Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

No te aha i riro ai ei fifi te horoiraa i te rima no te mau enemi o Iesu?

Teie hoê o te mau mea e rave rahi o ta te mau enemi o Iesu i faaino. Ua faataa te ture a Mose eaha te tahi atu mau mea e haaviivii i te taata, mai te mau mea viivii no roto mai i te tino, te lepera e te tapearaa i te tino taata aore ra i te animara pohe. Te horoa atoa ra te ture a Mose i te mau faaueraa e nafea te hoê taata e mâ faahou ai. E nehenehe oia e mâ mai maoti te pûpûraa i te tusia, te horoiraa aore ra te pîpîraa toto.—Levitiko, pene 11-15; Numera, pene 19.

Ua tuu te mau orometua haapii ati Iuda, o tei matauhia ei rabi, i ta ratou iho mau faatureraa i roto i teie mau ture. Te parau ra te hoê papai e i haamau na te mau rabi i te mau ture hau aore ra faataa-maitai-hia no nia i te mau mea o te haaviivii i te hoê taata e e nafea taua taata ra e haaviivii ai ia vetahi ê. Ua horoa atoa te mau rabi i te mau ture no nia i te mau tauihaa e taoˈa o te nehenehe e viiviihia e o te ore e nehenehe e viiviihia. Oia atoa te mau peu mea tia ia pee te taata ia mâ faahou mai ratou.

Ua ani te mau enemi o Iesu ia ˈna: “Eaha to mau pǐpǐ nei i ore i haapao ai tei tuuhia mai e te feia tahito ra, i amu ai hoi i te maa ma te rima horoi-ore-hia ra?” (Mar. 7:5) Aita tera mau Pharisea e manaˈo ra i te vai-mâ-raa, oia hoi, te horoiraa i te rima hou a tamaa ˈi. Ua horoa te mau Pharisea i te ture e hou te hoê taata e tamaa ˈi, e maniihia te pape i nia i to ˈna na rima ei peu tutuu. Ia au i te papai o tei faahitihia i nia ˈtu, “ua aimârô atoa ratou no nia i te farii e faaohipahia no te manii i te pape, eaha te pape e faaohipahia, na vai e manii e i teihea faito o te rima e maniihia ˈi te pape.”

Eaha to Iesu huru i teie mau ture atoa i haamauhia e te taata? Ua parau oia i te mau aratai haapaoraa ati Iuda: “E te mau haavare e, te au maite na outou i ta Isaia i parau mai ia outou na, a na ô mai ai oia ra e, Te faatura mai nei te vaha o teie nei feia ia ˈu, area to ratou aau ra tei te atea ê ïa. E haamoriraa faufaa ore râ ta ratou ia ˈu, tei haapii ratou i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra. Ua haapae hoi outou i te parau a te Atua, e te tapea nei i tei tuuhia mai e te taata, mai te horoiraa pani, e te mau auˈa ra, e rave rahi hoi te peu mai te reira te huru ra outou e rave nei. E ua na ô atura oia ia ratou, Faaore tiâ outou i ta te Atua ra parau, ia ô mai ta outou parau i tuuhia maira.”—Mar. 7:6-8.