Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaitoito ia vetahi ê mai ia Iehova

A faaitoito ia vetahi ê mai ia Iehova

“Ia aruehia te Atua . . . o te faaitoito ia tatou i roto i te mau tamataraa atoa.”—KOR. 2, 1:3, 4, nota.

HIMENE: 7, 3

1. I te faaroo-ore-raa Adamu raua Eva, eaha ta Iehova i rave no te horoa i te itoito e te tiaturiraa i te huitaata?

 E ATUA o Iehova o te horoa i te faaitoitoraa. Ua na reira noa oia mai te tau mai â i hara ˈi te taata e roohia ˈtura i te huru tia ore. I te faaroo-ore-raa Adamu raua Eva i te Atua, ua horoa oioi Iehova i te hoê parau tohu. Ua taa anaˈe i te mau uˈi i muri aˈe i te reira, e noaa ia ratou te itoito e te tiaturiraa. Tei roto tera parau tohu i te Genese 3:15, te haapapu mai ra te reira e haamouhia te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau ohipa ino atoa.—Ioa. 1, 3:8; Apo. 12:9.

UA FAAITOITO O IEHOVA I TO ˈNA MAU TAVINI I TAHITO

2. Mea nafea o Iehova i te faaitoitoraa ia Noa?

2 A hiˈo na mea nafea o Iehova i te faaitoitoraa i to ˈna tavini ra ia Noa. O ˈna e to ˈna anaˈe utuafare tei haamori ia Iehova. Area te toea, e feia ino e te faatura ore i te mau ture aveia a te Atua. Mea ohie ïa no Noa ia toaruaru. (Gen. 6:4, 5, 11; Iuda 6) Ua horoa râ o Iehova i te itoito ta Noa i hinaaro no te tamau i te haamori ia ˈna e no te rave i te mea maitai. (Gen. 6:9) Ua parau o Iehova ia Noa e haamou o ˈna i tera ao ino e ua faataa ia ˈna eaha te rave ia ora to ˈna utuafare. (Gen. 6:13-18) Ua riro mau o Iehova ei Atua faaitoito no Noa!

3. Mea nafea o Iehova i te faaitoitoraa ia Iosua? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

3 I muri aˈe, ua faaitoito o Iehova i to ˈna tavini ra ia Iosua. E hopoia rahi tei horoahia ia ˈna, e aratai i to te Atua mau taata i te Fenua tǎpǔhia e e aro i te mau nunaa puai e parahi ra i reira. Ua ite o Iehova e mǎtaˈu iho â te noaa mai ia Iosua, teie ïa ta ˈna i faaue ia Mose: “E poroi râ oe ia Iosua, e haamahanahana ˈtu, e faaitoito atu ia ˈna; oia hoi te haere na mua i taua mau taata nei, e na ˈna ratou e faanoho i te fenua ta oe e hiˈo noa i to mata anaˈe na.” (Deut. 3:28) I muri mai, na Iehova iho i faaitoito ia Iosua ma te na ô: “E ere au te faaue atu na ia oe? e faaetaeta, e ia itoito roa; eiaha e mǎtaˈu, eiaha hoi e amiami; tei pihai-atoa-iho hoi to Atua o Iehova ia oe i to mau haerea atoa ra.” (Ios. 1:1, 9) I to outou manaˈo, mai te aha te huru o Iosua i to ˈna faarooraa i teie mau parau?

4, 5. (a) I tahito, mea nafea o Iehova i te faaitoitoraa i to ˈna nunaa? (b) Mea nafea o Iehova i te faaitoitoraa i ta ˈna Tamaiti?

4 Ua faaitoito atoa o Iehova i to ˈna nunaa taatoa. Ua ite o ˈna e hinaaro te mau ati Iuda i te faaitoitoraa ia afai-tîtî-hia ratou i Babulonia. Ua horoa ˈtu ïa Iehova i te hoê parau tohu faaitoito mau: “Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe: oia ïa, e mau vau ia oe i tau rima atau parau-tia ra.” (Isa. 41:10) I muri aˈe, ua faaitoito o Iehova i te mau Kerisetiano matamua e te na reira atoa nei no tatou.—A taio i te Korinetia 2, 1:3, 4.

5 Ua faaitoito atoa o Iehova i ta ˈna Tamaiti. I to ˈna bapetizoraahia, ua faaroo Iesu i te hoê reo mai nia mai i te raˈi i te na ôraa: “O ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia, ta ˈu i mauruuru roa.” (Mat. 3:17) Mea papu, ua faaitoito tera mau parau ia Iesu i roto i ta ˈna taviniraa i nia i te fenua!

UA FAAITOITO IESU IA VETAHI Ê

6. E nafea te parabole a Iesu no nia i te mau taleni e faaitoito ai ia tatou?

6 Mai to ˈna Metua, ua faaitoito Iesu ia vetahi ê ia tavini i te Atua ma te taiva ore. Ua horoa oia i te parabole o te mau taleni e ua faahiti i ta te fatu ohipa i parau i te tavini taiva ore tataitahi: “Maitai roa, e tavini afaro oe e te haapao maitai! Ua haapao maitai oe vetahi o ta ˈu mau ohipa. E faatoroa vau ia oe ei tiaau i te mau mea rahi atu â. Ia oaoa atoa oe e to oe fatu.” (Mat. 25:21, 23) Ua faaitoito tera mau parau i ta ˈna mau pǐpǐ ia tamau i te tavini ia Iehova ma te taiva ore!

Ua faaitoito Iesu ia Petero e ua horoa ˈtu i te hopoia ia faaitoito ia vetahi ê

7. Mea nafea Iesu i te faaitoitoraa i ta ˈna mau aposetolo, o Petero iho â râ?

7 Noa ˈtu mea pinepine te mau aposetolo i te mârô no te ite o vai te mea rahi aˈe, ua faaite noa Iesu i te faaoromai. Ua faaitoito oia ia ratou ia faahaehaa, eiaha ia titau ia tavinihia ratou, ia tavini râ ia vetahi ê. (Luka 22:24-26) Ua hape Petero e rave rahi taime e ua peapea roa Iesu no te reira. (Mat. 16:21-23; 26:31-35, 75) Aita roa râ Iesu i faarue ia Petero, ua faaitoito râ ia ˈna e ua horoa ˈtu i te hopoia ia faaitoito ia vetahi ê.—Ioa. 21:16.

UA FANAˈO I TE FAAITOITORAA I TE TAU TAHITO

8. Mea nafea Hezekia i te faaitoitoraa i te mau raatira tamaˈi e te nunaa o Iuda?

8 Na mua ˈˈe Iesu a horoa ˈi i te hiˈoraa, ua taa aˈena i te mau tavini o Iehova e titauhia ia faaitoito ia vetahi ê. A hiˈo na i te arii Hezekia. I te haereraa mai to Asura e haru ia Ierusalema, ua haaputuputu Hezekia i te mau raatira tamaˈi e te nunaa taatoa no te faaitoito atu. Ua itoitohia anei ratou? E, te na ôhia ra: “Tiaturi maite aˈera te mau taata i te parau a te arii.”—A taio i te Paraleipomeno 2, 32:6-8.

9. Na roto i ta Ioba mau parau, eaha ta tatou e haapii mai no nia i te faaitoitoraa?

9 E haapii atoa mai tatou e nafea ia faaitoito na roto i ta Ioba mau parau i te taime i hinaaro ai o ˈna i te tamahanahanaraa. Ua parau oia i te feia i haere mai e tamahanahana ia ˈna mea maitai aˈe ia faahiti i te mau parau o te faaitoito e te tamǎrû, eiaha râ te haamauiui. (Ioba 16:1-5) Ua fanaˈo râ Ioba i muri aˈe i te faaitoitoraa na roto ia Elihu e ia Iehova iho.—Ioba 33:24, 25; 36:1, 11; 42:7, 10.

10, 11. (a) No te aha te tamahine a Iepheta i hinaaro ai i te faaitoitoraa? (b) I teie mahana, o vai ma ta tatou e nehenehe e faaitoito?

10 Ua hinaaro atoa te tamahine a te tavana ra o Iepheta i te faaitoitoraa. Te faaineine ra to ˈna metua tane i te haere e aro i te ati Amona. Ua euhe Iepheta ia tauturu o Iehova ia ˈna ia upootia i te aroraa, e horoa ˈtu oia i te taata matamua e farii ia ˈna a hoˈi ai i te fare. Eaha ˈtura tei tupu? Ua pau to Amona e o ta ˈna tamahine tei haere mai e farii ia ˈna. Ua peapea roa te aau o Iepheta, hoê anaˈe hoi ta ˈna tamarii! Ua tapea râ o ˈna i ta ˈna euhe e ua afai i ta ˈna tamahine ia tavini i te sekene i te toea o to ˈna oraraa.—Tav. 11:30-35.

11 E ere i te mea ohie no Iepheta, mea ino roa ˈtu â ïa no ta ˈna tamahine. Ua farii râ te tamahine i te faatupu i te euhe a to ˈna metua tane. (Tav. 11:36, 37) Eita ïa o ˈna e faaipoipo, e fanau i te tamarii, aita atoa ïa e huaai no te amo i te iˈoa o to ˈna metua tane. Ua hinaaro mau te tamahine a Iepheta i te faaitoitoraa. Te na ô ra te Bibilia: “Riro atura hoi ei peu no Iseraela. E haere â te mau tamahine i Iseraela ra i te mau matahiti atoa e oto i te tamahine a Iepheta ati Gileada; taimaha mahana i te matahiti hoê ia haere.” (Tav. 11:39, 40) Te haamanaˈo mai ra te hiˈoraa o te tamahine a Iepheta i te mau Kerisetiano o tei faaoti i te ore e faaipoipo no te tavini atu â ia Iehova. Mea tano ia haapopou e ia faaitoito ia ratou!—Kor. 1, 7:32-35.

UA FAAITOITO TE MAU APOSETOLO I TO RATOU MAU TAEAE

12, 13. Mea nafea Petero i ‘faaitoito ai i to ˈna mau taeae’?

12 I te po hou o ˈna a pohe ai, ua parau Iesu i te aposetolo Petero: “Simona, Simona, inaha, ua ani Satani ia ueue oia ia outou paatoa mai te sitona. Ua pure râ vau no oe ia ore to oe faaroo ia paruparu, e ua tatarahapa anaˈe oe, a faaitoito i to oe mau taeae.”—Luka 22:31, 32.

Ua faaitoito te mau parau papaihia e te mau aposetolo i te mau Kerisetiano matamua e ia tatou paatoa i teie mahana (A hiˈo i te paratarafa 12-17)

13 O Petero hoê o te feia i aratai na i te amuiraa Kerisetiano i te senekele matamua. (Gal. 2:9) I te Penetekose e i te tahi atu mau taime, ua faaitoito Petero i te mau taeae na roto i to ˈna itoito. I muri aˈe e rave rahi matahiti taviniraa, teie ta ˈna i papai i te mau taeae: “Ua papai poto atu vau no te faaitoito ia outou e no te faaite maitai atu e ua hamani maitai rahi mau â te Atua ia outou. A tapea maite i te reira.” (Pet. 1, 5:12) Ua faaitoito te mau rata a Petero i te mau Kerisetiano o to ˈna tau e tae roa mai ia tatou i teie mahana. Te tiai ra tatou ia hope roa ta Iehova mau parau fafau i te tupu!—Pet. 2, 3:13.

14, 15. E nafea tatou e faaitoitohia ˈi na roto i te mau parau ta te aposetolo Ioane i papai?

14 O te aposetolo Ioane atoa te tahi o tei aratai na i te amuiraa Kerisetiano matamua. Ua papai oia i te tahi evanelia faahiahia mau no nia i te taviniraa a Iesu. Ua faaitoito te mau parau ta ˈna i papai i te mau Kerisetiano e hanere matahiti i muri aˈe e tae roa mai i teie mahana. I roto anaˈe i te faatiaraa a Ioane e itehia ˈi ta Iesu i parau, na te here e faaite o vai ta ˈna mau pǐpǐ.—A taio i te Ioane 13:34, 35.

15 E haapiiraa faufaa roa atoa te itehia i roto na rata e toru ta Ioane i papai. Ia paruparu tatou no ta tatou mau hape, e itoitohia tatou ia taio, “e tamâ te toto o Iesu ta ˈna Tamaiti ia tatou i te mau hara atoa.” (Ioa. 1, 1:7) Ia faahapa noa tatou ia tatou iho, e tamahanahanahia tatou i teie mau parau: “Mea rahi aˈe te Atua i to tatou aau.” (Ioa. 1, 3:20) O Ioane anaˈe tei papai i roto i te Bibilia, “e here te Atua.” (Ioa. 1, 4:8, 16) Te haapopou ra te piti e te toru o ta ˈna rata i te mau Kerisetiano o “te pee noa ra . . . i te parau mau.”—Ioa. 2, 4; Ioa. 3, 3, 4.

16, 17. Mea nafea te aposetolo Paulo i te faaitoitoraa i te mau Kerisetiano matamua?

16 Ua riro te aposetolo Paulo ei hiˈoraa maitai no te faaitoito i te mau taeae. I muri aˈe i to Iesu poheraa, tei Ierusalema te rahiraa o te mau aposetolo, te vahi tei reira te tino aratai. (Ohi. 8:14; 15:2) I Iudea, ua poro te mau Kerisetiano i te poroi no nia ia Iesu i te feia o tei tiaturi aˈena i te hoê Atua. Ua aratai râ te varua moˈa ia Paulo no te poro i te mau Heleni, te feia no Roma e te tahi atu mau taata o te haamori e rave rahi atua.—Gal. 2:7-9; Tim. 1, 2:7.

17 Ua ratere Paulo na te tuhaa fenua piihia i teie nei o Turekia e tae noa ˈtu i Heleni e Italia. Na tera mau vahi, ua poro oia i te feia no te mau nunaa ěê e ua haamau i te mau amuiraa. E ere i te mea ohie no tei riro apî mai ei Kerisetiano. Ua hamani-ino-hia ratou e te feia o to ratou iho fenua, ua hinaaro mau ïa ratou i te faaitoitoraa. (Tes. 1, 2:14) I te matahiti 50, ua papai Paulo i te tahi rata faaitoito mau i te amuiraa apî i Tesalonia. Teie ta ˈna i papai: “E haamauruuru noa matou i te Atua ia faahiti matou ia outou i roto i ta matou mau pure, . . . e haamanaˈo noa matou i to outou rohiraa ma te haapao maitai e te here, e i to outou faaoromai tamau.” (Tes. 1, 1:2, 3) Ua ani atoa oia ia ratou ia faaitoito i te tahi e te tahi ma te na ô: “A tamau i te faaitoito e te tauturu te tahi i te tahi.”—Tes. 1, 5:11.

E HOROA TE TINO ARATAI I TE MAU FAAITOITORAA

18. I te senekele matamua, mea nafea te tino aratai i te faaitoitoraa ia Philipa?

18 I te senekele matamua, ua faaohipa o Iehova i te tino aratai no te faaitoito i te mau Kerisetiano, oia atoa i tei aratai na i te mau amuiraa. I to Philipa pororaa i te poroi no nia i te Mesia i to Samaria, ua turu te tino aratai ia ˈna. Ua tono atu ratou e piti mero o te tino aratai, o Petero raua Ioane, no te pure ia fanaˈo tera mau Kerisetiano apî i te varua moˈa. (Ohi. 8:5, 14-17) Ua faaitoito mau te turu no ǒ mai i te tino aratai ia Philipa e te mau taeae e tuahine apî!

19. Eaha te huru o te mau Kerisetiano matamua a taiohia ˈi te rata a te tino aratai?

19 I muri aˈe, ua titauhia i te tino aratai ia rave i te hoê faaotiraa faufaa roa. Mea tia anei ia peritome-atoa-hia te mau Kerisetiano no te mau nunaa ěê mai ta te ture a Mose e parau ra? (Ohi. 15:1, 2) Ua pure e ua ani te tino aratai i te tauturu a te varua moˈa. Ua feruriruri atoa ratou i nia i te mau Papai e faaoti ihora, eita e titauhia. I muri iho, ua papai ratou i te rata no te faataa i ta ratou faaotiraa e tono atura i te mau taeae no te hopoi i te reira i te mau amuiraa. I to te mau Kerisetiano taioraa i tera rata, “oaoa aˈera ratou no te faaitoitoraa i roto.”—Ohi. 15:27-32.

20. (a) I teie mahana, mea nafea te Tino aratai ia faaitoito ia tatou paatoa? (b) Eaha te uiraa e pahonohia i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

20 I teie mahana, te faaitoito ra te Tino aratai a te mau Ite no Iehova i te utuafare o te Betela, te mau tavini taime taatoa taa ê e ia tatou paatoa. Mai te mau taeae i te senekele matamua, e oaoa roa tatou no te mau faaitoitoraa e horoahia mai! I 2015, ua pia te Tino aratai i te buka rairai A hoˈi mai ia Iehova ra no te faaitoito i tei faarue i te parau mau ia hoˈi mai. O vai te nehenehe e faaitoito ia vetahi ê? Te mau taeae anaˈe e hopoia ta ratou aore ra tatou pauroa? E pahono tatou i tera uiraa i roto i to mua ˈtu haapiiraa.