Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 35

Te poihere ra Iehova i ta ˈna mau tavini haehaa atoa!

Te poihere ra Iehova i ta ˈna mau tavini haehaa atoa!

“Teitei noâ Iehova e haapao mai â oia i tei haehaa.”—SAL. 138:6.

HIMENE 48 Haere noa e Iehova

HAAPOTORAA *

1. Eaha to Iehova huru i nia i te feia haehaa? A faataa.

 MEA here na Iehova te feia haehaa, o ratou anaˈe ta ˈna e farii ei hoa piri no ˈna. Area te feia teoteo, “ei te atea ê oia e hiˈo” ai ia ratou. (Sal. 138:6) E hinaaro tatou paatoa e faaoaoa ia Iehova e e riro ei taata herehia e ana. Mea faufaa roa ïa ia faatupu i te haehaa!

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

2 I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoa tatou i na uiraa e toru i muri nei. A tahi, eaha te haehaa? A piti, no te aha e haapii ai i te faatupu i tera huru maitai? A toru, eaha te mau tupuraa e ere ai i te mea ohie ia faatupu i te haehaa? Ia riro tatou ei taata haehaa, e oaoa te aau o Iehova e e faufaa-atoa-hia tatou.—Mas. 27:11; Isa. 48:17.

EAHA TE HAEHAA?

3. Eaha te haehaa?

3 Te haehaa, o te manaˈo ïa e turai i te hoê taata ia faahaehaa ia ˈna, eiaha râ ia teoteo e ia faaahaaha. Te faaite ra te Bibilia e roaa i te taata te haehaa ia feruri oia i ta te Bibilia e titau ra no te faatupu i te auhoaraa maitai e te Atua, oia atoa râ e to ˈna taata tupu. E farii te taata haehaa mea hau aˈe vetahi ê ia ˈna.—Phil. 2:3, 4.

4-5. No te aha e ere na te huru rapaeau e faaite mea haehaa te hoê taata?

4 Na rapae atu, e hiˈoraa haehaa to vetahi. Mea mamahu paha ratou aore ra mea faatura e te ite i te peu maitai. I roto râ i to ratou aau, mea teoteo paha ratou. Na te tau e faaite mai eaha mau na to ratou huru o roto.—Luka 6:45.

5 Ia faaite te hoê taata i to ˈna manaˈo ma te taiâ ore, e ere te auraa mea teoteo oia. (Ioa. 1:46, 47) E titauhia râ i te feia mai tera te huru ia haapao maitai. Mea mamahu tatou aore ra aita, e titauhia ia tatou paatoa ia faatupu i te hoê aau haehaa.

Mea haehaa te aposetolo Paulo, aita oia i manaˈo mea hau aˈe oia ia vetahi ê (A hiˈo i te paratarafa 6) *

6. Te faaite ra te Korinetia 1, 15:10 mea haehaa te aposetolo Paulo. Eaha te haapiiraa e huti mai?

6 A feruri na i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo. I faaohipa na Iehova ia ˈna no te haamau e rave rahi amuiraa apî i tera e tera oire. Ia faaauhia i te tahi atu mau aposetolo, mea rahi aˈe te oire ta ˈna i poro. Noa ˈtu râ, aita Paulo i faateitei ia ˈna. Ma te haehaa, teie ta ˈna i parau: “O vau hoi te aposetolo haihai roa ˈˈe, e eita e au ia parauhia vau e aposetolo, no te mea i hamani ino na vau i te amuiraa o te Atua.” (Kor. 1, 15:9) I muri iho, ua haapapu oia no te hamani maitai rahi o te Atua oia i fanaˈo ai i tera mau haamaitairaa! (A taio i te Korinetia 1, 15:10.) Ua parau vetahi taeae o te amuiraa o Korinetia, mea hau aˈe ratou ia Paulo! Area oia, ua faaite ïa i te haehaa a papai ai ia ratou. E hiˈoraa maitai mau Paulo no tatou!—Kor. 2, 10:10.

I tavini na te taeae haehaa ra o Karl Klein ei mero o te Tino aratai (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. Mea nafea te tahi taeae i te faaiteraa i te haehaa?

7 E rave rahi tavini o Iehova tei itoitohia i te aamu o te taeae Karl Klein tei riro na ei mero o te Tino aratai. Ma te haehaa, ua faatia taeae Klein eaha te mau tupuraa fifi ta ˈna i faaruru. Te tahi hiˈoraa, o to ˈna ïa taiâ i te poro i tera e tera fare. E piti matahiti te maoro, aita oia i apiti i tera huru pororaa. A tavini ai i te Betela, ua inoino taeae Klein i te aˈoraahia oia i te hoê taime. Ua roo-atoa-hia oia i te maˈi hepohepo, ua maitai faahou mai râ i muri aˈe. Noa ˈtu râ tera mau tupuraa, ua fanaˈo oia e rave rahi hopoia faahiahia mau. Mea haehaa mau o taeae Klein i te faaiteraa ia tatou pauroa i to ˈna mau paruparu! Noa ˈtu eita oia e faaherehere i te parau, mea herehia o taeae Klein e e rave rahi Kerisetiano tei faahiahia i to ˈna aamu. *

NO TE AHA E HAAPII AI I TE FAATUPU I TE HAEHAA?

8. Mea nafea te Petero 1, 5:6 e haapapu ai mea au na Iehova te haehaa?

8 Ua haapapu maitai te aposetolo Petero mea au na Iehova te haehaa. (A taio i te Petero 1, 5:6.) I roto i te buka ‘A haere mai a pee mai ai ia ˈu,’ teie te faataaraa e horoahia no ta te aposetolo Petero i parau: “E au te ahaaha i te taero. Mea ino roa te mau faahopearaa. E huru teie o te nehenehe e faariro i te taata maramarama roa ˈˈe ei mea faufaa ore no te Atua. Area te haehaa ra, e nehenehe ïa e faariro i te taata haihai roa ˈˈe ei mea faufaa roa no Iehova. . . . E oaoa atoa to tatou Atua i te faautua maitai [aore ra haamaitai] ia oe no to oe haehaa.” * Aita ˈtu tumu faufaa roa ˈˈe no te faatupu i te haehaa maori râ te faaoaoaraa i te aau o Iehova!—Mas. 23:15.

9. No te aha te taata e piri mai ai ia faatupu tatou i te haehaa?

9 Te tahi atu maitai ta te taata haehaa e ite, e piri mai te taata ia ˈna. A feruri na, e amuimui anei outou i te hoê taata o te onoono noa ia faatiahia to ˈna hinaaro e o te ore e farii i te manaˈo o vetahi ê? Aore ra e amuimui outou i te hoê taata o “te aumauiui, te here i te mau taeae, te aumihi î i te here e te haehaa.” (Pet. 1, 3:8) Ia amuimui tatou i te feia haehaa, e na reira atoa mai ratou mai te peu mea haehaa atoa tatou.—Mat. 7:12.

10. No te aha mea ohie aˈe ia faaoromai i te fifi mea haehaa anaˈe tatou?

10 Mea ohie aˈe no te taata haehaa ia faaoromai i te fifi i roto i to ˈna oraraa. I te tahi taime, e hepohepo vetahi ia ite ratou i te ohipa tia ore. Ua parau te arii paari ra o Solomona: “Ua ite au i te feia tavini i te hororaa na nia i te puaahorofenua, e te hui arii i te haere-noa-raa na raro ei tavini.” (Koh. 10:7) I te tahi taime, o te taata aravihi roa te ore e tâuˈahia e o te tahi atu te haapopouhia. No reira Solomona i faaitoito mai ai eiaha ia titau i tei ore i noaa ia tatou, ia mauruuru râ i ta tatou e fanaˈo ra. (Koh. 6:9) Mai te peu e taata haehaa tatou, mea ohie aˈe ia farii i te tupuraa manaˈo-ore-hia i roto i to tatou oraraa.

EAHA TE MAU TUPURAA E ERE I TE MEA OHIE IA FAATUPU I TE HAEHAA?

No te aha e ere i te mea ohie ia faatupu i te haehaa i roto i te tupuraa mai teie te huru? (A hiˈo i te paratarafa 11-12) *

11. No te aha e titauhia te haehaa ia aˈohia tatou?

11 I te mau mahana atoa, e rave rahi tupuraa e titauhia te haehaa. Te tahi hiˈoraa, ia aˈohia tatou. Peneiaˈe, e ohipa ino ta tatou i rave, aita râ tatou i haroˈaroˈa i te reira. Ia aˈo mai te tahi, oioi roa paha tatou i te patoi atu. Peneiaˈe, e faaino tatou i te taata i aˈo mai aore ra i ta ˈna huru paraparau. Mea haehaa anaˈe râ tatou, e faaite tatou i te hoê feruriraa tano.

12. Ia au i te Maseli 27:5, 6, no te aha e titauhia ia farii maitai i te aˈoraa a te hoê hoa Kerisetiano? A horoa i te hiˈoraa.

12 E mauruuru te taata haehaa ia horoa ˈtu vetahi ê i te aˈoraa. A feruri na tei te Piha a te Basileia outou. Te paraparau ra outou i te tahi mau hoa Kerisetiano e haere mai nei te hoê taeae, aratai aˈera ia outou i te hiti e parau mǎrû maira e parapara maa tei mau i roto i to outou niho. Eita e ore e huru ê rii outou, e mauruuru atoa râ no te mea ua faaite atu oia! E na ô paha ïa outou, ‘No te aha pai te tahi atu mau taeae i ore ai i faaite oioi mai?’ Mai ta teie tupuraa e haapapu ra, e titauhia ia farii maitai i te aˈoraa a te hoê hoa Kerisetiano. Ua titauhia ia ˈna te itoito no te horoa ˈtu i te aˈoraa. Eiaha ïa e faariro ia ˈna ei enemi, ei hoa râ!—A taio i te Maseli 27:5, 6 i roto i te nota *; Gal. 4:16.

No te aha e titauhia te haehaa a fanaˈo ai te tahi atu i te hopoia? (A hiˈo i te paratarafa 13-14) *

13. E nafea ia faatupu i te haehaa ia fanaˈo te tahi atu i te hopoia?

13 Ia fanaˈo te tahi atu i te hopoia. Ua parau te hoê matahiapo o Jason te iˈoa: “I te tahi taime, ia ite au ua fanaˈo te tahi atu i te hoê haamaitairaa i roto i te taviniraa, e hiti mai te manaˈo, ‘No te aha e ere o vau tei maitihia?’” Ua feruri aˈenei outou mai tera? E ere i te mea ino ia “titau” i te hopoia. (Tim. 1, 3:1) A haapao maitai râ eiaha te teoteo ia pata mai i roto i to outou aau! E nafea? Ma te manaˈo o outou anaˈe te mea maitai aˈe no tera e tera hopoia. Mai te peu o outou te vahine a tera taeae, e na ô paha outou, ‘Mea maitai aˈe ahani ta ˈu tane tei maitihia!’ Eita roa te Kerisetiano haehaa e manaˈo mai tera!

14. Eaha te haapiiraa e huti mai i to Mose huru a fanaˈo ai te tahi atu i te hopoia?

14 E huti mai anaˈe i te haapiiraa i to Mose hiˈoraa. Ua haafaufaa Mose i ta ˈna hopoia ei aratai no te nunaa Iseraela. A farii ai râ Iehova ia ohipa amui te tahi atu e o ˈna, aita Mose i feii aore ra i pohehae. (Num. 11:24-29) Ma te haehaa, ua farii Mose ia tauturuhia oia no te haava i te nunaa. (Exo. 18:13-24) E rahi aˈe ïa te taata no te tavini ei haava a faufaahia ˈtu ai te nunaa, eita hoi ratou e tiai maoro faahou ia tupu te hoê haavaraa. Aita Mose i vaiiho i te mau hopoia ia na nia ê i te maitai o vetahi ê! E hiˈoraa maitai mau oia no tatou! E haamanaˈo anaˈe i teie haapiiraa: No te riro ei farii faufaa i roto i te rima o Iehova, eita e navai noa te aravihi, e titau-atoa-hia râ te haehaa! Eaha te tumu? No te mea “teitei noâ Iehova e haapao mai â oia i tei haehaa.”—Sal. 138:6.

15. Eaha te mau tauiraa ta vetahi i farerei?

15 Ia taui to tatou tupuraa. I te mau matahiti i mairi, ua tupu te hoê tauiraa rahi i roto i te taviniraa a te mau Kerisetiano e rave rahi. I 2014, ua anihia i te mau tiaau mataeinaa e ta ratou vahine ia rave i te tahi atu taviniraa taime taatoa. I tera noa â matahiti, ua titauhia i te mau tiaau haaati e 70 matahiti ia vaiiho i ta ratou taviniraa. Hoê â atoa huru no te mau tiaau o te tino matahiapo e 80 matahiti. E rave rahi atoa o te utuafare o te Betela tei tonohia i roto i te tuhaa pororaa. Area te tahi atu, ua titauhia ia vaiiho i ta ratou taviniraa taime taatoa no te maˈi, no te hopoia ru i roto i te utuafare aore ra no te tahi atu tumu.

16. Mea nafea to tatou mau taeae e tuahine i te faaiteraa i te haehaa a taui ai to ratou tupuraa?

16 E ere i te mea ohie no teie mau rahiraa taeae e tuahine ia farii i tera mau tauiraa. E rave rahi Kerisetiano tei mihi i te taviniraa tei titauhia ia ratou ia vaiiho. Ua oto ratou i te hoê taime, ua tia râ i teie mau tavini a Iehova ia farii i to ratou tupuraa apî e ia oaoa faahou i roto i te taviniraa. Eaha te tumu? No to ratou here ia Iehova. Aita ratou i pûpû ia ratou no te hoê ohipa, te hoê tiaraa aore ra hopoia. Ua pûpû râ ia ratou i te Atua ra o Iehova! (Kol. 3:23) Te oaoa nei ratou paatoa i te tavini ia Iehova ma te haehaa noa ˈtu eaha te hopoia e horoahia ˈtu. Te huri nei ratou i to ratou “mau ahoaho atoa i nia ia ˈna, no te mea te tâuˈa mai ra oia” ia ratou.—Pet. 1, 5:6, 7.

17. No te aha tatou e mauruuru ai te faaitoito mai ra te Parau a te Atua ia faatupu i te haehaa?

17 Aita anei tatou e mauruuru ra te faaitoito mai ra te Parau a te Atua ia faatupu i te haehaa? E ere hoi o tatou anaˈe te faufaahia, o vetahi ê atoa râ. Hau atu â, mea ohie aˈe ia faaruru i te fifi e taata haehaa anaˈe tatou. Te mea faufaa roa ˈtu â, e faafatata ˈtu â tatou i to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova. Mea mahanahana mau ia ite noa ˈtu e Atua “mana, e te teitei” o Iehova, te here e te haapao mau ra oia i ta ˈna mau tavini haehaa atoa!—Isa. 57:15.

HIMENE 45 Te manaˈoraa a to ˈu aau

^ O te haehaa hoê o te mau huru maitatai e titauhia ia tatou ia faatupu. Eaha te haehaa? No te aha e haapii ai i te faatupu i tera huru maitai? No te aha e ere i te mea ohie ia faaite i te haehaa ia tupu te hoê tauiraa? E pahono tatou i tera mau uiraa i roto i teie tumu parau haapiiraa.

^ A hiˈo i te tumu parau “Ua hamani maitai rahi Iehova ia ˈu!” i roto i Te Pare Tiairaa 1 no Me 1985 (Farani).

^ A hiˈo i te pene 3 par. 23.

^ Maseli 27:5, 6 (New World Translation): “Mea maitai aˈe te aˈo i te here haavarevare. Noa ˈtu mea mauiui, mea tia te aˈo a te hoê hoa. Area te hôˈihôˈi a te enemi, mea faatia ture noa ïa.”

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: I te fare o te hoê taeae, ua faaite te aposetolo Paulo i te haehaa a amuimui ai ia vetahi ê, oia atoa i te mau tamarii

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te farii ra te taeae paari i te aˈoraa Bibilia a te hoê taeae apî

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: Aita te taeae paari e pohehae ra i te taeae apî o tei fanaˈo i te hoê hopoia i roto i te amuiraa.