Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

Haamaitairaa e haapiiraa faufaa mau no ǒ mai ia Iehova

Haamaitairaa e haapiiraa faufaa mau no ǒ mai ia Iehova

I TE tamariiraa, ia ite au i te hoê manureva i roto i te raˈi, e hinaaro roa vau e ratere atu i te tahi fenua. E moemoeâ noa râ tera no ˈu!

I te piti o te Tamaˈi rahi, ua faarue to ˈu na metua i Estonie no te haere i Heremani, i reira ïa vau i te fanauraahia. I muri aˈe, faaineine atura raua no te haere i Kanada. Mea piri to matou nohoraa i te oire o Ottawa. E fare nainai to matou e e moa atoa te ora ra i roto. Mea veve roa matou, e huero moa râ ta matou i te poipoi.

I te hoê mahana, ua taio te mau Ite no Iehova i te Apokalupo 21:3, 4 i to ˈu mama. Ua putapû roa o ˈna i ta ˈna i haapii e haamata ˈtura o ˈna i te taˈi. Tamau noa ˈtura mama e papa i te haapii i te Bibilia e aita i maoro, bapetizohia ˈtura raua.

Noa ˈtu aita to ˈu na metua i taa maitai te reo Beretane, ua mau papu raua i roto i te parau mau. I ohipa na papa i te vahi faataheraa nickel i Sudbury, Ontario. Noa ˈtu e ohipa o ˈna i te po taatoa, e rave papa ia mâua to ˈu tuahine o Sylvia na muri ia ˈna no te pororaa fatata pauroa te mau mahana maa. I te mau hebedoma atoa, e rave matou i ta matou haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Maoti mama e papa, ua rahi atu â to ˈu here i te Atua. I 1956, pûpû atura vau i to ˈu ora ia Iehova, i te ahururaa o to ˈu matahiti. I te mau taime atoa e haamanaˈo ai au i te here rahi o to ˈu na metua ia Iehova, e itoitohia vau i te tamau i te tavini ia ˈna.

I te otiraa ta ˈu tau haapiiraa, ua iti mai to ˈu anaanatae i te taviniraa. Ua manaˈo vau e ia riro mai au ei pionie, eita ta ˈu moni e navai no te ratere haere na te ara. Ua itehia mai ia ˈu te tahi ohipa i te hoê pu radio, ei taata haruharu ripene. Ua au roa vau i tera ohipa! Tera râ, i ohipa na vau i te po, mairi noa ˈtura vau i te mau putuputuraa e amuimui ihora vau i te feia o te ore e here ra ia Iehova. Auaa râ, ua hauti to ˈu manaˈo haava haapiihia e te Bibilia. Rave atura vau i te mau tauiraa titauhia.

Ua haere au i Oshawa, i Ontario. I reira, ua farerei au ia Ray Norman, to ˈna tuahine o Lesli e te tahi atu mau pionie. Ua farii maitai ratou ia ˈu. A ite ai i to ratou oaoa, feruri atura vau i ta ˈu mau fa pae varua. Ua faaitoito mai ratou ia rave i te taviniraa pionie, e tera iho â ta ˈu i rave i Tetepa 1966. Ua oaoa roa vau, hoê mea râ tei tupu i taui roa ˈi to ˈu oraraa.

IA TITAU MANIHINI IEHOVA IA TATOU, E TAMATA ANAˈE!

I te taime a haere noa ˈi au i te haapiiraa, ua faaî au i ta ˈu aniraa no te tavini i te Betela no Toronto, i Kanada. I muri aˈe, tavini atura vau ei pionie e titau-manihini-hia ˈtura vau no te tavini i te Betela e maha matahiti te maoro. Tera râ, mea au roa na ˈu ia Lesli, ua manaˈo vau e ia farii au i tera titauraa, eita ïa vau e ite faahou ia ˈna. Ua pure au e rave rahi taime ma te aau atoa, faaoti atura vau e haere e tavini i te Betela. Eita iho â ïa vau e ite faahou ia Lesli.

I te Betela, ua ohipa vau i te vahi puˈaraa ahu e ei papai parau i muri aˈe. Ua tavini Lesli ei pionie taa ê i Gatineau, Québec. Pinepine au i te uiui eaha râ ta Lesli e rave ra e e faaotiraa maitai anei ta ˈu i rave. I te hoê râ mahana, ua titau-manihini-hia Ray, te taeae o Lesli, no te tavini i te Betela, o mâua ïa to mâua piha. Mea na reira mâua Lesli i te haamatauraa. I te hoperaa ta ˈu taviniraa i te Betela, faaipoipo atura mâua i te 27 no Fepuare 1971.

Te haamataraa mâua i te taviniraa haaati i 1975

Ua tonohia mâua Lesli i roto i te hoê amuiraa reo Farani i Québec. Tau avaˈe i muri iho, ua anihia vau ia tavini ei tiaau haaati, e 28 noa ïa matahiti to ˈu i tera taime. Ua manaˈo vau e mea apî roa vau e e ere au i te mea aravihi no te amo i teie hopoia. Ua itoitohia râ vau i te mau parau o te Ieremia 1:7, 8. Tera râ, ua roohia Lesli i te tahi mau ati purumu e mea fifi atoa no ˈna ia taoto. E nafea ïa mâua i roto i ta mâua taviniraa? Ua parau mai Lesli: “O Iehova tera e titau manihini mai ra, e tamata anaˈe ïa.” Ua farii mâua e ua oaoa atoa mâua i te tavini i roto i te tuhaa haaati e 17 matahiti te maoro.

Mea rahi roa ta ˈu ohipa ei tiaau haaati, aita ïa i rahi to ˈu taime no Lesli. I te hoê Monire poipoi, taˈi mai nei te oe o te opani. Aita e taata, hoê noa ete e tapoi amuraa maa to roto, e maa hotu, e pata paari, e faraoa, hoê mohina uaina, e piti hapaina e te tahi poroi e na ô ra: “A rave i ta oe vahine e a haere e tamaa.” Mea maitai atu ai te mahana i tera poipoi. Ua parau râ vau ia Lesli e te faaineine ra vau i te mau oreroraa parau, aita ïa vau i vata. Noa ˈtu ua hinaaro o ˈna e haere, ua farii noa oia. Hoˈi atura vau i roto i ta ˈu mau faaineineraa. Ua hauti râ to ˈu manaˈo haava, feruri aˈera vau i te Ephesia 5:25, 28. I roto, te faaitoito ra Iehova ia ˈu ia haapao i te mau huru aau o ta ˈu vahine. Pure atura vau ia Iehova e parau atura vau ia Lesli: “Mai haere anaˈe.” Ua oaoa roa o ˈna. Ua haere mâua i pihai iho i te hoê anavai, vauvau atura i ta mâua tapoi amuraa maa. Ua au roa mâua i to mâua taime faafaaearaa. I muri aˈe, ua faaineine iho â vau i ta ˈu mau oreroraa parau.

Ua oaoa roa mâua i ta mâua taviniraa haaati mai Colombie-Britannique tae atu i Terre-Neuve. Ua tupu ïa ta ˈu i moemoeâ noa na, oia hoi e ratere i tera e tera fenua. Ua feruri atoa vau no nia i te Haapiiraa no Gileada, aita râ vau i hinaaro ia tonohia mâua ei mitionare i te tahi atu fenua, i Afirika iho â ra. Mea rahi hoi te maˈi e te tamaˈi i ǒ. Ua manaˈo atoa vau e eita e maraa ia ˈu. Mea au roa hoi na ˈu ta ˈu taviniraa i Kanada.

TITAU-MANIHINI-HIA MÂUA I ESTONIE E TE MAU FENUA BALTES

Te tereraa mâua na te mau fenua Baltes

I 1992, ua nehenehe faahou te mau Ite no Iehova e poro i te tahi mau tuhaa fenua i raro aˈe i te faatereraa Rusia tahito. Ua anihia ïa mâua ia haere e tavini i Estonie ei mitionare. Maere roa mâua e pure atura no nia i te reira. Haamanaˈo ihora mâua i teie parau, ‘O Iehova tera e titau manihini mai ra, e tamata anaˈe ïa.’ Ua farii mâua i tera titauraa. Manaˈo atura vau, ‘Auaa aita mâua i tonohia i Afirika.’

Oioi mâua i te haapii i te reo Estonie. Tau avaˈe noa i muri aˈe, ua anihia mâua ia tavini i roto i te tuhaa haaati. E farerei mâua e 46 amuiraa e pǔpǔ i Estonie, Lettonie, Lituanie, e i Kaliningrad, Rusia. Te auraa, ia haapii atoa ïa mâua i tera mau reo. E ere roa i te mea ohie. Ua putapû roa râ to mâua mau hoa a ite ai i ta mâua mau tutavaraa e ua tauturu mai ratou. I 1999, ua haamauhia te hoê amaa i Estonie e ua tavini au ei mero o te Tomite amaa na muri ia Toomas Edur , Lembit Reile e Tommi Kauko.

Aui: A horoa ˈi i te oreroraa parau i te hoê tairururaa i Lituanie

Atau: Te Tomite amaa i Estonie, i 1999

Ua haamatau mâua i e rave rahi taeae e tuahine tei hopoi-ê-hia i Sibérie. Noa ˈtu ua hamani-ino-hia ratou i te fare auri e ua faataa-ê-hia ratou i to ratou utuafare, aita ratou i inoino noa ˈˈe. Ua tamau noa ratou i te oaoa e i te faaitoito i roto i te taviniraa. E faaiteraa ïa ia tatou e e nehenehe tatou e faaoromai tamau e e oaoa noa ˈtu te fifi.

E rave rahi matahiti to mâua Lesli rohi-noa-raa i roto i te taviniraa e aita mâua i rave rahi roa i te taime faafaaearaa. Haamata ˈtura o ˈna i te paruparu. Aita i ite-oioi-hia nohea roa mai to ˈna rohirohi rahi, i muri aˈe noa te iteraahia e maˈi to Lesli parauhia fibromyalgie. Manaˈo atura mâua e hoˈi i Kanada. I te titau-manihini-raahia mâua i te Haapiiraa no te mau mero o te mau tomite amaa e ta ratou vahine i Patterson, i New York aita vau i manaˈo e nehenehe mâua e apiti atu. A feruriruri tamau ai râ na roto i te pure, ua farii mâua e ua haamaitai Iehova i tera faaotiraa. I te haereraa mâua i tera haapiiraa to Lesli rapaauraahia e ua nehenehe ïa mâua e tamau i roto i ta mâua taviniraa.

TE TAHI ATU HAAMAITAIRAA, TE TAHI ATU FENUA

I te hoê po i 2008, a hoˈi ai i Estonie, taˈi mai nei te niuniu no ǒ mai i te pu rahi, ua ani mai ratou ia haere e tavini i Congo. Ua hitimahuta vau, no te mea ua titauhia ia ˈu ia horoa i te pahonoraa i te mahana i muri aˈe. Aita vau i parau aˈe ia Lesli no te mea ua ite au e eita to ˈna taoto e topa i te po. I te pae hopea râ, o vau tei ore i taoto. Ua pure noa vau ia Iehova no nia i ta ˈu mau haapeapearaa e haere e tavini i Afirika.

Parau atura vau ia Lesli i te mahana i muri aˈe. Feruri atura mâua, “Te titau manihini ra Iehova ia tâua ia haere e tavini i Afirika. E nafea tâua e ite ai e eita e maraa ia tâua aore ra eita tâua e oaoa aita anaˈe tâua e tamata roa ˈtu?” No reira, i muri aˈe 16 matahiti taviniraa i Estonie, ua reva mâua i Kinshasa, i Congo. E aua nehenehe e te au mau to te amaa. Te hoê mea matamua ta Lesli i tuu i roto i to mâua piha, o te hoê ïa tareta ta ˈna i tapea a faarue ai i Kanada. Ua papaihia i nia iho “A oaoa i te vahi tei reira oe.” Ia mâua i farerei i te mau taeae, i faatere i te mau haapiiraa Bibilia e i tamata i te taviniraa mitionare, ua oaoa roa ˈtu â mâua. E 13 atu â amaa i Afirika ta mâua i tere atu e ua rau te taata ta mâua i farerei. Ua ore roa to ˈu mǎtaˈu e tavini i Afirika e ua haamauruuru vau ia Iehova i te tonoraa ia mâua i ǒ.

I Congo, ua tamata mâua e rave rau maa, mai te mau manumanu, ta ˈu i manaˈo e eita e haere ia mâua ia amu. I te amuraa râ te mau taeae, tamata atoa ˈtura mâua. Mea au roa!

Ua haere mâua i te pae hitia o te râ no te faaitoito e no tauturu i te mau taeae. I reira, e pǔpǔ feia ino te haamǎtaˈu ra i te mau oire iti e te rave ino i te vahine e te tamarii. No te rahiraa o te mau taeae, aita rea e faufaa ta ratou. Ua putapû roa râ vau i to ratou tiaturiraa papu i te tia-faahou-raa, to ratou here ia Iehova e to ratou taiva ore i te faanahonahoraa. Maoti to ratou hiˈoraa, ua feruri faahou mâua, no te aha mâua e tavini ai ia Iehova e e nafea ia haapuai atu â i to mâua tiaturi ia ˈna. Ua erehia vetahi mau taeae i to ratou fare e faaapu. Haamanaˈo atura vau e e nehenehe tatou e ere taue i ta tatou mau taoˈa. Te mea faufaa râ, o to tatou ïa auhoaraa e o Iehova. Noa ˈtu te mau fifi e rave rahi, eita te mau taeae e autâ hanoa. A ite ai i to ratou huru, ua tauturu te reira ia mâua ia faaoromai tamau i te mau fifi mai te maˈi e te vai atu ra.

Aui: A horoa ˈi i te oreroraa parau i mua i te hoê pǔpǔ feia tei horo ê

Atau: Te haponoraahia te maa, te raau e te tahi atu mea hinaarohia i Dungu, i Congo

TAVINIRAA I ASIA

Ua anihia mâua ia haere e tavini i te amaa no Hong Kong. Aita roa ˈtu mâua i manaˈo e tae roa mâua na Asia. I te mea râ ua ite mâua i te rima o Iehova i te roaraa o ta mâua taviniraa, ua farii mâua i te reira. I 2013, ua vaiiho mâua i to mâua mau hoa here i Afirika ma te ore e ite eaha te tiai ra ia mâua.

Auê tauiraa rahi a ora ˈi mâua i Hong Kong, mea rahi te taata no te mau fenua atoa. E ere roa ˈtu i te mea ohie ia haapii i te reo Tinito. Ua farii maitai râ te mau taeae ia mâua e ua au roa mâua i ta ratou maa. Mea rahi te ohipa i ravehia i te amaa. I tera râ taime, ua maraa taue noa te moni o te tâpû fenua. Faaoti atura te Tino aratai e hoo i te rahiraa o te tâpû fenua a te amaa. I muri iti noa ˈˈe, i 2015, ua tonohia mâua i Korea apatoa. E ere atoa i te mea ohie ia haapii i te reo Korea. Noa ˈtu aita i papu maitai ia mâua te reo, ua faaitoito rahi mai te mau taeae e tuahine.

Aui: Oraraa apî i Hong-Kong

Atau: Te amaa no Korea

TE MAU HAAPIIRAA TA MÂUA I HUTI MAI

E ere i te mea ohie ia imi faahou i te hoa apî, ua faaoti ïa mâua e titau manihini i te tahi mau taeae e tuahine no te haamatau ia ratou. I reira to mâua iteraa e aita ratou i taa ê roa te tahi i te tahi. Ua hamani Iehova ia tatou e te hinaaro e haamahora i to tatou aau e e faaite i te here i to tatou mau hoa.—Kor. 2, 6:11.

Ua ite mâua i te faufaaraa ia hiˈo i te taata mai ia Iehova e ia imi i te aratairaa e te mau tapao o to Iehova here i roto i to mâua oraraa. I te mau taime atoa e toaruaru ai mâua aore ra e ui ai mâua e afaro anei te mau taeae e tuahine ia mâua, e taio mâua i te mau rata faaitoito mau a to mâua mau hoa. Ua ite atoa mâua i to Iehova pahonoraa i ta mâua mau pure. Ua tamǎrû e ua horoa noa mai o ˈna i te itoito.

I te roaraa o te mau matahiti, ua ite mâua Lesli i te faufaaraa ia faataa i te taime o mâua anaˈe noa ˈtu mea ohipa roa mâua. Ua taa atoa ia mâua e, i te tahi taime e hape tatou, i te taime iho â râ e haapii ai tatou i te reo apî. Eiaha te reira e faatoaruaru ia tatou. I te mau po atoa, e imi mâua i te mau mea e nehenehe ai mâua e haamauruuru ia Iehova.

Ua manaˈo vau e eita e haere ia ˈu ia tavini ei mitionare aore ra ia ora i te tahi atu fenua. Ua oaoa roa vau i te ite e, maoti noa te turu a Iehova e tia ˈi te mau mea atoa. E haamanaˈo vau i ta te peropheta Ieremia i parau: “Ua faahitimahuta oe ia ˈu, e Iehova.” (Ier. 20:7) E rave rahi haamaitairaa faahiahia ta Iehova i haafanaˈo ia mâua, ua nehenehe atoa vau e haere na nia i te manureva. Ua tae roa mâua i te mau vahi ta ˈu i moemoeâ noa na ei tamarii. E rave rahi amaa ati aˈe te ao nei ta mâua i tere atu. Te mauruuru atoa nei au ia Lesli no to ˈna turu-noa-raa ia ˈu i roto i te mau huru taviniraa atoa.

E haamanaˈo noa mâua e te mau mea atoa ta mâua e rave nei, no to mâua ïa here ia Iehova. Te oaoa nei mâua i te mau haamaitairaa ta mâua e fanaˈo ra i teie mahana. E hiˈoraa noa râ tera no te tiai mai ra i roto i te ao apî, i te taime e hohora ˈi Iehova i to ˈna rima “a haamâha ˈtu ai i te hinaaro o te mau mea ora atoa.”—Sal. 145:16.