Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 25

HIMENE 7 Oe Iehova to matou puai

A haamanaˈo o Iehova “te Atua ora”

A haamanaˈo o Iehova “te Atua ora”

“E Atua ora o Iehova!”SAL. 18:46.

MANAˈO FAUFAA

E fanaˈo tatou i te haamaitairaa rahi a haamanaˈo ai e te haamori ra tatou i “te Atua ora.”

1. Noa ˈtu te mau fifi, eaha te tauturu i te mau tavini a Iehova ia tamau i te haamori ia ˈna?

 IA AU i te Bibilia, “e tau ino mau . . . e te fifi ia faaruru” ta tatou e ora nei. (Tim. 2, 3:1) Te faaruru nei te mau tavini a Iehova i te fifi ta te taata e farerei nei, oia atoa râ te patoiraa e te hamani-ino-raa. Noa ˈtu râ, te tamau nei tatou i te haamori ia Iehova, no te mea ua fanaˈo tatou i ta ˈna tauturu e ua papu ia tatou o ˈna “te Atua ora.”—Ier. 10:10; Tim. 2, 1:12.

2. No te aha tatou e parau ai e Atua ora Iehova?

2 Te ite ra Iehova, te Atua mau, i te mau fifi atoa ta tatou e faaruru nei. E hinaaro noa oia e tauturu mai. (Par. 2, 16:9; Sal. 23:4) Ia haamanaˈo tatou i te reira, e noaa ïa ia tatou te puai no te faaoromai tamau. O ta te arii Davida i ite.

3. No te aha Davida i parau ai “e Atua ora o Iehova”?

3 Ua ite Davida o vai Iehova e ua turui i nia ia ˈna. A aˈuaˈuhia ˈi oia e te arii Saula e te tahi atu, ua taparu Davida i ta Iehova tauturu. (Sal. 18:6) Ua pahono mai te Atua e ua faaora ia ˈna. Na ô atura ïa Davida: “E Atua ora o Iehova!” (Sal. 18:46) Parau mau, ua ite oia e te vai mau ra te Atua. Ia au râ i te hoê faahororaa, te faahiti ra oia i to ˈna tiaturi ia Iehova “ei Atua ora o te tauturu noa i ta ˈna mau tavini.” Ua ite roa Davida i te reira i roto i to ˈna oraraa, a faaoti atu ai e tamau i te tavini e i te arue ia Iehova.—Sal. 18:28, 29, 49.

4. Eaha te faufaaraa ia hiˈo ia Iehova ei Atua ora?

4 Ua papu anaˈe ia tatou e Atua ora Iehova, e tavini ïa tatou ia ˈna ma te itoito rahi. E noaa atoa ia tatou te puai ia faaoromai tamau i te mau fifi e ia rohi noa i te tavini ia Iehova. E faaoti atoa tatou i te faafatata noa ia Iehova.

E HOROA MAI TE ATUA ORA I TE PUAI

5. I mua i te fifi ua papu ia tatou te aha? (Philipi 4:13)

5 Ia haamanaˈo tatou e Atua ora Iehova o te nehenehe iho â e tauturu mai, e haere ïa ia tatou ia faaruru i te mau fifi atoa, mea rahi aore ra mea haihai. Inaha, aita e fifi eita e matara i to tatou Atua. O ˈna te Manahope, o te horoa mai i te puai. (A taio i te Philipi 4:13.) E nehenehe ïa tatou e faaoromai tamau ma te tiaturi. A ite ai i ta ˈna tauturu i roto i to tatou mau fifi haihai, ua papu atu â ïa ia tatou e na reira atoa oia i roto i to tatou mau fifi rahi.

6. Eaha na tupuraa ta Davida i farerei i to ˈna apîraa, a tiaturi atu â ˈi oia ia Iehova?

6 E hiˈo anaˈe e piti tupuraa ta Davida i farerei, a rahi atu â ˈi to ˈna tiaturi ia Iehova. Ei tiai mamoe i to ˈna apîraa, ua haru te hoê daba e te hoê liona i te mamoe o te nǎnǎ a to ˈna papa. Aˈuaˈu atura Davida i na animara ma te itoito mau, e faaora maira i te mamoe. Aita oia i parau auaˈe to ˈna puai, auaˈe râ to Iehova. (Sam. 1, 17:34-37) Aita i moˈe ia Davida teie na tupuraa. A feruriruri ai oia i te reira, ua rahi atu â to ˈna tiaturi e horoa mai te Atua ora i te puai a muri aˈe.

7. Ua tiatonu Davida ia vai, e mea nafea te reira i te tautururaa ia ˈna?

7 I muri aˈe, haere ihora Davida e taurearea noa â i te puhapa o te nuu ati Iseraela. Ite ihora oia e te riaria ra te mau faehau Iseraela, no te mea te faatihaehae ra o Golia e tiapai Philiseti ia ratou. (Sam. 1, 17:10, 11) Te riaria ra te mau faehau, no te mea ua hiˈo ratou i te tiapai o Golia e ua faaroo i ta ˈna mau faatihaehaeraa. (Sam. 1, 17:24, 25) Area Davida, ua tiatonu ïa ia Iehova. Ua ite oia o “te mau pǔpǔ faehau a te Atua ora” ta Golia e faatihaehae ra. (Sam. 1, 17:26) O Iehova ta ˈna i manaˈo. Ua papu ia Davida e tauturu mai Iehova, mai ta ˈna i rave a tiai ai oia i te nǎnǎ mamoe. Aro atura ïa oia ia Golia ma te tiaturi i ta Iehova tauturu, e ua upootia oia.—Sam. 1, 17:45-51.

8. E nafea ia haamanaˈo noa ia Iehova ia û tatou i te fifi? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

8 O tatou atoa te nehenehe e faaoromai tamau i te mau fifi ma te haamanaˈo e ua ineine noa te Atua ora i te tauturu mai. (Sal. 118:6) E puai atu â to tatou tiaturi ia hiˈopoa tatou i ta ˈna i rave i tahito ra. A taio i te mau aamu Bibilia o te haamanaˈo mai mea nafea Iehova i te faaoraraa i to ˈna nunaa. (Isa. 37:17, 33-37) A taio aore ra a mataitai i te mau faatiaraa i nia i te jw.org o te faaite ra mea nafea Iehova i te tautururaa i to tatou mau taeae e tuahine i teie tau. A haamanaˈo atoa i te mau taime i tauturu ai Iehova ia oe. Aita paha Iehova i faaora ia oe i te liona aore ra te daba. Noa ˈtu râ, mea rahi ta Iehova i rave no oe. Inaha, na ˈna i faafatata ia oe ia ˈna ra ei hoa no ˈna. (Ioa. 6:44) I teie nei atoa, maoti o ˈna e tavini noa ˈi oe ia ˈna. No reira, a ani i ta ˈna tauturu ia haamanaˈo oe i te mau taime i pahono ai oia i ta oe mau pure, i tauturu ai oia ia oe i te taime tano aore ra i roto i te hoê tupuraa fifi. A feruriruri i te reira, e papu atu â ïa ia oe e tauturu noa Iehova ia oe.

Tei ta tatou e rave i roto i te fifi e oaoa ˈi Iehova aore ra eita (A hiˈo i te paratarafa 8-9)


9. E titauhia ia aha tatou i roto i te fifi? (Maseli 27:11)

9 I roto i te fifi, e titauhia ia tiatonu tatou i te mea faufaa roa ˈˈe. Ua parau te Diabolo e faarue tatou ia Iehova ia fifihia tatou. No reira, tei ta tatou e rave e oaoa ˈi Iehova aore ra eita. (Ioba 1:10, 11; a taio i te Maseli 27:11.) Ia ore tatou e taiva ia Iehova, e haapapuraa ïa mea here na tatou ia ˈna e ua haavare te Diabolo. Te faaruru ra paha oe i te patoiraa a te hau faatere i to oe fenua, te fifi i te pae moni, te tâuˈa ore o te taata i roto i te pororaa, e te vai ra ˈtu â. A haamanaˈo e ravea anaˈe teie no te faaoaoa ia Iehova, eita atoa o ˈna e vaiiho ia tamatahia oe hau aˈe i ta oe e nehenehe e faaruru. (Kor. 1, 10:13) E horoa mai o ˈna i te puai no te faaoromai tamau.

E HAAMAITAI TE ATUA ORA IA OE

10. Eaha ta te Atua ora e rave no te feia e haamori ra ia ˈna?

10 E haamaitai noa Iehova i te feia e haamori ra ia ˈna. (Heb. 11:6) E horoa mai oia i te hau e te oaoa i teie nei e te ora mure ore a muri aˈe. Ua papu roa ia tatou e hinaaro iho â Iehova e haamaitai mai e e mana to ˈna no te na reira. No reira tatou e rohi noa ˈi i roto i ta tatou haamoriraa ia ˈna. Ua na reira ta ˈna mau tavini haapao maitai i tahito ra, mai ia Timoteo.—Heb. 6:10-12.

11. No te aha Timoteo i rohi ai no te amuiraa? (Timoteo 1, 4:10)

11 A taio i te Timoteo 1, 4:10. No to ˈna tiaturi i te Atua ora i rohi ai Timoteo e i tautoo ai. Ua faaitoito te aposetolo Paulo ia ˈna ia riro ei taata haapii maitai aˈe i roto i te taviniraa e te amuiraa. Ei hiˈoraa maitai atoa oia no to ˈna mau taeae e tuahine apî e te paari. E hopoia fifi atoa ta ˈna, mai te horoaraa i te aˈoraa ma te here na te tahi mau mero o te amuiraa. (Tim. 1, 4:11-16; Tim. 2, 4:1-5) I te tahi taime, aita vetahi i ite aore ra i au i ta ˈna i rave. Ua papu râ ia Timoteo e haamaitai Iehova ia ˈna.—Roma 2:6, 7.

12. No te aha te mau matahiapo e rohi noa ˈi i roto i te amuiraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 E nehenehe atoa te mau matahiapo i teie mahana e tiaturi e te ite mai ra e te haafaufaa ra Iehova i ta ratou ohipa maitai roa. Hau atu i te mau tere faaitoitoraa, te horoaraa i te haapiiraa e te pororaa, te apiti nei e rave rahi matahiapo i te mau ohipa paturaa e tauturu i tei roohia i te ati. To roto atoa vetahi i te mau Pǔpǔ farerei i te feia maˈi aore ra te mau Tomite tuatiraa e te fare maˈi. Ua ite te mau matahiapo na Iehova te amuiraa, e ere na te taata. No reira ratou e rohi ai ma to ratou aau atoa, a tiaturi ai e haamaitai Iehova ia ratou.—Kol. 3:23, 24.

E haamaitai te Atua ora ia oe a rohi ai oe no te amuiraa (A hiˈo i te paratarafa 12-13)


13. Eaha to Iehova manaˈo i ta tatou mau tutavaraa e tavini ia ˈna?

13 E ere pauroa te nehenehe e tavini ei matahiapo. E nehenehe râ tatou pauroa e pûpû i te tahi mea na Iehova. Te oaoa roa nei to tatou Atua i ta tatou mau tutavaraa e tavini ia ˈna. Te ite mai ra oia ia horoa tatou i te ô noa ˈtu mea haihai no te turu i te ohipa na te ao nei. Te oaoa roa nei oia ia pahono tatou i te putuputuraa noa ˈtu to tatou mamahu, e ia faaore tatou i ta vetahi ê hapa. Te manaˈo ra paha oe e ere mea rahi ta oe e horoa ra na Iehova. Ia papu râ ia oe e te haafaufaa ra Iehova i te reira. Mea here na ˈna ia oe e e haamaitai o ˈna ia oe.—Luka 21:1-4.

IA PIRI NOA OE I TE ATUA ORA

14. E nafea te piri-noa-raa ia Iehova e tauturu mai ai ia tapea i to tatou haapao maitai? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 Mai te peu mea piri roa tatou ia Iehova, mea ohie aˈe ïa ia tapea i to tatou haapao maitai ia ˈna. Aita roa ˈtu Iosepha i rave i te peu taotoraa tia ore. Ua ite hoi oia e Atua ora Iehova e aita o ˈna i hinaaro e haamauiui ia ˈna. (Gen. 39:9) No te fanaˈo i te auhoaraa piri e Iehova, mea faufaa ia pure ia ˈna e ia haapii i ta ˈna Parau. E mai ia Iosepha, eita tatou e hinaaro e haamauiui ia ˈna.—Iak. 4:8.

Ia piri noa oe i te Atua ora e tapea ˈi oe i to oe haapao maitai ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 14-15)


15. Eaha te haapii mai i te nunaa Iseraela i te medebara? (Hebera 3:12)

15 Ia faaea tatou i te tiaturi ia Iehova, mea ohie ia atea ê ia ˈna. A hiˈo na i te nunaa Iseraela i te medebara. Ua ite ratou e Atua ora Iehova, ua haamata râ ratou i te feaa e aupuru iho â Iehova ia ratou. Ua ui hoi ratou: “Tei rotopu anei Iehova ia tatou aore ra aita?” (Exo. 17:2, 7) Orure hau atura ratou ia Iehova. Eita iho â tatou e hinaaro e pee i to ratou faaroo ore.—A taio i te Hebera 3:12.

16. Eaha te nehenehe e haaparuparu i to tatou faaroo?

16 E ere mea ohie ia piri noa ia Iehova i roto i teie nei ao. Mea rahi te tiaturi ra aita e Atua. Ia hiˈo atu tatou i te feia aita e tâuˈa ra i te mau titauraa a te Atua, e au ra e oraraa fanaˈo to ratou. E nehenehe te reira e haaparuparu i to tatou faaroo, a haamata ˈtu ai tatou i te feaa e tauturu Iehova ia tatou. Ua feaa atoa te manaˈo o tei papai i te Salamo 73. Te oaoa ra te feia aita e tâuˈa ra i te mau ture a te Atua. Haamata ihora ïa oia i te uiui e hoona anei ia tavini i te Atua.—Sal. 73:11-13.

17. Eaha te tauturu mai ia piri noa ia Iehova?

17 Eaha tei tauturu i te papai Salamo ia faatitiaifaro i to ˈna feruriraa? Ua feruriruri oia i tei tupu i nia i te feia tei faaea i te tiaturi ia Iehova. (Sal. 73:18, 19, 27) Ua feruri atoa oia i te mau haamaitairaa ia tavini i te Atua. (Sal. 73:24) E feruriruri anaˈe ïa i te mau haamaitairaa ta Iehova i horoa mai. E feruri atoa anaˈe i te faahopearaa ia faaea tatou i te tavini ia ˈna. E tauturu mai ïa te reira ia tapea i to tatou haapao maitai ia ˈna, a parau atu ai tatou mai te papai Salamo: “Mea maitai . . . no ˈu ia faafatata ˈtu i te Atua.”—Sal. 73:28.

18. No te aha eiaha e mǎtaˈu i tei fatata i te tupu?

18 Ua rau te fifi ta tatou e faaruru i teie mau mahana hopea, no te mea te “tavini [ra tatou] i te Atua ora e te parau mau.” (Tes. 1, 1:9) Te tâuˈa mai ra to tatou Atua e e tauturu noa mai o ˈna. Ua na reira oia no ta ˈna mau tavini i tahito ra, oia atoa i teie mahana. Te fatata mai ra te ati rahi roa ˈˈe. Ei pihai iho noa râ Iehova ia tatou. (Isa. 41:10) Ia “itoito roa hoi tatou e ia parau: ‘O Iehova to ˈu tauturu. E ore au e mǎtaˈu.’ ”—Heb. 13:5, 6.

HIMENE 3 To matou tiaturiraa e puai