Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

Haamaitai-rahi-hia no ta ˈu faaotiraa

Haamaitai-rahi-hia no ta ˈu faaotiraa

Matahiti 1939 tera taime. Ua tia mai au i te maororaa po e ua tere hau atu i te hoê hora i te oire iti o Joplin i te pae apatoa tooa o te râ, i Missouri, Marite. I reira ua haamata matou ma te tuu i te mau api parau i raro aˈe i te mau opani atoa roto te tuhaa fenua. I te otiraa iho â, ua rave faahou matou i te pereoo no te haere e farerei i te tahi atu pǔpǔ taata poro. Ua poipoi teie nei. No te aha râ matou i haere vave ai i roto i te taviniraa hou te mahana a hiti ai e i faarue oioi ai i te tuhaa fenua? E faaite atu vau arauaˈe.

UA FANAUHIA vau i 1934. O Fred e Edna Molohan to ˈu na metua. A 20 matahiti aˈena raua i te riroraa ei Feia haapii Bibilia (Ite no Iehova). Auê au i te mauruuru ua haapii hoi raua ia ˈu ia here ia Iehova. I ora na matou i Parsons, te hoê oire iti i te pae apatoa hitia o te râ o Kansas. E feia faatavaihia fatata pauroa te mau mero o ta ˈu amuiraa. E haere tamau na matou i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa. I te mahana maa avatea e poro na matou i te vahi taata. I te tahi taime rohirohi roa matou, ia faaoti anaˈe râ te pororaa e hoo papa i te pape paari monamona na matou.

E amuiraa nainai ta matou, e tuhaa fenua rahi râ te tia ia matou ia poro, te rahiraa e oire iti ïa e te vahi faaapu. Eita te feia faaapu e aufau mai i te mau papai ta matou e pûpû atu, e horoa mai râ i te tahi maa hotu, te huero moa apî aore ra te moa taatoa. Ua faataa aˈena papa i te moni no te mau papai e ua tauturu rahi tera maa i te utuafare.

PORORAA TAA Ê

E faaohipa na to ˈu na metua i te matini faataˈi pehe i roto i te pororaa. Mea au roa na ˈu ia ani mai papa raua mama ia pata i te mau oreroraa parau a taeae Rutherford i roto i te mau farerei-faahou-raa e te mau haapiiraa Bibilia.

O vau e to ˈu na metua i pihai iho i te pereoo haapurororaa

Ua tamau papa i te hoê haapuairaa reo rahi i nia i te tafare pereoo ei ravea haapurororaa i roto i te pororaa. E haamata matou ma te faataˈi i te upaupa ia faaroo mai te taata e i muri iho te tahi ïa oreroraa parau Bibilia. E i muri aˈe e pûpû atu matou i te papai i te feia i anaanatae.

I te oire iti no Cherryvale, ua tere papa i te hoê vahi faafaaearaa mea rahi hoi te taata i reira i te Tapati. Haere maira te mau mutoi e parau ia papa i rapae noa o ˈna e nehenehe ai e faataˈi i ta ˈna matini. Tere atura papa i te tahi atu aroâ piri noa i te vahi faafaaearaa, ia nehenehe hoi te taata e faaroo maitai i te porotarama. Oaoa roa vau i te apitiraa ˈtu ia papa raua to ˈu tuaana o Jerry i tera mau taime.

I tera mau matahiti, ua poro taa ê matou i roto i te mau tuhaa fenua mea patoi roa te taata. Mai ta ˈu i faatia ˈtu, e tia matou i te maororaa po e ma te ore e maniania e tuu matou i te mau api parau aore ra te mau buka rairai i raro aˈe i te mau opani fare. E i muri iho, e farerei matou pauroa i rapae i te oire no te hiˈo aita anei hoê i tapeahia e te mutoi.

Te tahi atu vahi anaanatae o ta matou pororaa, o te faaohiparaa ïa i te mau iri piaraa no te haamaramarama i te taata. E taahi matou na roto i te oire. Te haamanaˈo ra vau i te taime a haere mai ai te mau taeae e, i nia i te mau iri ua papaihia “E marei e e ohipa taviri te haapaoraa.” Ua haamata ratou i te taahi mai to matou atu fare fatata hoê kilometera e te afa te atea e ua hoˈi mai. Auê te oaoa aita ratou i tapeahia ua maere râ te taata i te ohipa e tupu ra.

TE MAU TAIRURURAA I TO ˈU APÎRAA

Pinepine to matou utuafare i te haere i te mau tairururaa i Texas. Te ohipa ra papa no te taiete pereoo auahi, eita ïa matou e aufau ia haere matou i te mau tairururaa e e farerei atoa i te fetii. Te ora ra Fred Wismar, te tuaana o mama, e ta ˈna vahine Eulalie i Temple, Texas. Ua haapii o Fred i te parau mau tau taime i muri aˈe i te matahiti 1900, mea apî roa oia a bapetizohia ˈi e ua faaite oia i to ˈna mau teina, oia atoa i to ˈu mama, i ta ˈna i haapii. Mea matau-maitai-hia Fred e te mau taeae i Texas no ropu, i tavini na hoi oia ei tiaau haaati. E taata oaoa oia e te maitai e te itoito atoa, e hiˈoraa maitai roa o ˈna no ˈu.

I 1941, ua haere matou na nia i te pereoo auahi i Saint Louis, Missouri no te hoê tairururaa rahi. Ua titau-manihini-hia te feia apî atoa ia parahi pauroa mai i pihaiiho i te tahua no te faaroo i te oreroraa parau a taeae Rutherford “Te mau tamarii a te Arii.” A hope ai ta ˈna oreroraa, ua opere taeae Rutherford e to ˈna mau hoa tauturu i na 15 000 taurearea i te buka apî Tamarii (Farani).

I Eperera 1943, ua amui atu matou i te tairururaa “E haa anaˈe” i Coffeyville, Kansas. I reira ua faaarahia te mau amuiraa atoa e fanaˈo ratou i te hoê haapiiraa apî, te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano. Ua opere-atoa-hia mai te hoê buka rairai e 52 haapiiraa to roto. I tera atoa matahiti, ua vauvau atoa vau i ta ˈu tumu parau matamua ei piahi. E tairururaa taa ê tera no ˈu e no vetahi ê atoa, ua bapetizohia vau i roto i te hoê roto pape toˈetoˈe.

UA HINAARO VAU E TAVINI I TE BETELA

Ua hope ta ˈu tau haapiiraa i 1951 e ua tia ia ˈu ia faaoti eaha ta ˈu e rave. I tavini na hoi to ˈu taeae Jerry i te Betela, ua hinaaro atoa ïa vau e haere i reira. Ua hapono vau i ta ˈu aniraa, e aita i maoro, i te 10 no Mati 1952 ua titauhia vau i te Betela. Ua tauturu mai tera faaotiraa maitai roa ia tavini rahi atu â i te Atua.

Ua manaˈo vau e ohipa i te vahi neneiraa papai, aita hoi au i rave aˈenei i te reira. Ua faaohipahia râ vau ei tuati i roto i te fare tamaaraa e i muri aˈe i te fare tunuraa maa. Ua au roa vau i tera ohipa e mea rahi atoa ta ˈu i haapii mai. Mea tapǔpǔ ta matou ohipa, e taime atoa ïa to ˈu no te faafaaea. Pinepine au i te haere i te vairaa buka a te Betela no te rave i te mau maimiraa no ta ˈu iho haapiiraa. Ua haapuai te reira i to ˈu faaroo e to ˈu auhoaraa e o Iehova. Ua faaoti au e tavini maoro ia Iehova. Ua faarue Jerry i te Betela i 1949 no te faaipoipo ia Patricia, ua noho raua i pihaiiho noa ia Brooklyn. Ua tauturu e ua faaitoito raua ia ˈu, mea apî â hoi au i te Betela.

Aita i maoro, ua imihia te mau taeae orero no te Betela. O vau hoê o taua mau taeae ra i maitihia. E faauehia matou ia haere e farerei i te mau amuiraa e 321 kilometera te atea ia Brooklyn. E horoa matou i te hoê oreroraa parau e e poro atoa e te amuiraa. Ua haapeapea rii au i te haamataraa, hoê hora hoi te maoro te mau oreroraa parau. E tere vau na nia i te pereoo auahi no te haere i tera mau amuiraa. Te haamanaˈo ra vau i 1954 i te hoê Tapati avatea i te tau toˈetoˈe, te hoˈi mai ra vau i New York. Ua tupu te hoê vero rahi mea puai te mataˈi e te hiona atoa. Ua fifihia to matou tere aita te mau matini i haere faahou. I tei faaauhia e tapae hoi au i te Tapati ahiahi, no tera râ fifi i te poipoi Monire i te hora pae noa vau i te taeraa ˈtu i New York. Ua tapapa vau i ta ˈu ohipa i te fare tunuraa maa, aita râ i tae atu i te hora tia. No te taoto aˈa ore ua rohirohi roa vau. Aita râ te mau haapaeraa ta ˈu i rave no te tavini i te mau amuiraa e no te farerei e rave rahi taeae e tuahine apî i faaiti mai i to ˈu oaoa.

Faaharuharuraa i te pu radio WBBR

I tera mau matahiti matamua i te Betela, ua apiti atoa vau i te porotarama haapiiraa Bibilia o te haapurorohia i te mau hebedoma atoa i nia i ta matou pu radio WBBR. Tei te 124 Columbia Heights te mau piha haruharuraa. E apiti atoa mai te taeae Alexander Macmillan tei tavini i te Betela e rave rahi matahiti i te maoro. E pii matou ia ˈna taeae Mac. E hiˈoraa maitai roa o ˈna no te mau taeae apî i te Betela no te mea ua tapea o ˈna i to ˈna haapao maitai noa ˈtu te mau fifi.

Faaohiparaa i te mau api parau no te faaite i te pu radio WBBR

I 1958, ua taui ta ˈu hopoia e ua ohipa e te mau pǔpǔ piahi no Gileada. No ta ratou taviniraa ei mitionare, e tauturu vau ia ratou ia noaa te parau nohoraa e e faanaho atoa vau i to ratou mau tere i te mau vahi e tonohia ˈi ratou. Mea moni roa te tere manureva, no reira ua na nia e rave rahi piahi faatuitehia i te pahi no te haere i Afirika e i Asia. Tau matahiti i muri aˈe, ua nehenehe te mau mitionare e rave i te manureva no te mea ua topa roa te moni titeti.

Faaineineraa i te mau parau tuite no Gileada hou te mahana opereraa

TERE I TE MAU TAIRURURAA

I 1960, ua faanaho vau i te mau tere mai Marite mai no te haere atu i Europa no te mau tairururaa nunaa rau no 1961. Ua reva vau i Hambourg, Heremani i te hoê o taua mau tairururaa ra. Ua tarahu e toru taeae e o vau iho nei i te hoê pereoo e ua tere i Italia no te mataitai i te amaa no Roma. I muri iho ua haere matou i Farani, ua na roto atu i te mau Pyrénées no te tomo i te fenua Paniora, ua opanihia hoi te pororaa i reira. Ua nehenehe matou e horoa na te mau taeae i Barcelone te tahi mau papai, ta matou i puohu mai te ô ra te huru. Auê te oaoa i te farereiraa ia ratou! Mai reira ˈtu ua tere matou i Amsterdam e hoˈi atura i New York na nia i te manureva.

I 1962, ua faanaho vau i te tere o na 583 taeae e tuahine o te apiti i te tahi mau tairururaa taa ê nunaa rau ati aˈe te ao, teie hoi te tumu parau i vauvauhia: “Te parau apî mure ore.” Ua apiti teie mau taeae i te mau tairururaa i tupu i Europa, Asia, Patitifa apatoa, i te fenua Vaihi e i Kalifonia. Ua mataitai atoa ratou i te mau fenua o te Bibilia mai ia Lebanona e Ioridana. Na matou i haapao i te tarahuraa o te mau tere manureva, hotera e parau faatia atoa.

HOÊ HOA RATERE APÎ

Ua riro atoa te matahiti 1963 ei matahiti faufaa roa no ˈu. I te 29 no Tiunu, ua faaipoipo vau ia Lila Rogers no Missouri mai. Ua ô mai o ˈna i te Betela i 1960. E hoê hebedoma i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa, ua apiti atoa mai Lila ia ˈu i roto i tera tere ati aˈe te ao. Ua mataitai mâua i te mau fenua mai ia Heleni, Aiphiti e Lebanona. Ua tere atoa ˈtu i Jordanie. Ua opanihia râ te ohipa a te mau Ite no Iehova i taua fenua ra, aita ˈtura te feia mana i horoa mai i te mau parau faatia no te haere i reira. Eaha râ te ohipa e tupu ia tapae atu mâua? Aita mâua i ite! I te taeraa ˈtu râ, te tia noa ra te tahi pǔpǔ taeae e tuahine farii i te tauraa manureva, auê mâua i te oaoa! Te tapea ra ratou i te tahi paruai tei papaihia “Manava i te mau Ite no Iehova!” Mea oaoa roa ia mataitai haere i tera mau fenua o te Bibilia e ia ite i te mau vahi i reira to Aberahama, Isaaka e Iakoba oraraa, to Iesu e ta ˈna mau aposetolo pororaa e to te Kerisetianoraa haamataraa i te parare e tae roa ˈtu “i te hopea o te fenua.”—Ohi. 13:47.

A 55 matahiti i teie nei, te turu noa ra Lila ia ˈu i roto i ta ˈu mau ohipa atoa. Ua tere mâua i Paniora e i Potiti e rave rahi taime a opanihia ˈi te pororaa i reira. Ua titauhia ia faaitoito i te mau taeae e tuahine e ia afai atu i te mau papai e te tahi mau mea i hinaarohia. Ua nehenehe atoa mâua e farerei i te tahi mau taeae i tapeahia i te fare auri no Cadix, Paniora e e faaitoito ia ratou na roto i te hoê oreroraa parau.

Patricia e Jerry Molohan a haere ai matou i te tairururaa “Hau i nia i te fenua” i 1969

Mai 1963 mai, ua faanaho vau i te mau tere i te mau tairururaa nunaa rau i Afirika, Auteralia, Marite no ropu e Marite apatoa, Hitia o te râ, Vaihi, Niu Zelani, e Porto Rico. Ua tae mâua Lila i te tahi mau tairururaa eita roa e moehia, mai tera i tupu i 1989, i Varsovie, Poronia. E rave rahi taeae no Rusia tei tae mai i tera tairururaa rahi. Ta ratou tairururaa matamua roa tera! Ua farerei mâua i te mau taeae e tuahine taiva ore tei tapeahia na i te fare auri e rave rahi matahiti i raro aˈe i te faatereraa Rusia tahito.

Hoê ohipa ta ˈu i mauruuru roa, o te tereraa ïa e farerei e e faaitoito i te mau utuafare o te Betela e oia atoa i te mau mitionare ati aˈe te ao. I te hoê tere hopea mai tera, ua haere mâua i Korea apatoa e ua farerei 50 o to tatou mau taeae tei tapeahia i te fare auri no Suwon. Mea maitai roa to ratou huru feruriraa e te tiai maite ra i te taime e nehenehe ai ratou e poro faahou. Ua itoito-mau-hia mâua i to ratou faaroo!—Roma 1:11, 12.

UA FAATUPU TE MARAARAA I TE OAOA

Ua ite au mea nafea Iehova i te haamaitairaa i to ˈna nunaa i te roaraa o tera mau matahiti. A bapetizohia ˈi au i 1943, tau 100 000 noa taata poro tera taime. Ua hau atu i te 8 000 000 tavini a Iehova i teie mahana. Te tavini ra ratou i roto e 240 fenua. Maoti te tauturu rahi a te mau piahi no Gileada i tupu ai teie maraaraa. Ua oaoa roa vau i te ohipa-maite-raa e te tautururaa i te tahi o tera mau mitionare ia tapae i roto i ta ratou tuhaa taviniraa.

Ua mauruuru roa vau i te faaohiparaa i to ˈu oraraa a vai apî noa ˈi au no te tavini ia Iehova e no te ohipa i te Betela. Ua haamaitai rahi mai Iehova ia ˈu! Hau atu i tei fanaˈohia i te Betela, ua oaoa roa mâua Lila i te pororaa e te mau amuiraa rau i Brooklyn e 50 matahiti tiahapa te maoro. Ua fanaˈo atoa mâua i te mau hoa maitai roa!

Te tamau nei au i te tavini i te Betela e te turu nei Lila ia ˈu i te mau mahana atoa. Ua hau atu i te 84 matahiti to ˈu i teie nei, e te oaoa nei au i te rave i te hoê ohipa faufaa roa ma te tauturu atoa i roto i te tuhaa papairaa rata.

Mâua Lila i teie mahana

E faanahonahoraa faahiahia mau te faanahonahoraa a Iehova! Auê te oaoa ia apiti i te nunaa o Iehova! Te na ô ra Malaki 3:18: “Ei reira outou e ite ai i te huru-ê-raa i te taata parau tia e te taata parau ino, i te taata i haamori i te Atua, e te taata e ore e haamori ia ˈna.” Te ino roa ˈtura te ao faaterehia e Satani, aita te taata e oaoa roa ra i to ratou oraraa e aita atoa to ratou e tiaturiraa. Area te feia e here e e tavini ra ia Iehova, te oaoa ra ratou noa ˈtu e tau ino teie, e tiaturiraa papu atoa to ratou no te tau no a muri aˈe. E fanaˈoraa taa ê mau ia faaite i te taata i te parau apî oaoa! (Mat. 24:14) Fatata roa te Faatereraa arii a te Atua i te taui i teie ao ino ei paradaiso. Te tiai ru nei tatou i tera mahana! I reira, e oaoa te taata atoa, e ea maitai to ratou a ora ˈtu ai e a muri noa ˈtu.