i te ao apî. Auê te oaoa ia apiti i tera porotarama haapiiraa! E rahi aˈe to tatou oaoa ia haapii ia ratou no nia ia Iehova i te amu noa i te maa.

16. Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau?

16 Ua hiˈo mai tatou i te tahi tuhaa o te Ioane pene 6, mea rahi atu â râ ta Iesu i haapii no nia i “te ora mure ore.” Ua titauhia ia haapao te ati Iuda i ta Iesu i parau, o tatou atoa ïa i teie mahana. E hiˈopoa faahou tatou i te Ioane pene 6 i to muri nei tumu parau.

HIMENE 20 Ua horoa mai oe i to Tamaiti here