Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 39

“Ite atura vau e inaha, te hoê nahoa rahi”!

“Ite atura vau e inaha, te hoê nahoa rahi”!

“Ite atura vau e inaha, te hoê nahoa rahi, eita e noaa ia taio . . . o te tia noa ra i mua i te terono e i mua i te Arenio.”—APO. 7:9.

HIMENE 60 E ora mai te taata

HAAPOTORAA *

1. Eaha te tupuraa o Ioane i te hopearaa o te senekele matamua?

 I TE hopearaa o te senekele matamua, tei roto te aposetolo Ioane i te hoê tupuraa fifi. Tei te motu o Patamo oia, ua ruhiruhia e o ˈna anaˈe te aposetolo e ora ra. (Apo. 1:9) Ua ite Ioane e haaparare te mau apotata i te mau haapiiraa hape a amahamaha ˈtu ai te mau amuiraa. E au ra te mou atu ra te mau Kerisetiano mau.—Iuda 4; Apo. 2:15, 20; 3:1, 17.

Ua ite te aposetolo Ioane i “te hoê nahoa rahi” ma te ahu roa uouo e ma te amaa tamara i to ratou rima (A hiˈo i te paratarafa 2)

2. Ia au i te Apokalupo 7:9-14, eaha te orama faahiahia ta Ioane i ite? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

2 Ua haapeapea Ioane no te amuiraa Kerisetiano, ua faaite atu râ te Atua ia ˈna i te hoê orama faahiahia no te tau a muri aˈe. Ua ite Ioane i te mau melahi e tapea ra i te mau mataˈi haamou o te ati rahi e tae noa ˈtu i te tapaoraa hopea o te hoê pǔpǔ tavini a te Atua. (Apo. 7:1-3) O vai teie pǔpǔ tavini? O na 144 000 ïa Kerisetiano faatavaihia o te faatere e o Iesu i te raˈi. (Luka 12:32; Apo. 7:4) I muri iho, ua ite Ioane i te tahi pǔpǔ taata rahi atu â, ua faaite o ˈna i to ˈna maere rahi a faahiti ai i te parau “Inaha.” Eaha ta ˈna e ite ra? “Te hoê nahoa rahi, eita e noaa ia taio, no roto mai i te mau nunaa e opu e reo atoa, o te tia noa ra i mua i te terono e i mua i te Arenio.” (A taio i te Apokalupo 7:9-14.) A feruri na i to Ioane oaoa a ite ai e haamori e rave rahi roa taata i te Atua a muri aˈe!

3. (a) E nafea te orama a Ioane ia haapuai i to tatou faaroo? (b) Eaha ta tatou e haapii mai?

3 Papu maitai, ua haapuai tera orama i to Ioane faaroo. E haapuai atoa te reira i to tatou faaroo, inaha te ite ra tatou i te tupuraa o teie orama i to tatou nei tau. Ua haamata e mirioni taata i te haamori ia Iehova e i te tiaturi e ora ˈtu i te ati rahi e i muri iho i nia i te fenua e a muri noa ˈtu! I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite mai tatou mea nafea Iehova i te faaiteraa o vai teie nahoa rahi i ta ˈna mau tavini a vaˈu ahuru tiahapa matahiti i teie nei. E hiˈo atoa mai tatou e piti manaˈo no nia i teie nahoa: A tahi, te rahi o teie pǔpǔ e a piti, e feia ratou no te mau nunaa e rave rau. E haapuai teie na manaˈo i te faaroo o te feia e hinaaro ra e apiti atu i te nahoa rahi.

IHEA TE NAHOA RAHI E ORA ˈI?

4. Eaha ta te mau haapaoraa e haapii ra, e eaha te manaˈo o te Feia haapii Bibilia?

4 Aita te mau haapaoraa o te parau ra e Kerisetiano ratou e haapii ra e ora te feia auraro e a muri noa ˈtu i nia i te fenua mai ta te mau Papai e parau ra. (Kor. 2, 4:3, 4) I teie mahana, te haapii ra te rahiraa e haere te feia maitai atoa i te raˈi ia pohe ratou. Mea taa ê teie manaˈo i ta te Feia haapii Bibilia i pia i roto i Te Pare Tiairaa mai 1879 mai â. Ua taa hoi ia ratou e haamau faahou te Atua i te paradaiso i te fenua nei e e ora e mirioni taata auraro i reira, eiaha râ i te raˈi. Tera râ, aita ratou i haroˈaroˈa oioi o vai ma teie feia auraro.—Mat. 6:10.

5. Eaha ta te Feia haapii Bibilia i taa no nia i na 144 000 Kerisetiano itoito?

5 Maoti te mau Papai, ua taa atoa i te Feia haapii Bibilia e pǔpǔ taata “tei hoohia mai te fenua mai” o te faatere e o Iesu i nia i te raˈi. (Apo. 14:3) E 144 000 Kerisetiano itoito ratou tei pûpû i to ratou ora no te tavini i te Atua ma te taiva ore a vai noa ˈi ratou i te fenua. E te nahoa rahi ïa?

6. Eaha ta te Feia haapii Bibilia i manaˈo no nia i te nahoa rahi?

6 I roto i te orama, ua ite Ioane i teie pǔpǔ e “tia noa ra i mua i te terono e i mua i te Arenio.” (Apo. 7:9) Ua manaˈo atura teie Feia haapii Bibilia e ora te nahoa rahi i nia i te raˈi mai na 144 000 Kerisetiano faatavaihia. Ahiri e ora na pǔpǔ e piti i nia i te raˈi, e nafea ïa hoê pǔpǔ e taa ê ai i te tahi atu? Ua manaˈo ihora te Feia haapii Bibilia e, teie nahoa rahi o te mau Kerisetiano ïa tei ore i auraro roa i te Atua i te fenua nei. Noa ˈtu te pee ra ratou i te mau faaueraa tumu Bibilia, te tavini noa ra vetahi i roto i te mau haapaoraa hape. Ua manaˈo aˈera te Feia haapii Bibilia e itoito to ratou, aita râ i navai no te faatere e o Iesu. E no te mea e ere to ratou here i te Atua i te mea puai roa, e tano ïa ia tia noa te nahoa rahi i te raˈi i mua i te terono, eiaha râ ia parahi i nia i te mau terono.

7. Ia au i te Feia haapii Bibilia, o vai te ora i te fenua i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti, e eaha ta teie Feia haapii Bibilia i manaˈo no nia i te mau tavini haapao maitai i tahito?

7 O vai ma ˈtura ïa te ora i te fenua nei? Ua manaˈo te Feia haapii Bibilia ia oti na 144 000 e te nahoa rahi i te haaputuputuhia i te raˈi, e fanaˈo e mirioni atu â taata i te ora i te fenua i raro aˈe i te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. Aita teie Feia haapii Bibilia i tiaturi e tavini teie mau mirioni taata ia Iehova hou a haamata ˈi taua faatereraa ra. Ua manaˈo râ ratou e haapiihia teie feia i te mau eˈa o Iehova i te roaraa o na tausani matahiti. I muri aˈe, e fanaˈo te feia e auraro i te mau ture aveia a te Atua i te ora mure ore i te fenua, area te feia patoi, e haamouhia ïa. Ua manaˈo atoa te Feia haapii Bibilia e fanaˈo paha vetahi tavini a te Atua i te fenua nei, oia atoa tei pohe hou te Mesia, i te ora i te raˈi ia hope na tausani matahiti.—Sal. 45:16.

8. Ia au i tei manaˈohia na, o vai na pǔpǔ taata e toru e tuhaa ta ratou i roto i te opuaraa a te Atua?

8 I muri iho, ua manaˈo te Feia haapii Bibilia e toru pǔpǔ taata te tavini ia Iehova. A tahi, na 144 000 o te faatere e o Iesu i te raˈi. A piti, te hoê nahoa rahi Kerisetiano e ere i te mea itoito roa o te tia ˈtu i mua i te terono o Iesu i te raˈi. E a toru, te mau mirioni taata o te haapiihia i te mau ture aveia a Iehova i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia. * I te taime râ ta Iehova i faaoti, ua anaana ˈtu â te maramarama no nia te nahoa rahi.—Mas. 4:18.

E ANAANA ROA ˈTU Â TE MARAMARAMA

E nahoa rahi taata tei tiaturi e ora i nia i te fenua tei bapetizohia i te tairururaa i 1935 (A hiˈo i te paratarafa 9)

9. (a) E nafea te nahoa rahi i te fenua nei e tia ˈtu ai i “mua i te terono e i mua i te Arenio”? (b) No te aha mea tano te faataaraa apî o te Apokalupo 7:9?

9 I 1935, ua papuhia o vai te nahoa rahi o te orama a Ioane. Ua itea i te mau Ite no Iehova eita e titauhia i te nahoa rahi ia haere i nia i te raˈi no te tia ˈtu i “mua i te terono e i mua i te Arenio.” E auraa parau, e tia te nahoa rahi i te fenua nei i “mua i te terono” ma te farii i te tiaraa Arii hau ê o Iehova e ma te auraro ia ˈna. (Isa. 66:1) E tia ratou i “mua i te Arenio” ma te faatupu i te faaroo i te tusia taraehara o Iesu. E ia au atoa i te Mataio 25:31, 32, e haaputuhia “te mau nunaa atoa,” oia atoa te feia ino, i mua ia Iesu e parahi ra i nia i to ˈna terono hanahana. Mea papu maitai aita teie “mau nunaa atoa” i nia i te raˈi, tei nia râ i te fenua. Mea tano teie faataaraa apî o te Apokalupo 7:9. Aita iho â te Bibilia e parau ra e ravehia ˈtu te nahoa rahi i nia i te raˈi. Hoê anaˈe pǔpǔ te ora e a muri noa ˈtu i nia i te raˈi, oia hoi na 144 000 o te “faatere mai . . . ei arii i te fenua” e o Iesu.—Apo. 5:10.

10. No te aha e titauhia i te nahoa rahi ia haapii i te mau ture aveia a Iehova hou te Faatereraa tausani matahiti?

10 Mai 1935 mai, ua taa i te mau Ite no Iehova e pǔpǔ Kerisetiano taiva ore te nahoa rahi o te tiaturi ra e ora i te fenua e a muri noa ˈtu. E titauhia i teie nahoa rahi ia haapii i te mau ture aveia a Iehova e ia faaite i te faaroo puai “ia nehenehe [ratou] e ora ˈtu i teie mau mea atoa o te tupu iho â” hou a haamata ˈi te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia.—Luka 21:34-36.

11. No te aha te tahi Feia haapii Bibilia i manaˈo ai e ravehia ˈtu vetahi i te raˈi i muri aˈe i te Faatereraa tausani matahiti?

11 E no nia i te manaˈo e ravehia te tahi feia hiˈoraa maitai no te ora i te raˈi i muri aˈe i te Faatereraa tausani matahiti? Ua itehia tera manaˈo e rave rahi matahiti aˈenei i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 1913. Ua feruri paha vetahi, ‘No te aha te tahi mau tavini haapao maitai i tahito e fanaˈo ai i te ora i nia i te fenua, area te mau Kerisetiano e ere i te mea itoito roa e fanaˈo ïa ratou i te ora i te raˈi?’ E piti tumu i manaˈo ai te tahi Feia haapii Bibilia mai tera: A tahi, i tiaturi na ratou e ora ˈtu te nahoa rahi i nia i te raˈi. E a piti, e ere te mau Kerisetiano o te nahoa rahi i te mea itoito roa.

12-13. Eaha ta te feia faatavaihia e te nahoa rahi e taa ra no nia i ta ratou haamaitairaa?

12 Mai 1935 mai, ua maramarama maitai te mau Ite no Iehova, te nahoa rahi o te orama a Ioane, o te feia ïa e ora ˈtu i Aramagedo. “Mea na roto mai teie nei feia i te ati rahi” e te “tuô noa ra ratou a na ô ai: ‘No ǒ mai te faaoraraa i to tatou Atua e parahi ra i nia i te terono, e i te Arenio.’” (Apo. 7:10, 14) Hau atu â, te haapii mai ra te mau Papai e fanaˈo te feia e ravehia no te ora i te raˈi i “te tahi mea maitai aˈe” i ta te feia haapao maitai i tahito. (Heb. 11:40) Ia au i te maramarama apî i noaa i to tatou mau taeae, te titau manihini nei ratou i te taata ia tavini ia Iehova a ora ˈtu ai ratou e a muri noa ˈtu i te fenua.

13 Te mauruuru nei te nahoa rahi i ta ratou haamaitairaa. Te taa ra ia ratou e na Iehova e maiti ihea ta ˈna feia haamori e tavini ai ia ˈna, i te raˈi anei aore ra i te fenua nei. Te taa atoa ra i te feia faatavaihia e i te nahoa rahi e, maoti noa to Iehova hamani maitai rahi tei faaitehia na roto i te tusia taraehara o Iesu Mesia e fanaˈo ai ratou i ta ratou haamaitairaa.—Roma 3:24.

E NAHOA RAHI MAU Â!

14. I muri aˈe i 1935, no te aha e rave rahi tavini tei feruri i te parau tohu o te nahoa rahi?

14 I muri aˈe i te haamaramaramaraa ta te nunaa o te Atua i fanaˈo i 1935, ua feruri e rave rahi tavini e nafea te feia e tiaturi ra e ora i te fenua e riro ai ei nahoa rahi. E 12 matahiti to Ronald Parkin a taa-papu-hia ˈi o vai te nahoa rahi. Te haamanaˈo ra o ˈna: “I tera taime, e 56 000 noa feia poro na te ao nei e e feia faatavaihia te rahiraa. Ia hiˈohia, e ere ïa te nahoa rahi i te mea rahi roa.”

15. Mea nafea te nahoa rahi i te haaputuraahia?

15 I te mau matahiti i muri mai, ua tonohia te mau mitionare i te mau fenua e rave rahi e ua maraa noa te numera o te mau Ite no Iehova. I 1968, ua ravehia te hoê faanahoraa taa ê no te haapii te Bibilia i te taata maoti te buka Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra. No te ohie o te faataaraa o te parau mau Bibilia i roto i tera buka, ua apiti rahi mai te feia aau mǎrû. I roto noa e maha matahiti, ua hau i te afa mirioni taata tei bapetizohia. A topatopa roa ˈi te mana o te haapaoraa Katolika i Marite Latino e i te tahi atu mau fenua e a opanihia ˈi ta tatou ohipa pororaa i Europa hitia o te râ e i te tahi atu mau tuhaa o Afirika, e mirioni atu â taata tei bapetizohia. (Isa. 60:22) I te mau matahiti i mairi, e rave rahi atu â ravea tei horoahia mai e te faanahonahoraa a Iehova no te tauturu i te taata ia taa i ta te Bibilia e haapii ra. Aita e feaaraa, e nahoa rahi mau â teie, ua hau atu ratou i te vaˈu mirioni!

TE HOÊ NAHOA RAHI NO ROTO MAI I TE MAU FENUA ATOA

16. Nohea mai te nahoa rahi?

16 Ia au i te orama, te parau ra Ioane e no roto mai te nahoa rahi i “te mau nunaa e opu e reo atoa.” Ua tohu atoa na te peropheta Zekaria: “Ia tae i taua mau mahana ra, e haru mai ai na taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô atu ai, E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—Zek. 8:23.

17. Eaha te ravehia nei no te tauturu i te feia no roto mai i te mau nunaa e reo atoa?

17 No te haaputu mai i te feia no roto mai i te mau reo atoa, ua taa i te mau Ite no Iehova mea titauhia ia poro i te parau apî oaoa na roto e rave rahi reo. Ua haamata te huriraa o te mau buka haapiiraa Bibilia a 130 matahiti aˈenei. I teie mahana, te ravehia nei tera ohipa na roto e rave rahi hanere reo. Te faatupu nei Iehova i te hoê semeio i teie mau mahana hopea, te haaputu nei oia i te hoê nahoa rahi no roto mai i te mau nunaa atoa. Te operehia nei te maa pae varua na roto e rave rahi atu â reo a hoê atu ai to te mau nunaa atoa no te haamori ia Iehova. Ua matau-maitai-hia te mau Ite no ta ratou pororaa tuutuu ore e to ratou here taeae. Auê faaitoitoraa rahi e!—Mat. 24:14; Ioa. 13:35.

EAHA TE AURAA NO TATOU TE PARAU TOHU NO NIA I TE HOÊ NAHOA RAHI?

18. (a) Mai te Isaia 46:10, 11, no te aha aita tatou e maere ra i ta Iehova raveraa no te faatupu i te parau tohu no nia i te nahoa rahi? (b) No te aha aita vetahi e manaˈo ra ua ere ratou?

18 Te oaoa rahi nei tatou i teie parau tohu no nia i te nahoa rahi. Aita tatou e maere ra i ta Iehova raveraa no te faatupu i te reira. (A taio i te Isaia 46:10, 11.) Te mauruuru ra te feia o te nahoa rahi i te tiaturiraa ta ratou e fanaˈo no ǒ mai ia Iehova ra. E ere no te mea aita ratou i faatavaihia i te varua o te Atua, ua ere ïa ratou. Maoti te mau Papai, ua arataihia te mau tane e vahine faaroo e te varua moˈa noa ˈtu e ere ratou i te mero faatavaihia. O Ioane Bapetizo e te arii Davida te tahi hiˈoraa. (Mat. 11:11; Ohi. 2:34) E faatiahia mai ratou e e rave rahi atu â tavini no te ora i roto i te paradaiso i te fenua nei. I reira ratou paatoa, apitihia e te nahoa rahi, e faaite ai i to ratou taiva ore ia Iehova a paturu atoa ˈi i to ˈna tiaraa Arii hau ê.

19. Mea nafea te orama no nia i te nahoa rahi e haapapu ai i te ohipa ru e titauhia ia tatou ia rave?

19 Aita te Atua i haaputuputu aˈenei mai tera e mirioni taata no te mau nunaa atoa no te haamori ia ˈna. Ia tiaturi tatou e ora i te raˈi aore ra i nia i te fenua, e titauhia ia tatou paatoa ia tauturu e rave rahi atu â taata ia riro ei mero o te nahoa rahi o te mau “mamoe ê atu.” (Ioa. 10:16) Mai ta Iehova i tohu, fatata te mau faatereraa e te mau haapaoraa tei haamauiui i te huitaata i te mou i te ati rahi. Auê ïa fanaˈoraa faahiahia no te mau mero atoa o te nahoa rahi ia tavini ia Iehova i nia i te fenua e a muri noa ˈtu!—Apo. 7:14.

HIMENE 139 Feruri anaˈe to roto tatou i te ao apî

^ I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoa mai tatou i ta Ioane orama no nia i “te hoê nahoa rahi.” Papu maitai, e puai atu â te faaroo o te mau mero o teie nahoa rahi.

^ A hiˈo i te buka Te mau Ite no Iehova, te feia poro o te Basileia o te Atua, api 159-163 (Farani).