Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tiaturi anaˈe i te aratairaa a te Mesia!

E tiaturi anaˈe i te aratairaa a te Mesia!

“Hoê anaˈe hoi Aratai to outou, o te Mesia.”—MAT. 23:10.

HIMENE: 16, 14

1, 2. I muri aˈe i to Mose poheraa, eaha te hopoia rahi ta Iosua i amo mai?

 UA PARAU Iehova ia Iosua: “Ua pohe aˈenei tau tavini o Mose, e teie nei a tia i nia, a haere i te hoê pae Ioridana nei, o oe e teie nei mau taata atoa, i te fenua ta ˈu e horoa ˈtu na ratou.” (Ios. 1:1, 2) Auê ïa tauiraa rahi no Iosua tei apee noa na ia Mose e 40 matahiti i te maoro!

2 O Mose tei aratai maoro mai i to Iseraela, i teie nei râ, na Iosua ïa e amo i tera hopoia rahi. Eita e ore ua uiui Iosua e farii anei te nunaa i teie tauiraa apî, o ˈna aˈe to ratou aratai. (Deut. 34:8, 10-12) Ma te faahiti i te Iosua 1:1, 2, te faataa ra te hoê buka faahororaa Bibilia te taime fifi e atâta roa ˈˈe no te hoê nunaa, i tahito ra e i teie mahana atoa, o te taime ïa e monohia ˈi hoê aratai.

3, 4. Ua tiaturi Iosua i te Atua, mea nafea ïa o ˈna i te haamaitairaahia? E eaha paha ta tatou e uiui?

3 E haapeapearaa tano to Iosua. Ua tiaturi râ o ˈna ia Iehova e ua pee maite i ta ˈNa mau faaueraa. (Ios. 1:9-11) Ua haamaitai te Atua ia Iosua e ua tono i te hoê melahi no te aratai ia ˈna e te nunaa Iseraela. O “te Parau” taua melahi ra, oia hoi te Tamaiti matahiapo a te Atua.—Exo. 23:20-23; Ioa. 1:1.

4 Ua tauturu Iehova i te nunaa Iseraela ia faatano i to ratou feruriraa i nia i tera tauiraa apî, na Iosua e aratai ia ratou i teie nei. No tatou atoa, e nehenehe te tahi mau tauiraa rahi e ravehia. E uiui paha ïa tatou, ‘Te tamau nei te faanahonahoraa a te Atua i te haere i mua, e tiaturi noa anei au ia Iesu, to tatou Aratai faatoroahia?’ (A taio i te Mataio 23:10.) No te pahono, e hiˈo mai tatou mea nafea Iehova i te tautururaa i to ˈna nunaa a tupu ai te tahi mau tauiraa i tahito ra.

UA ARATAI I TE NUNAA O TE ATUA I TE FENUA TǍPǓHIA

5. Eaha te tupuraa taa ê ta Iosua i farerei i pihai iho i te oire o Ieriko? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

5 E tupuraa taa ê ta Iosua i farerei i muri noa ˈˈe i to Iseraela haereraa i te tahi atu pae o Ioridana. I pihai iho i te oire o Ieriko, ua farerei oia i te hoê taata e ˈoˈe tei ta ˈna rima e ua ani atu: “No matou anei oe, e no to matou mau enemi anei?” Ua hitimahuta Iosua i to tera taata parauraa o ˈna te “raatira no te nuu a Iehova.” Ua ineine roa teie melahi i te paruru i to te Atua nunaa. (A taio i te Iosua 5:13-15.) I te tahi taime, ua paraparau tia roa ˈtu o Iehova ia Iosua. I ǒ nei râ, ua faaohipa o ˈNa i te hoê melahi mai ta ˈna i rave pinepine na mua ˈˈe.—Exo. 3:2-4; Ios. 4:1, 15; 5:2, 9; Ohi. 7:38; Gal. 3:19.

6-8. (a) No te aha e manaˈohia ˈi e mea huru ê te tahi mau faaueraa a te melahi? (b) E nafea tatou e papu ai e faaueraa paari tera o tei horoahia i te taime tano? (A hiˈo atoa i te nota.)

6 Ua parau te melahi ia Iosua eaha te tia ia rave no te haru i te oire o Ieriko. I te omuaraa, e manaˈohia e mea huru ê te tahi o ta ˈna mau faaueraa. Ua faaue hoi te melahi ia Iosua ia peritome i te mau faehau atoa. Eita ïa ratou e nehenehe e aro tau mahana rii. E taime tano anei tera no te peritome ia ratou?—Gen. 34:24, 25; Ios. 5:2, 8.

7 Ua uiui paha te mau faehau, ‘E nafea matou e nehenehe ai e paruru i to matou utuafare ia aro mai te enemi?’ Ua tupu râ te tahi mea manaˈo-ore-hia! Aita to Ieriko i aro i to Iseraela, ua mǎtaˈu râ. Te na ô ra te faatiaraa: “Ua opani-roa-hia Ieriko e ati noa ˈˈe no te tamarii a Iseraela, aore roa e taata i tae i rapae, aore hoi e taata i tae i roto.” (Ios. 6:1) Papu maitai, ua turai teie mau parau i to Iseraela ia tiaturi atu â i ta Iehova aratairaa.

8 Ua faaue te melahi ia Iosua eiaha e aro i to Ieriko. Ia haaati râ ratou i te oire hoê taime i te mahana e ia ono aˈe mahana i te haaatiraa, e i te hitu râ o te mahana e hitu ïa haaatiraa. E faaueraa maamaa e e haamâuˈaraa taime paha tera no te mau faehau! Ua ite râ Iehova, te Aratai o Iseraela, eaha te tia ia ravehia. Ua puai atu â te faaroo o te mau Iseraela i to ratou peeraa i tera mau faaueraa, e aita ratou i aro i te mau taata no Ieriko.—Ios. 6:2-5; Heb. 11:30. a

9. No te aha e titauhia ˈi ia pee i te mau faaueraa atoa no ǒ mai i te faanahonahoraa a te Atua? A faataa.

9 Eaha te haapiiraa e huti mai i teie faatiaraa? I te tahi taime, e ravehia te tahi mau tauiraa i roto i te huru ohiparaa a te faanahonahoraa, e eita paha tatou e taa roa no te aha. A feruri na, aita paha tatou i farii oioi i te faaohipa i te mau matini roro uira i roto i ta tatou iho haapiiraa, te taviniraa aore ra i te mau putuputuraa. Te ite ra paha tatou i teie mahana te faufaaraa ia faaohipa i te reira. Ia hiˈo tatou i te mau maitai ta tera mau tauiraa e faatupu, e puai roa ˈtu â to tatou faaroo e e piri roa ˈtu tatou i te mau taeae e tuahine.

UA ARATAI I TE MAU KERISETIANO I TE SENEKELE MATAMUA

10. Na vai mau na i aratai i te ohipa ia haapapu te tino aratai i Ierusalema i te parau o te peritomeraa?

10 Ua riro mai Korenelio, te hoê taata peritome-ore-hia no te mau nunaa ěê, ei Kerisetiano. Fatata 13 matahiti i muri aˈe, ua manaˈo â vetahi mau Kerisetiano ati Iuda e mea titauhia ia peritomehia. (Ohi. 15:1, 2) Ua aimârô te mau taeae no Anetiohia no nia i te peritomeraa. No reira te mau matahiapo i tono ai ia Paulo i Ierusalema ia faaite mai te tino aratai i ta ratou faaotiraa. Na vai mau na râ i tono ia Paulo? Ua faataa ˈtu Paulo: “No te hoê heheuraa no te raˈi mai.” Na te Mesia ïa i aratai i te ohipa ia haapapu te tino aratai i te parau o te peritomeraa.—Gal. 2:1-3.

Ua aratai te Mesia i te amuiraa Kerisetiano i te senekele matamua (A hiˈo i te paratarafa 10, 11)

11. (a) No te aha te mau Kerisetiano ati Iuda i tamau noa ˈi i te peritome i ta ratou mau tamaiti? (b) Mea nafea Paulo i te tururaa ma te haehaa i te mau matahiapo i Ierusalema? (A hiˈo atoa i te nota.)

11 Eaha ïa te faaotiraa i haapapuhia ˈtu e Iesu na roto i te tino aratai o tera tau? Eita e titauhia ia peritomehia te mau Kerisetiano e ere i te ati Iuda. (Ohi. 15:19, 20) Tau matahiti â i muri iho, ua tamau noa te mau Kerisetiano ati Iuda i te peritome i ta ratou mau tamaiti. Faarooroo ihora te mau matahiapo i Ierusalema aita Paulo e auraro ra i te ture a Mose. No te haapapu mea hape tera mau parau, faaue atura ratou ia ˈna ia rave e maha tane, ia haere i te hiero e ia haapao i te mau faaueraa no nia i te tamâraa mai ta te ture a Mose e ani ra. b (Ohi. 21:20-26) A feruri na i te huru o Paulo. Ua puta mai paha i roto i to ˈna feruriraa, ‘No te aha outou e hinaaro ai ia na reira vau? O te mau Kerisetiano ati Iuda te fifi, aita ratou i taa i te auraa mau o te peritomeraa!’ Ua ite râ Paulo e te haapeapea ra te mau matahiapo ia hoê noa te mau Kerisetiano, pee maite ihora oia i ta ratou aratairaa. E uiui paha tatou no te aha Iesu i vaiiho maoro ai te parau o te peritomeraa, ua faaore hoi te pohe o Iesu i te ture a Mose.—Kol. 2:13, 14.

12. No te aha paha Iesu i vaiiho ai i te taime hou a haapapu roa ˈi i te parau o te peritomeraa?

12 E titauhia paha te taime no te faatano atu i te hoê haamaramaramaraa apî. Mai tera atoa no te tahi mau Kerisetiano ati Iuda. Ua hinaaro ratou i te taime no te farii e aita faahou ratou i raro aˈe i te ture a Mose. (Ioa. 16:12) Ua manaˈo noa hoi ratou e no te faatupu i te auhoaraa piri roa e te Atua e titauhia te peritomeraa. (Gen. 17:9-12) I mǎtaˈu atoa na vetahi atu ia hamani-ino-hia ratou no te mea aita ratou e rave ra mai te taatoaraa. (Gal. 6:12) I te taime tano râ, ua horoa ˈtu Iesu i te tahi atu mau aratairaa na roto i te mau rata papaihia e Paulo.—Roma 2:28, 29; Gal. 3:23-25.

TE ARATAI NEI Â TE MESIA I TE AMUIRAA

13. Na te aha e tauturu mai ia pee noa i te aratairaa a te Mesia i teie mahana?

13 I teie mahana, na Iesu â e aratai nei i te amuiraa Kerisetiano. Ia rave noa ˈtu te faanahonahoraa i te tahi tauiraa aita outou e taa ra, a feruri mea nafea te Mesia i te aratairaa i te nunaa o te Atua i tahito ra. Ua horoa noa iho â o ˈna i te aratairaa paari no te paruru i to te Atua nunaa, no te haapuai i to ratou faaroo e no te tauturu ia vai hoê noa ratou. Ua na reira te Mesia i te tau o Iosua e i te tau o te mau aposetolo, e no tatou i teie mahana?—Heb. 13:8.

Te haapapu ra te mau aratairaa ta te tavini haapao maitai e horoa mai te tâuˈa nei Iesu ia tatou

14-16. E nafea te aratairaa no ǒ mai i “te tavini haapao maitai e te paari” e haapapu ai i to te Mesia hinaaro mau ia vai puai noa to tatou faaroo?

14 I teie mahana, te fanaˈo nei tatou i te aratairaa a “te tavini haapao maitai e te paari” o te horoa mai i te mea hinaarohia i te taime tano. (Mat. 24:45) E haapapuraa tera e te tâuˈa mau ra Iesu ia tatou. Te na ô ra Marc, e maha hoi tamarii ta ˈna: “Te tamata nei Satani i te haaparuparu i te mau amuiraa ma te faahema i te mau utuafare. Mea taa maitai ïa te faaitoitoraa e horoahia ra i te mau upoo utuafare: A paruru i to outou utuafare, ia tupu iho â te haamoriraa utuafare i te mau hebedoma atoa, e tia ˈi!”

15 Te tauturu atoa nei te Mesia ia vai puai noa to tatou faaroo. Te na ô ra Patrick, te hoê matahiapo: “Ua hepohepo rii vetahi a faauehia mai ai ia poro i te hopea hebedoma ei pǔpǔ iti.” Ua faataa atoa râ oia, te tâuˈa ra Iesu i te mero tataitahi i roto i te amuiraa na roto i tera huru raveraa. No te aha? Mea mamahu vetahi taeae e tuahine e te vai ra o tei taiâ i te poro i roto i te tuhaa fenua. Ua tauturu atu râ tera tauiraa ia taa e mea faufaa ratou e ua puaihia to ratou faaroo.

16 Te tauturu faahou mai ra te Mesia ia tiatonu noa tatou i nia i ta tatou taviniraa. E ohipa faufaa roa tera te tia ia ravehia i teie mahana. (A taio i te Mareko 13:10.) Ua pee noa na André te hoê matahiapo apî i te mau tauiraa apî atoa no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova. Te na ô ra o ˈna: “A faaitihia mai ai te mau mero i roto i te mau amaa, ua taa ia ˈu, e tau ru teie e e taime atoa no te pûpû i to tatou puai i roto i te pororaa.”

E TURU ANAˈE I TE ARATAIRAA A TE MESIA

17, 18. No te aha e tia ˈi ia feruri i te mau maitai e noaa mai i te mau tauiraa?

17 E tauturu mai te aratairaa a to tatou Arii Iesu Mesia i teie nei e a muri aˈe. E feruri anaˈe i te mau maitai i noaa mai i to tatou fariiraa i te mau tauiraa i ravehia aˈenei. I roto i te haamoriraa utuafare, e nehenehe outou e tauaparau mea nafea te mau tauiraa i te mau putuputuraa aore ra i roto i te taviniraa i te tautururaa i to outou utuafare.

Te tauturu ra anei oe i to oe utuafare e ia vetahi ê ia farii i te mau tauiraa no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 17, 18)

18 Ia feruri tatou i te mau maitai no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova, e turu ohie tatou i te mau aratairaa e e oaoa tatou. Maoti te mau ravea apî, ua iti mai te mau haamâuˈaraa i te pae o te neneiraa o te mau papai e e rave rahi atu â taata te faaroo i te parau apî oaoa. E nehenehe anei tatou e faaohipa rahi atu â i te mau papai roro uira, haruharuraa e te mau video? Hoê tera o te mau ravea no te turu i te aratairaa a te Mesia. Te hinaaro ra hoi oia ia faaohipa maite tatou i te mau faufaa a te faanahonahoraa a Iehova.

19. No te aha e turu ai i te aratairaa a te Mesia?

19 A turu ai i te aratairaa a te Mesia, e tauturu tatou i te mau taeae e tuahine ia tapea i te faaroo puai e ia hoê roa ˈtu â. Ua faaite André i to ˈna manaˈo a faaitihia ˈi te mau mero utuafare o te mau Betela na te ao nei. Te parau ra oia: “Ua faahiahia vau i te feruriraa maitai o te mau Kerisetiano o tei farii i tera mau tauiraa i te Betela. Ua pee maite noa ratou i te pereoo o Iehova e ua oaoa atoa i te tavini noa ˈtu eaha te vahi e tonohia ratou. Ua rahi roa mai to ˈu tiaturi i te aratairaa a te Mesia.”

E TIATURI ANAˈE I TO TATOU ARATAI

20, 21. (a) No te aha tatou e tiaturi ai i te Mesia, to tatou Aratai? (b) Eaha te uiraa e pahonohia i roto i te haapiiraa i muri nei?

20 Fatata roa to tatou Aratai Iesu Mesia i te upootia roa e i te faaite mai i te mau mea riaria. (Apo. 6:2; Sal. 45:4) I teie nei â, te faaineine nei Iesu ia tatou no te ora i roto i te ao apî e no te ohipa ta tatou e rave i reira, oia hoi te haapiiraa i te feia e faatiahia mai e te faariroraa i te fenua ei paradaiso.

21 Noa ˈtu eaha te tupu mai, e tamau anaˈe i te tiaturi i to tatou Aratai e Arii, na ˈna hoi e aratai ia tatou i roto i te ao apî. (A taio i te Salamo 46:1-3.) I teie mahana, e nehenehe te mau tauiraa e faatupu i te fifi, mai te peu iho â râ o tatou te faaruru ra i tera tupuraa manaˈo-ore-hia. E nafea ia tapea i te hau o te feruriraa e ia faaite i te faaroo puai ia Iehova? E hiˈo mai ïa tatou i roto i te haapiiraa i muri nei.

a I roto i te mau huˈahuˈa o te oire o Ieriko, e rave rahi huero sitona tei itehia e te feia ihipǎpǎ, aita hoi te feia ohi i amu i te reira. Te haapapu ra tera faatiaraa Bibilia e aita te haaatiraa i maoro e aita atoa to Iseraela i faatiahia ia amu i te maa a to Ieriko. I te mea e taime ootiraa, e taime tano ïa no Iseraela ia haru i te fenua, ua î roa hoi te mau aua i te maa.—Ios. 5:10-12.

b A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ua pahono Paulo ma te haehaa i te hoê tamataraa” i roto i Te Pare Tiairaa Eperera 2003 i te api 18.