Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamanaˈo ra anei outou?

Te haamanaˈo ra anei outou?

Ua taio maitai anei outou i te mau tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa? E hiˈo anaˈe e nafea outou ia pahono i teie mau uiraa:

Eaha to Iehova huru i nia i te mau vahine?

Eita Iehova e maitiiti, eita atoa o ˈna e haafaufaa aˈe i te tane i te vahine. Te faaroo ra e te tâuˈa ra o ˈna i te huru aau o te mau vahine. E te tiaturi nei oia ia ratou no te rave maite i ta ˈna ohipa.—w24.01, api 15-16.

E nafea tatou e faaohipa ˈi i te Ephesia 5:7: “Eiaha outou e apiti ia ratou”?

Ua faaara te aposetolo Paulo eiaha tatou e amuimui i te feia o te haafifi ia tatou ia pee i ta Iehova mau ture aveia. E ere noa te feia ta tatou e farerei tino roa, oia atoa râ te feia ta tatou e paraparau i nia i te reni faahoaraa.—w24.03, api 22-23.

Eaha te mau parau haavare e titauhia ia tatou ia vai ara?

E titauhia ia vai ara tatou i te mau parau ta te mau taeae e tuahine e faatia mai, aita hoi ratou i hiˈo na mua mea tano anei. Ia ara atoa tatou i te mau poroi roro uira a te feia ta tatou i ore i matau e te mau parau a te mau apotata o te faahua anaanatae i te Bibilia.—w24.04, api 12.

Eaha ta tatou i ite no nia i ta Iehova huru haavaraa i te arii Solomona, te feia tei pohe i Sodoma e Gomora e i te diluvi? Eaha râ ta tatou i ore i ite?

Aita tatou i ite mai te peu ua faautua Iehova ia ratou no te haamouraa mure ore. Ta tatou râ i ite, e Atua aroha hamani maitai o Iehova e ua ite oia i te mau tupuraa atoa.—w24.05, api 3-4.

No te aha mea tamahanahana ia ite e nehenehe te Atua e riro ei “Mato” no tatou? (Deut. 32:4)

E nehenehe tatou e imi i te haapuraa ia Iehova ra. E nehenehe tatou e turui noa ia ˈna e e tiaturi e faatupu iho â oia i ta ˈna i fafau. Eita oia e taui, te auraa e ore roa to ˈna huru e ta ˈna opuaraa e taui.—w24.06, api 26-28.

Eaha te tauturu mai ia taui oe i te amuiraa?

A turui i nia ia Iehova, e nehenehe oia e tauturu ia oe mai ta ˈna i rave no ta ˈna mau tavini i tahito ra. Eiaha e faaau i ta oe amuiraa na mua aˈe i ta oe amuiraa apî. A turu maite i ta oe amuiraa apî e a faahoa i te mau taeae e tuahine.—w24.07, api 26-28.

Eaha te mau haapiiraa e huti mai i te mau faahohoˈaraa e toru itehia i roto i te Mataio pene 25?

Te faaite ra te faahohoˈaraa o te mamoe e te puaaniho i te faufaaraa o te haapao maitai e te taiva ore. Te faaite ra te faahohoˈaraa o na vahine apî paari e na vahine apî neneva i te faufaaraa ia vai ineine e ia vai ara noa. E te faahohoˈaraa o te taleni no nia ïa i te faufaaraa ia rohi e ia tutava noa.—w24.09, api 20-24.

Ehia metera te teitei o te taupee o te hiero o Solomona?

Ia au i te Paraleipomeno 2, 3:4, e taiohia i roto i te mau papai tahito “120 kubiti,” oia hoi e 53 metera te teitei. Tera râ, ia au i te tahi atu mau papai o te nehenehe e tiaturihia e “20 kubiti,” aore ra 9 metera te teitei. E au ra e mea tano te piti o te faataaraa no te meumeu o te mau patu o taua hiero ra.—w24.10, api 31.

Eaha te auraa “ei tane faaipoipo i te vahine hoê te mau tavini tauturu e tia ˈi”? (Tim. 1, 3:12)

E titauhia i te hoê tavini tauturu ia faaipoipo i te hoê noa vahine. Eiaha roa ˈtu oia e rave i te peu taotoraa tia ore. Hau atu, eita oia e faahinaaro i te tahi atu vahine.—w24.11, api 19.

No te aha mea taa ê tei faahitihia i te Ioane 6:53 i te Amuraa maa a te Fatu?

I roto i te Ioane 6:53, te faahitihia ra te faufaaraa ia amu ‘i te tino o Iesu e ia inu i to ˈna toto.’ Ua faahiti Iesu i teie mau parau i te matahiti 32 i Galilea i te ati Iuda. Ua titauhia ia faatupu ratou i te faaroo ia ˈna. Tera râ, ua faatupuhia te Amuraa maa a te Fatu i te matahiti i muri iho, i Ierusalema. I tera taime, te paraparau ra Iesu i te feia o te faatere e o ˈna i te raˈi.—w24.12, api 10-11.