Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haamataraa e te fa o te faaipoiporaa

Te haamataraa e te fa o te faaipoiporaa

Ua parau ihora te Atua ra o Iehova, E ere . . . mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au n[o] ˈna ra.”—GEN. 2:18.

HIMENE: 36, 11

1, 2. (a) Mea nafea râ te faaipoiporaa i te haamataraa? (b) Eaha ta te tane e vahine matamua i taa no nia i te faaipoiporaa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 E FAAIPOIPO te taata, mai tera iho â. Mea nafea râ te faaipoiporaa i te haamataraa e eaha te fa? E tauturu mai te taaraa i te reira ia ite i te manaˈo tano o te faaipoiporaa e te mau haamaitairaa o te reira. Ua poiete te Atua i te taata matamua ia Adamu, e ua ani ia ˈna ia horoa i te iˈoa no te mau animara. Ite ihora Adamu e e apiti to te mau animara atoa, “aita roa râ o Adamu e tauturu au i itea.” Haamairi ihora te Atua i te varea taoto rahi i nia ia Adamu, e rave ihora hoê o to ˈna mau ivi aoao, e hamani atura i te hoê vahine. Aratai atura Iehova i teie vahine ia Adamu ra e riro maira oia ei vahine na ˈna. (A taio i te Genese 2:20-24.) Mai ta tatou e ite ra, e ô te faaipoiporaa no ǒ mai ia Iehova ra.

2 E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua faahiti faahou Iesu i ta Iehova i parau i roto i te ô i Edene: “E faarue . . . te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê.” (Mat. 19:4, 5) No te mea ua rave te Atua i te hoê ivi aoao o Adamu no te poiete i te vahine matamua, papu ïa e ua taa ia raua e ua hoê raua. Aita roa ˈtu Iehova i hinaaro ia taa te hoê tane e ta ˈna vahine faaipoipo aore ra ia faaipoipo e rave rahi apiti i te hoê â taime.

TO ROTO TE FAAIPOIPORAA I TA IEHOVA OPUARAA

3. Eaha hoê fa faufaa o te faaipoiporaa?

3 Ua oaoa roa Adamu i ta ˈna vahine o ta ˈna i pii i muri aˈe Eva. E tauturu au Eva no Adamu. Ei hoê, e oaoa Adamu raua Eva ei tane e vahine faaipoipo. (Gen. 2:18) Te hoê fa faufaa o te faaipoiporaa, o te faaîraa ïa te fenua i te taata. (Gen. 1:28) E here te mau tamaiti e tamahine i to ratou metua. Tera râ, e faarue ratou i te fare i te hoê mahana no te faaipoipo e no te haamau i to ratou iho utuafare. E î te fenua i te taata e e faariro ratou i te fenua taatoa ei paradaiso.

4. Eaha tei tupu no te faaipoiporaa matamua?

4 Ua ino te faaipoiporaa matamua i to Adamu raua Eva faaroo-ore-raa ia Iehova. Ua haavare “te ophi tahito ra” o te Diabolo ra o Satani, ia Eva e ua parau ia ˈna e ia amu oia i te maa o “te raau e ite ai i te maitai e te ino,” e noaa ia ˈna te hoê ite taa ê. Ua na ô Satani e ia amu oia i tera maa, e nehenehe oia e faaoti eaha te mea maitai e te mea ino. Aita Eva i faatura ia Adamu te upoo o te utuafare a faaoti ai oia e amu i te maa ma te ore e paraparau ia Adamu na mua. E ua faaroo ore Adamu i te Atua i to ˈna fariiraa i te maa ta ta ˈna vahine i horoa ˈtu.—Apo. 12:9; Gen. 2:9, 16, 17; 3:1-6.

Ia manuïa te hoê faaipoiporaa, mea titauhia ia faaroo te mau tane faaipoipo e vahine faaipoipo ia Iehova e ia amo i ta ratou iho hopoia

5. Eaha te haapiiraa e huti mai i te mau pahonoraa a Adamu raua Eva ia Iehova?

5 A uiui ai Iehova ia raua, ua pari Adamu i ta ˈna vahine. Ua parau oia: “Na te vahine ta oe i ho mai ei apiti no ˈu ra, i horoa mai i to taua raau ra, amu ihora vau.” No Eva, pari atura oia i te ophi i te haavareraa ia ˈna. (Gen. 3:12, 13) Ua imi Adamu raua Eva i te mau otoheraa no to raua faaroo-ore-raa e ua haava Iehova i teie na orure hau. Oia mau, ua riro to raua hiˈoraa ei faaararaa no tatou! Ia manuïa te hoê faaipoiporaa, mea titauhia ia faaroo te mau tane e vahine faaipoipo ia Iehova e ia amo i ta ratou iho mau hopoia.

6. E nafea outou e faataa ˈi i te Genese 3:15?

6 Noa ˈtu ta Satani i rave i Edene, ua faanaho Iehova i te hoê tiaturiraa no a muri aˈe no te huitaata. To roto ïa te reira i te parau tohu matamua o te Bibilia. (A taio i te Genese 3:15.) Ua faataa teie parau tohu e e haaparuparuhia Satani na te “huaai” o “te vahine.” Mea piri roa te mau melahi parau-tia e tavini ra i te raˈi i te Atua. E au ratou i te hoê vahine na Iehova. E tono oia hoê o tera mau melahi no te “haaparuparu” i te Diabolo. Maoti teie huaai e nehenehe ai te feia auraro e fanaˈo i ta Adamu raua Eva i ere. E nehenehe ïa te huitaata auraro e ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei, mai ta Iehova i opua na.—Ioa. 3:16.

7. (a) Eaha tei itehia mai te orure-hau-raa Adamu raua Eva? (b) Eaha ta te Bibilia e titau ra i te mau tane e vahine faaipoipo?

7 Ua faaino te orureraa hau a Adamu raua Eva i to raua iho faaipoiporaa e te mau faaipoiporaa atoa i muri aˈe. Ei hiˈoraa, e ite Eva e te mau vahine i muri aˈe i te mauiui rahi ia fanau ratou i te tamarii. E hiaai te vahine ia here e ia haapao noa ta ˈna tane ia ˈna, e te tane râ, e faatere ïa oia i ta ˈna vahine, i te tahi mau taime ma te haavî mai ta tatou e ite ra i teie mahana. (Gen. 3:16) Te titau ra Iehova i te mau tane faaipoipo ia riro ei upoo utuafare î i te here, e ia faatura te mau vahine faaipoipo i ta ratou mau tane. (Eph. 5:33) Ia ohipa amui na hoa faaipoipo Kerisetiano, e rave rahi fifi ta raua e nehenehe e tinai.

TE FAAIPOIPORAA MAI TE TAU O ADAMU E TAE ROA MAI I TE DILUVI

8. Eaha te nehenehe e parau no nia i te faaipoiporaa mai te tau o Adamu e tae roa mai i te diluvi?

8 Hou Adamu raua Eva a pohe ai, ua fanau mai raua i te mau tamaiti e tamahine. (Gen. 5:4) I muri aˈe, ua faaipoipo ta raua tamaiti matahiapo, o Kaina, i te hoê vahine, e fetii no ˈna. O Lameha, huaai o Kaina, te taata matamua o tei faahitihia i roto i te Bibilia o tei faaipoipo e piti vahine. (Gen. 4:17, 19) Mai te tau o Adamu e tae roa mai i te tau o Noa, mea iti te taata o tei haamori ia Iehova. Vetahi o taua feia taiva ore ra, te vai ra o Abela, Enoha e Noa e to ˈna utuafare. Te parau ra te Bibilia e i te tau o Noa, “hiˈo aˈera te tamarii a te Atua ra i te mau tamahine a te taata nei, e te maitai [aore ra mea haviti] ra; ua rave ihora ratou i ta ratou i hinaaro ra ei vahine.” E ere râ i te mea tano, e mau aito haavî ta te mau vahine a taua mau melahi ra i fanau mai. I taua anotau ra, “e ino rahi to te taata o te ao nei, e ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa.”—Gen. 6:1-5.

9. Eaha ta Iehova i rave i te feia ino i te tau o Noa, e eaha ïa te haapiiraa e huti mai?

9 Ua parau Iehova e e hopoi mai oia i te diluvi rahi i te fenua nei no te haamou i te mau taata ino atoa. Ua faaara Noa, taata poro i te parau-tia, i taua mau taata ra no nia i te diluvi e tae mai. (Pet. 2, 2:5) Aita râ ratou i faaroo ia Noa, no te rahi o te ohipa o te oraraa, oia atoa te faaipoiporaa. Ua faaau Iesu i te tau o Noa i to tatou tau. (A taio i te Mataio 24:37-39.) I teie mahana, aita te rahiraa o te taata e faaroo ra i ta tatou poroi no nia i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Te poro nei tatou i teie poroi hou teie ao a haamouhia ˈi. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i tei tupu i te tau o te diluvi? Eiaha tatou e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea, mai te faaipoiporaa e te fanauraa i te tamarii, ia riro ei mea faufaa aˈe no tatou a moe atu ai ia tatou i te mahana rahi o Iehova e piri mai ra.

TE FAAIPOIPORAA MAI TE DILUVI E TAE ROA MAI I TE TAU O IESU

10. (a) I roto e rave rahi peu tumu, eaha te mau peu taotoraa o tei matauhia? (b) Eaha te hiˈoraa maitai ta Aberahama raua Sara i vaiiho mai no nia i to raua faaipoiporaa?

10 Hoê noa vahine faaipoipo ta Noa, oia atoa ta ta ˈna na tamaiti tataitahi e toru. I muri aˈe râ i te diluvi, e rave rahi tane tei faaipoipo hau atu i te hoê noa vahine. I roto e rave rahi peu tumu, mea matau-roa-hia te peu taotoraa tia ore, tae noa ˈtu i roto i te tahi mau haapaoraa. A haere ai Aberahama raua Sara i Kanaana, ua haaatihia raua e te feia rave i te peu tia ore aita i faatura i te faaipoiporaa. Ua haamou Iehova i na oire no Sodoma e Gomora no te mea e taata rave peu tia ore anaˈe to reira. Mea taa ê o Aberahama i tera mau taata. E upoo utuafare maitai oia e ua vaiiho mai o Sara i te hiˈoraa maitai ei vahine faaipoipo auraro. (A taio i te Petero 1, 3:3-6.) Ua rave Aberahama i te mau faanahoraa ia faaipoipo ta ˈna tamaiti o Isaaka i te hoê vahine o te haamori ra ia Iehova. Ua na reira atoa Isaaka no ta ˈna tamaiti o Iakoba, e ua riro mai ta Iakoba mau tamaiti ei tupuna no na 12 opu o Iseraela.

11. Mea nafea te ture a Mose i te parururaa i te mau Iseraela?

11 I muri aˈe, ua faaau Iehova i te hoê faufaa, aore ra parau faaau, e te nunaa Iseraela. Ua horoa ˈtu oia i te ture a Mose, o tei paruru i te mau tane faaipoipo e vahine faaipoipo i roto i ta ratou haamoriraa ia Iehova. Ei hiˈoraa, te vai ra te tahi mau ture no nia i te mau peu tutuu o te faaipoiporaa, oia atoa te faaipoiporaa e rave rahi apiti, e ua opanihia te mau Iseraela ia faaipoipo i te feia haamori i te mau atua haavare. (A taio i te Deuteronomi 7:3, 4.) Ia tupu te mau fifi rahi i roto i te faaipoiporaa, e tauturu te mau matahiapo. Te vai atoa ra te mau ture no nia i te taivaraa, te pohehae e te manaˈo ino. Ua faatiahia ia faataa, ua haamauhia râ te mau ture no te paruru i na apiti taitahi. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê tane e faataa i ta ˈna vahine faaipoipo no te “hoê ino i nia ia ˈna.” (Deut. 24:1) Aita te Bibilia e parau ra eaha tera “ino.” Eita râ e tia i te tane faaipoipo ia faaohipa i te mau hape rii ei tumu no te faataa i ta ˈna vahine.—Lev. 19:18.

EIAHA ROA ˈTU E TAIVA I TO OUTOU APITI

12, 13. (a) Mai teihea te tahi mau tane i nia i ta ratou mau vahine faaipoipo i te tau o Malaki? (b) I teie mahana, ia rave te hoê taata bapetizohia i te apiti o te tahi atu taata, eaha te faahopearaa e itehia?

12 I te tau o te peropheta Malaki, e rave rahi tane ati Iuda tei imi i te mau huru otoheraa atoa no te faataa i ta ratou iho vahine faaipoipo. Ua na reira ratou no te faaipoipo i te mau vahine apî aˈe aore ra i te mau vahine aita e haamori ra ia Iehova. I te tau o Iesu, ua faataa atoa te mau tane ati Iuda i ta ratou iho vahine faaipoipo no “te mau hapa rii atoa.” (Mat. 19:3) Mea riri roa na te Atua ra o Iehova tera mau faataaraa tano ore.—A taio i te Malaki 2:13-16.

13 I teie mahana, eita te taivaraa i to ˈna apiti e fariihia i roto i te nunaa o Iehova, mea varavara râ te reira i te tupu. A feruri na e ua faaturi te hoê taata faaipoipo bapetizohia, e ua faataa oia i to ˈna apiti no te faaipoipo i te tahi atu. Aita paha teie taata i tatarahapa, e ua tiavaruhia ïa oia ia vai mâ e ia vai viivii ore noa te amuiraa. (Kor. 1, 5:11-13) Mea titauhia ia faatupu teie taata “i tei au i te tatarahapa” hou oia a faahoˈihia mai ai i roto i te amuiraa. (Luka 3:8; Kor. 2, 2:5-10) Aita i faataahia te taime titauhia no te faahoˈi mai i teie taata. E titauhia paha hoê matahiti aore ra hau atu no te hoê taata rave hara ia faaite e te tatarahapa mau ra oia, a farii-faahou-hia ˈtu ai oia i roto i te amuiraa. I muri aˈe atoa i te reira, e titauhia ia “tia atoa” oia “i mua i te terono haavaraa o te Atua.”—Roma 14:10-12, New World Translation; a hiˈo Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 1980 (Farani), api 31-32.

TE FAAIPOIPORAA I ROTOPU I TE MAU KERISETIANO

14. Eaha te fa o te ture a Mose?

14 Tei raro aˈe Iseraela i te ture a Mose hau atu i te 1 500 matahiti. Ua tauturu te ture a Mose i te nunaa o te Atua ma te mau ravea e rave rau. Ei hiˈoraa, te horoa ra te reira i te mau aratairaa o te tauturu ia ratou ia faaafaro i te mau fifi utuafare, e ua aratai te reira ia ratou i te Mesia ra. (Gal. 3:23, 24) I to Iesu poheraa, ua hope te ture a Mose e ua rave te Atua i te hoê faanahoraa apî. (Heb. 8:6) Tera râ, aita te tahi mau mea o tei faatiahia i raro aˈe i te ture a Mose i faatia-faahou-hia no te mau Kerisetiano.

15. (a) I roto i te amuiraa Kerisetiano, eaha te ture aveia no te faaipoiporaa? (b) Eaha te tia i te hoê Kerisetiano ia hiˈopoa a feruri ai oia i te faataa?

15 I te hoê mahana, ua ui te mau Pharisea ia Iesu no nia i te faaipoiporaa. Ua parau atu Iesu e ua vaiiho te Atua i te mau Iseraela ia faataa i raro aˈe i te ture a Mose, noa ˈtu e ere te reira ta ˈNa i hinaaro mai te omuaraa mai. (Mat. 19:6-8) Ua faaite te pahonoraa a Iesu e o te ture aveia no te faaipoiporaa a te Atua ta te mau Kerisetiano e pee i teie nei. (Tim. 1, 3:2, 12) Te tanoraa, ia vai “hoê” noa na hoa faaipoipo. Na to ratou here ia Iehova e to raua here te tahi i te tahi e tahoê ia ratou. Ia taa na hoa faaipoipo e aita hoê o raua i rave i te peu taotoraa tia ore, aita raua e tiamâ no te faaipoipo faahou. (Mat. 19:9) E nehenehe te hoê taata e maiti i te faaore i te hara a to ˈna apiti faaturi tei tatarahapa râ. Te tupuraa ïa o te peropheta Hosea o tei faaore i te hara a ta ˈna vahine faaturi ra o Gomera, e to Iehova o tei faaore i te hara a Iseraela o tei tatarahapa. (Hos. 3:1-5) Hau atu â, ia ite te hoê taata e ua faaturi to ˈna apiti e e faaoti oia e taoto faahou ia ˈna, te auraa ïa e ua faaore oia i te hara a to ˈna apiti. Aita ˈtura ïa e tumu Bibilia e faataa ˈi raua.

16. Eaha ta Iesu i parau no nia i te feia taa noa?

16 Ua parau Iesu e no te mau Kerisetiano mau, o te peu taotoraa tia ore anaˈe te tumu e nehenehe ai e faataa. Ua faahiti oia i muri iho i “te feia . . . i horoahia ˈtu te tia ia ratou” ia faaea taa noa. Ua parau oia: “O te tia ia ˈna ia farii i teie nei parau, a farii oia.” (Mat. 19:10-12) E rave rahi o te faaoti e faaea taa noa no to ratou hinaaro e tavini ia Iehova ma te ore e haafifihia. Ia haapopouhia ratou no ta ratou faaotiraa!

17. Eaha te nehenehe e tauturu i te hoê Kerisetiano ia faaoti e faaipoipo aore ra eita?

17 Eaha te nehenehe e tauturu i te hoê taata ia faaoti e faaea taa noa aore ra e faaipoipo? E titauhia ia faaoti te hoê taata e nehenehe anei ta ˈna e faaea taa noa. Ua faaitoito te aposetolo Paulo te faaea-taa-noa-raa. Ua parau atoa râ oia: “No te mea râ te rahi noa ˈtu ra te peu taotoraa tia ore, ei vahine faaipoipo ïa ta te tane tataitahi e ei tane faaipoipo ta te vahine tataitahi e tia ˈi.” (Kor. 1, 7:2, NWT) Ua na ô â oia: “Ia ore râ ia tia ia ratou ra, a faaipoipo ratou: e mea maitai te faaipoipo i te amâ.” (Kor. 1, 7:9) E maiti paha ïa te hoê taata i te faaipoipo ia ore te mau hinaaro puai e taoto i te hoê apiti e turai ia ˈna i te mau peu mirimiriraa i te mero atiraa aore ra i te peu taotoraa tia ore. Tera râ, mea titauhia ia feruri te feia taa noa e mea huru paari anei ratou no te faaipoipo. Ua parau Paulo: “Ia manaˈo râ te tahi taata e eita e vî ia ˈna i te faaoromai i to ˈna faaea-taa-noa-raa, e ua mairi anaˈe to ˈna taurearearaa mai te umoa tiare i uaa ra, teie ïa te tupu: Ia rave oia i ta ˈna e hinaaro, eita oia e hara. Ia faaipoipo ïa.” (Kor. 1, 7:36, NWT; Tim. 1, 4:1-3) Eiaha te hoê taata e faaitoitohia ia faaipoipo, no te mea noa mea puai to ˈna hinaaro e taoto i te hoê apiti, mai ta e rave rahi i ite i to ratou apîraa. Aita â paha teie taata i paari maitai atura no te amo i te mau hopoia o te faaipoiporaa.

18, 19. (a) Eaha te hoê faaipoiporaa Kerisetiano? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to muri nei tumu parau?

18 Te hoê faaipoiporaa Kerisetiano, tei rotopu ïa i te hoê tane bapetizohia e te hoê vahine bapetizohia o te here ra ia Iehova ma to raua aau atoa. Ia here roa atoa raua te tahi i te tahi, a hinaaro atu ai e faaea noa raua no te toea o to raua oraraa. E haamaitai Iehova ia raua, no te mea ua faaroo raua i te aˈoraa e faaipoipo “ia au . . . i te Fatu.” (Kor. 1, 7:39) E manuïa to raua faaipoiporaa ia tamau raua i te faaroo i te mau aˈoraa Bibilia.

19 I teie mahana, te ora nei tatou i te “anotau hopea,” e e rave rahi taata aita e faatupu ra i te mau huru maitatai faufaa roa ia manuïa te faaipoiporaa. (Tim. 2, 3:1-5) I roto i to muri nei tumu parau, e hiˈopoa mai tatou i te tahi mau aratairaa Bibilia faufaa roa o te nehenehe e tauturu i te mau Kerisetiano ia manuïa e ia oaoa i roto i to ratou faaipoiporaa noa ˈtu te mau fifi. E tauturu te reira ia ratou ia tamau i te haere na te eˈa e tae atu ai i te ora mure ore.—Mat. 7:13, 14.