Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te ite ra anei oe i te faufaaraa ia haere i mua i te pae varua?

Te ite ra anei oe i te faufaaraa ia haere i mua i te pae varua?

“E rohi â i te taio i te parau, e te aˈo, e te haapii.”—TIM. 1, 4:13.

HIMENE: 45, 70

1, 2. (a) E nafea te Isaia 60:22 i te tupuraa i teie anotau hopea? (b) Eaha te hinaarohia ra i roto i te tuhaa o ta te Atua faanahonahoraa i te fenua nei?

 “E RIRO te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” (Isa. 60:22) Te tupu ra tera mau parau i teie anotau hopea. I 2015, e 8 220 105 tavini a Iehova tei poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii na te ao atoa nei! Ua parau te Atua no nia i te maraaraa o te numera i rotopu i to ˈna nunaa: “Na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” No reira, a mairi ai te tau, e rahi atu â te ohipa ta tatou paatoa e rave. Te tutava ra anei tatou i teie nei â no te poro e no te haapii i te parau apî oaoa? E rave rahi taeae e tuahine te tavini nei ei pionie tamau aore ra ei pionie tauturu. Ua haere vetahi i te hoê vahi ê atu no te turu i te ohipa pororaa. E te haa rahi ra vetahi ê no te patu i te mau Piha a te Basileia.

2 I te mau matahiti atoa, e haamauhia fatata 2 000 amuiraa apî. E hinaarohia te mau matahiapo e te mau tavini tauturu no teie mau amuiraa. I te mau matahiti tataitahi, e tausani tavini tauturu o te hinaarohia ia riro mai ratou ei matahiapo e e tausani atu taeae o te hinaarohia ei tavini tauturu. Mea papu, mea “rahi” te “ohipa i roto i te Fatu,” eiaha noa no te mau taeae, no te mau tuahine atoa râ.—Kor. 1, 15:58, New World Translation.

EAHA TE TITAUHIA NO TE HAERE I MUA I TE PAE VARUA?

3, 4. Eaha te auraa no oe te haereraa i mua i te pae varua?

3 A taio i te Timoteo 1, 3:1. Ua haapopou te aposetolo Paulo i te mau taeae o tei “hinaaro uˈana” e riro mai ei tiaau. Ia naea i te hoê taata i te hoê ohipa mea atea ia ˈna, e titauhia ia ˈna ia tutava e peneiaˈe ia toro maitai i to ˈna rima no te rave mai i tera ohipa. I teie nei, a feruri na i te hoê taeae o te hinaaro ra e riro mai ei tavini tauturu. Ua taa ia ˈna e mea titauhia ia ˈna ia tutava no te haamaitai atu â i to ˈna mau huru maitatai Kerisetiano. I muri aˈe, a tavini ai oia ei tavini tauturu, e tamau teie taeae i te haa rahi ia nehenehe oia e riro mai ei tiaau.

4 Ua rave te tahi mau taeae e tuahine i te mau tauiraa i roto i to ratou oraraa no to ratou hinaaro e rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova. Ei hiˈoraa, e hinaaro paha ratou e riro mai ei pionie, e ohipa i te Betela aore ra e tauturu no te patu i te mau Piha a te Basileia. E hiˈo mai tatou e nafea te Bibilia e nehenehe ai e tauturu mai ia tatou paatoa ia haere i mua i te pae varua.

A TAMAU I TE HAERE I MUA I TE PAE VARUA

5. E nafea te feia apî e nehenehe ai e faaohipa i to ratou puai no te taviniraa o te Faatereraa arii?

5 E nehenehe ta te feia apî e rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova, mea puai hoi ratou e mea maitai to ratou ea. (A taio i te Maseli 20:29.) Te tauturu nei te tahi mau taeae apî no te nenei e no te tapiri i te mau buka e Bibilia, i te Betela. Te patu ra e rave rahi taeae e tuahine apî i te mau Piha a te Basileia aore ra te tauturu ra no te tataî i te reira. E horoa atoa vetahi i te rima tauturu ia tupu te mau ati natura. E e rave rahi pionie apî o te haapii ra i te tahi atu reo aore ra o te haere i te tahi atu vahi no te poro i te parau apî oaoa.

6-8. (a) Mea nafea te hoê taata apî i te tauiraa i to ˈna manaˈo no nia i te taviniraa a te Atua, e eaha tei itehia? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e “tamata . . . ia ite i te maitai o Iehova”?

6 Te here nei tatou ia Iehova e te hinaaro nei tatou e horoa i te mea maitai roa ˈˈe na ˈna. Noa ˈtu râ, hoê â paha to tatou manaˈo e to te taeae Aaron. Ua hinaaro oia e oaoa i te tavini i te Atua, aita râ oia i oaoa noa ˈˈe. Noa ˈtu ua apiti Aaron i te mau putuputuraa e ua haere i roto i te pororaa mai to ˈna apîraa mai â, ua parau oia, “Mea haumani na ˈu te mau putuputuraa e te pororaa.” Eaha ïa ta ˈna i rave?

7 Ua tutava Aaron i te taio tamau i te Bibilia, te faaineine no te mau putuputuraa e no te horoa i te mau pahonoraa. Ua haamata oia i te pure pinepine atu â. Ua tauturu teie mau tuhaa ia ˈna ia haere i mua i te pae varua. Ua ite maitai atura oia o vai Iehova e ua haamata to ˈna here no ˈna i te rahi mai. Ua oaoa aˈe Aaron. Ua rave oia i te taviniraa pionie, tauturu ia vetahi ê i te tupuraa te tahi mau ati natura e ua haere oia e poro i te tahi atu fenua. I teie mahana, e matahiapo o ˈna e te tavini ra oia i te Betela. Eaha to ˈna manaˈo no nia i to ˈna oraraa? Ua parau Aaron: “‘Ua tamata e ua ite au i te maitai o Iehova.’ No ta ˈna haamaitairaa, e tarahu ta ˈu ia ˈna e te turai mai ra te reira ia ˈu ia rave hau atu â i roto i ta ˈna taviniraa e ua horoa mai te reira hau atu â haamaitairaa.”

8 Ua parau te papai salamo: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova!” Ua na ô faahou oia: “Tei imi ia Iehova ra, e ore roa e ere i te maitai.” (A taio i te Salamo 34:8-10.) Ia horoa tatou i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova, e oaoa mau tatou no te mea ua ite tatou e te faaoaoa ra tatou ia ˈna. E e tapea oia i ta ˈna parau fafau e haapao ia tatou.

EIAHA E TUU

9, 10. No te aha mea faufaa ˈi no oe ia “tiai”?

9 E hinaaro paha tatou e rave hau atu â i roto i te taviniraa a Iehova. E mai te peu e ua tiai maoro tatou i te hoê fanaˈoraa taa ê i roto i te amuiraa aore ra ia taui to tatou tupuraa? E titauhia paha ia tatou ia tiai â. (Mika 7:7) E noa ˈtu e vaiiho Iehova i teie tupuraa ia maoro atu â, mea papu e tamau oia i te turu ia tatou. E nehenehe tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Aberahama. Ua fafau Iehova e horoa ˈtu oia i te hoê tamaiti na ˈna, ua titauhia râ ia Aberahama ia tiai e rave rahi matahiti hou a fanauhia mai ai Isaaka. I tera roaraa taime, ua tiai Aberahama e aita roa ˈtu oia i ere i to ˈna faaroo ia Iehova.—Gen. 15:3, 4; 21:5; Heb. 6:12-15.

10 Mea papu, e ere i te mea ohie ia tiai. (Mas. 13:12) Mai te peu e tamau tatou i te feruri i to tatou tupuraa e to tatou inoino, e haaparuparu roa te reira ia tatou. E nehenehe râ tatou e faaohipa i to tatou taime no te haamaitai atu â i te mau huru maitatai e titauhia ia tatou no te haapao i te tahi mau hopoia i roto i te amuiraa.

Ma te feruriruri i ta tatou e taio ra i roto i te Bibilia, e haapii tatou i te faatupu i te paari e i te rave i te mau faaotiraa maitatai

11. Eaha te mau huru maitatai pae varua ta tatou e nehenehe e faatupu, e no te aha mea faufaa ˈi teie mau huru maitatai?

11 A aravihi atu â e a faatupu i te mau huru maitatai e titauhia ia oe. Ma te taio i te Bibilia e ma te feruriruri i ta oe e taio ra, e nehenehe oe e haapii i te faatupu i te paari, i te feruri papu e i te rave i te mau faaotiraa maitatai. Mea titauhia i te mau taeae te mau huru maitatai e aravihi mai teie no te aupuru i te amuiraa. (Mas. 1:1-4; Tito 1:7-9) Ia haapii tatou i te Bibilia, e nehenehe tatou e ite i to Iehova manaˈo no nia e rave rahi ohipa. I muri iho, i te mau mahana atoa, e nehenehe tatou e faaohipa i ta tatou i haapii no te rave i te mau faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova. Ei hiˈoraa, e ite tatou e nafea tatou i nia ia vetahi ê, e nafea e faaohipa i ta tatou moni e e nafea e maiti i te mau faaanaanataeraa e i te mau ahu.

12. E nafea te mau mero o te amuiraa e faaite ai e e nehenehe ratou e tiaturihia?

12 A haa rahi no te mau hopoia atoa e horoahia ia oe. A patu faahou ai te nunaa o te Atua i te hiero, ua hinaaro Nehemia i te mau tane no te haapao i te mau hopoia e rave rau. Ua maiti oia i te mau taata e roo maitai to ratou. Ua ite oia e mea here na teie mau tane i te Atua e e haa rahi ratou no te mau ohipa atoa e anihia ia ratou ia rave. (Neh. 7:2; 13:12, 13) Hoê â huru i teie mahana, e fanaˈo te feia taiva ore o te haa rahi ra i te hoê roo maitai e e horoahia ˈtu paha hau atu â mau hopoia. (Kor. 1, 4:2) No reira, ei taeae aore ra ei tuahine, e tia ia horoa noa tatou i te mea maitai roa ˈˈe no te mau ohipa atoa e horoahia ia tatou.—A taio i te Timoteo 1, 5:25.

13. E nafea oe e nehenehe ai e pee i to Iosepha hiˈoraa ia haa vetahi ê ma te tano ore i nia ia oe?

13 A tiaturi ia Iehova. Eaha ta oe e rave ia haa vetahi ê ma te tano ore i nia ia oe? E faataa ˈtu paha ïa oe ia ratou to oe huru aau. Ia tamau râ oe i te paruru ia oe e te onoono e ua tano oe, e nehenehe te fifi e rahi roa mai. E nehenehe tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iosepha. Ua hamani ino to ˈna mau taeae ia ˈna. Ua haavare te taata no nia ia ˈna e ua tuuhia oia i roto i te fare tapearaa no te hoê ohipa ta ˈna i ore i rave. Ua tiaturi râ Iosepha ia Iehova. Ua feruri oia i te mau parau fafau a Iehova, e ua taiva ore noa oia. (Sal. 105:19) I roto i teie mau taime fifi, ua faatupu oia e rave rahi huru maitatai o tei tauturu ia ˈna i muri aˈe, a horoahia ˈi ia ˈna te mau hopoia rarahi. (Gen. 41:37-44; 45:4-8) Mai te peu e ua haa vetahi ê ma te tano ore i nia ia oe, a ani ia Iehova te paari. E tauturu oia ia oe ia faaea hau noa e ia faaite i te maitai ia paraparau oe ia ratou.—A taio i te Petero 1, 5:10.

A HAAMAITAI ATU Â TA OE PORORAA

14, 15. (a) No te aha e titauhia ˈi ia “ara” i ta tatou huru pororaa? b) E nafea oe e nehenehe ai e faatano ia au i te tupuraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua e te tumu parau tarenihia “ E hinaaro anei oe e tamata i te tahi atu ravea no te poro?”)

14 Ua parau Paulo ia Timoteo ia tamau i te haamaitai i ta ˈna huru faataaraa i te mau Papai. Ua na ô Paulo: “E ara ia oe, e ta oe e haapii ra.” (Tim. 1, 4:13, 16) Ua poro aˈena Timoteo e rave rahi matahiti. No te aha ïa i titauhia ˈi ia ˈna ia haamaitai atu â ia ˈna? Ua ite Timoteo e e taui te taata e te mau tupuraa. Ua hinaaro oia ia tamau te taata i te faaroo ia ˈna, ua tia ïa ia ˈna ia tamau i te haamaitai atu â e i te taui i ta ˈna huru haapiiraa ia ratou. Ia poro tatou i teie mahana, mea tia ia na reira atoa tatou.

15 I te tahi mau vahi, ia poro tatou i tera e tera fare, pinepine aita e taata to te fare. I te tahi atu mau vahi, tei te fare paha te taata, aita râ e nehenehe e haere atu i pihaiiho i te opani, peneiaˈe no te mea e aita e faatiahia ia tomo i roto i teie mau fare tahua i reira ratou e ora ˈi. Mai te peu e tera te tupuraa i roto i ta oe tuhaa fenua, e nehenehe anei ta oe e tamata i te tahi atu ravea no te paraparau i te taata?

16. E nafea e manuïa ˈi te pororaa i te vahi taata?

16 E rave rahi taeae e tuahine o te au nei i te poro i te vahi taata. Ei hiˈoraa, e haere ratou i te mau tapearaa pereoo na raro i te fenua, te mau tapearaa pereoo uta taata, te mau fare toa e te mau aua faafaaearaa no te paraparau i te taata. E nehenehe te hoê Ite no Iehova e haamata i te paraparau i te hoê taata no nia i te mau parau apî. E nehenehe oia e parau i te tahi mea maitai no nia i te mau tamarii a teie taata aore ra e ani ia ˈna no nia i ta ˈna ohipa. Mai te peu e te anaanatae ra teie taata i te aparauraa, e faahiti paha teie taata poro i te hoê manaˈo o te Bibilia a ani atu ai i to ˈna manaˈo. E pinepine te taata i te hinaaro e ite hau atu â no nia i te Bibilia.

17, 18. (a) E nafea oe ia ore e taiâ i roto i te pororaa i te vahi taata? (b) No oe, no te aha e mea maitai te manaˈo o Davida ia haere oe i roto i te taviniraa?

17 Peneiaˈe te manaˈo ra oe e mea fifi ia haamata i te hoê aparauraa na roto i te mau aroâ e te feia aita oe i matau. Tera ta Eddie, hoê pionie i te oire no New York, i manaˈo. Ua itehia mai râ ia ˈna i te tahi mea o te tauturu ia ˈna ia ore e taiâ. Te parau ra oia: “I roto i ta mâua haamoriraa utuafare, e rave mâua ta ˈu vahine i te mau maimiraa no te ite mai i te mau pahonoraa i te mau patoiraa e te mau manaˈo o te taata. E ani atoa mâua i te tahi atu mau Ite no Iehova i te mau manaˈo tauturu.” I teie nei, mea au roa na Eddie e poro i te vahi taata.

18 Ia au tatou i ta tatou taviniraa e ia haamaitai atu â tatou i ta tatou huru paraparau i te taata no nia i te parau apî oaoa, e ite vetahi ê e te haere ra tatou i mua i te pae varua. (A taio i te Timoteo 1, 4:15.) E nehenehe tatou e tauturu i te tahi atu ia riro mai ei tavini a Iehova. Ua parau Davida: “E haamaitai â vau ia Iehova e ore e faaea; ia vai tamau maite â te haamaitai ia ˈna i roto i to ˈu nei vaha. E arue tau aau ia Iehova; ia ite mai tei pohe [haehaa, New World Translation] ra i te reira a oaoa atoa ˈi.”—Sal. 34:1, 2.

A TAMAU I TE ARUE IA IEHOVA MA TE HAERE I MUA I TE PAE VARUA

19. No te aha e oaoa ˈi te hoê tavini taiva ore a Iehova, noa ˈtu te farerei ra oia i te tahi mau tupuraa fifi mau?

19 Ua parau atoa Davida: “E arue anaˈe ta oe atoa ra mau ohipa ia oe, e Iehova, e na to mau tavini moˈa e haamaitai ia oe. E parau ratou i te hanahana o to oe ra basileia; e faatia noa hoi i ta oe ra mau ravea puai. I te faaiteraa i te tamarii a te taata nei i to ˈna ra mana, e te hanahana e te mana o to ˈna ra basileia.” (Sal. 145:10-12) E hinaaro rahi to te feia e here nei ia Iehova e o te ore e taiva ia ˈna e paraparau no nia ia ˈna. Eaha râ ta oe e rave mai te peu e, no te maˈi aore ra no te matahiti paari, eita ta oe e nehenehe e horoa rahi i te taime i roto i te pororaa i tera e tera fare? A haamanaˈo noa e e arue oe ia Iehova i te mau taime atoa e paraparau ai oe no nia ia ˈna i te feia ta oe e farerei, mai te mau tuati aore ra te mau taote. Mai te peu e tei te fare tapearaa oe no to oe faaroo, e nehenehe noa oe e paraparau ia vetahi ê no nia ia Iehova e e faaoaoa te reira i to ˈNa aau. (Mas. 27:11) E oaoa roa atoa oia ia tavini oe ia ˈna noa ˈtu aita te tahi mau mero o to oe utuafare e na reira ra. (Pet. 1, 3:1-4) I roto i te mau tupuraa fifi mau, e nehenehe oe e arue ia Iehova, e haafatata ˈtu â ia ˈna e e haere i mua i te pae varua.

20, 21. Mai te peu e horoahia ia oe hau atu â hopoia i roto i ta Iehova faanahonahoraa, e nafea oe e nehenehe ai e riro ei haamaitairaa no vetahi ê?

20 Aita e ore e e haamaitai Iehova ia oe mai te peu e tamau oe i te haafatata ˈtu ia ˈna e i te horoa i te mea maitai roa ˈˈe no te tavini ia ˈna. Peneiaˈe ma te rave i te tahi mau tauiraa i roto i ta oe tapura aore ra i roto i to oe oraraa, e nehenehe ïa oe e tauturu hau atu â i te taata ia haapii no nia i ta te Atua mau parau fafau faahiahia mau. E nehenehe atoa paha oe e tauturu hau atu â i to oe mau taeae. E a feruri na, ia ite to mau taeae e tuahine e te haa rahi ra oe i roto i te amuiraa, e rahi roa to ratou here ia oe.

21 Noa ˈtu ehia maororaa tatou i te taviniraa ia Iehova, e nehenehe tatou tataitahi e tamau i te haafatata ˈtu ia ˈna e i te haere i mua i te pae varua. I roto i te tumu parau i muri nei, e hiˈopoa mai tatou e nafea e nehenehe ai e tauturu ia vetahi ê ia haere i mua i te pae varua.