Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî, a tiatonu i nia i te mau fa pae varua!

E te feia apî, a tiatonu i nia i te mau fa pae varua!

“E tuu atu i ta oe ohipa ia Iehova ra, e e haapapuhia ta oe i opua ra.”—MAS. 16:3.

HIMENE: 135, 144

1-3. (a) Eaha te tupuraa e farereihia e te feia apî atoa e e au ratou ia vai? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) I roto i tera tupuraa, eaha te tauturu i te feia apî o te tavini ra ia Iehova?

 A FERURI na te opua ra oe e haere i te hoê oroa taa ê o te tupu i te tahi oire atea. A tae ai i te vahi tiairaa, mea rahi roa te taata e te pereoo mataeinaa. Auaa râ, ua ite maitai oe e haere oe ihea e teihea pereoo te rave. E haapao maite oe i te pauma i nia i te pereoo mataeinaa tano. Ia ore, e tapae oe i te vahi ê roa.

2 E te feia apî, e au outou i te taata i te tiairaa pereoo mataeinaa. I te tahi taime, mea rahi te mau mea o te pûpûhia ˈtu e e nehenehe outou e painu roa i mua i te faaotiraa e rave rahi. Ua ite anaˈe râ outou te vahi ta outou e opua ra e haere, mea ohie aˈe ia rave i te faaotiraa maitai. Teihea te eˈa ta outou e tia ia maiti?

3 I roto i teie haapiiraa, e pahonohia tera uiraa e e faaitoitohia outou ia tiatonu, aore ra ia imi, i te farii maitai a Iehova. E haapao ïa outou i ta ˈna aratairaa i roto i te mau faaotiraa atoa o to outou oraraa: Eaha te haapiiraa aore ra ohipa te maiti? E faaipoipo anei outou a fanau atu ai i te tamarii? Eita râ e navai, e faaitoito atoa outou ia naea te mau fa o te tauturu atu ia piri atu â ia Iehova. Ia tiatonu outou i te tavini na mua ia Iehova, papu maitai e haamaitai oia ia outou a faatupu atoa ˈi i ta outou i opua.—A taio i te Maseli 16:3.

NO TE AHA E HAAMAU AI I TE FA PAE VARUA?

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

4 Mea maitai ia haamau i te fa pae varua. No te aha? E hiˈopoa mai tatou e toru tumu. E tauturu atu na tumu matamua e piti ia taa e riro outou ei hoa maitai aˈe no Iehova ma te faaitoito ia naea te fa pae varua. E faaite atu te toru o te tumu no te aha mea maitai ia haamau i te fa pae varua i te apîraa iho â.

5. Eaha te tumu faufaa roa ˈˈe ia haamau i te fa pae varua?

5 Eaha te tumu faufaa roa ˈˈe ia haamau i te fa pae varua? No te haamauruuru ia Iehova no to ˈna here e no te mau mea atoa ta ˈna i rave no tatou. Teie ta te tahi papai Salamo i parau: “E mea tia te haamaitai ia Iehova, . . . Te faarearea maira oe ia ˈu, e Iehova, i ta oe e rave ra; e oaoa vau i te ohipa a to rima.” (Sal. 92:1, 4) A feruri na i te mau mea atoa ta Iehova i horoa ˈtu: Te ora, to oe faaroo, te Bibilia, te amuiraa e te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso. Ma te haamau i te fa pae varua, te faaite ra outou ia Iehova i te mauruuru no tera mau mea atoa e e piri atu â outou ia ˈNa.

6. (a) Ma te faaitoito ia naea te mau fa pae varua, mai te aha to outou auhoaraa e o Iehova? (b) Noa ˈtu mea apî roa outou, eaha te tahi mau fa ta outou e nehenehe e haamau?

6 Eaha te piti o te tumu ia faaitoito ia naea te mau fa pae varua? E rave outou i te ohipa na Iehova e e piri roa ˈtu â to outou auhoaraa e o ˈna. Teie ta te aposetolo Paulo i haapapu: “E ere te Atua i te Atua parau-tia ore, a haamoe ai oia i ta outou ohipa i rave, e to outou hinaaro i to ˈna ra iˈoa.” (Heb. 6:10) E na ô paha outou, ‘Mea apî roa vau no te haamau i te fa pae varua?’ A hiˈo na râ ia Christine. I te 10raa o to ˈna matahiti, ua faaoti oia i te taio tamau i te aamu o te feia o tei tavini ia Iehova ma te taiva ore. O Toby, 12 matahiti to ˈna i te haamauraa i te fa ia taio i te taatoaraa o te Bibilia hou a bapetizohia ˈi. I to raua bapetizoraahia, 11 matahiti to Maxim, area to to ˈna tuahine o Noemi, 10 ïa matahiti. Ua haamau toopiti i te fa e tavini i te Betela. No te ore e haamoˈe i ta raua fa, ua pia raua i te parau aniraa no te tavini i te Betela i nia i te papai fare. E oe, eaha te fa pae varua ta oe e nehenehe e haamau e e faaitoito ia naea te reira?—A taio i te Philipi 1:10, 11.

Ua ite anaˈe outou i ta outou fa, mea ohie ia rave i te faaotiraa paari

7, 8. (a) Ma te haamau i te fa, no te aha mea ohie aˈe ia rave i te faaotiraa? (b) No te aha te tahi taurearea i ore ai e farii i te haere i te haapiiraa tuatoru?

7 Eaha te toru o te tumu mea maitai ia haamau oioi i te fa? I te apîraa, mea rahi te faaotiraa i mua ia outou mai te haapiiraa aore ra toroa ta outou e maiti. A feruri e piti aˈe purumu i mua ia outou a tere ai na nia i te pereoo. Ua ite anaˈe outou i te vahi ta outou e hinaaro e tapae, mea ohie ia maiti i te purumu e rave. I roto i te oraraa, ua ite atoa anaˈe outou i ta outou fa, mea ohie ia rave i te faaotiraa paari. Ia au i te Maseli 21:5, e tupu te opuaraa i te imiraa a te taata itoito. Ma te haamau oioi i te fa, oioi atoa ïa outou i te manuïa. I mua i te faaotiraa faufaa i to ˈna apîraa, tera ta te tahi tuahine i rave.

8 Mea maitai roa te mau nota a Damaris i te otiraa ta ˈna tau haapiiraa tuarua. I nehenehe na oia e haere i te haapiiraa tuatoru no te riro ei paruru ma te ore e aufau i tera tau haapiiraa. Ua maiti râ oia i te hoê ohipa afa taime. Eaha te tumu? I to ˈna apî-roa-raa ra, ua opua oia e riro ei pionie. Te na ô ra Damaris: “No reira vau i maiti ai i te ohipa afa taime. Ahani au i haere i te haapiiraa tuatoru, e nehenehe au e fanaˈo i te ohipa aufau-maitai-hia, eiaha râ afa taime.” Te tavini ra Damaris ei pionie a 20 matahiti i teie nei. Ua tatarahapa anei oia no te fa ta ˈna i haamau e te faaotiraa ta ˈna i rave i to ˈna apîraa? Aita roa! Ua farerei oia e rave rahi paruru i roto i te taiete ta ˈna e ohipa ra, mea rahi o ratou o te ore roa ˈtu e oaoa ra. Area o Damaris, e tupuraa ê roa to ˈna, te oaoa mau ra hoi oia i te taviniraa pionie!

9. No te aha to tatou feia apî e riro ai ei haapeuraa na tatou?

9 E tausani feia apî na te ao nei o te rave ra i te faaotiraa maitai e mea tano ia haapopou ia ratou paatoa! Ua tuu ratou ia Iehova e te mau fa pae varua i te parahiraa matamua. I teie nei â, te oaoa mau ra ratou e te haapii atoa ra i te pee i te aratairaa a Iehova i roto i te mau tuhaa atoa mai te haapiiraa, te ohipa e te oraraa utuafare. Ua na ô Solomona: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; . . . Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Mas. 3:5, 6) E te feia apî, mea here roa na Iehova ia outou! Mea faufaa roa outou no ˈna, e paruru, e aratai e e haamaitai ïa oia ia outou!

A FAAINEINE MAITAI NO TE PARAPARAU NO NIA IA IEHOVA

10. (a) No te aha e tia ia riro te pororaa hoê o te mau mea faufaa roa ˈˈe no tatou? (b) E nafea ia aravihi atu â no te faataa i ta outou e tiaturi ra?

10 Ia tiatonu outou i te farii maitai a Iehova, e hinaaro outou e paraparau i te taata no nia ia ˈna. Ua na ô Iesu: “Na mua râ, ia porohia te parau apî oaoa.” (Mar. 13:10) E ohipa ru ïa te pororaa e e tia ia riro te reira hoê o te mau mea faufaa roa ˈˈe no tatou. E nehenehe anei outou e haamau i te fa e poro pinepine atu â aore ra e riro ei pionie? Eaha râ te rave aita anaˈe outou e anaanatae i te poro? E nafea ia aravihi atu â no te faataa i ta outou e tiaturi ra? Teie e piti manaˈo tauturu: A faaineine maitai e eiaha e faaea i te paraparau ia vetahi ê no nia ia Iehova. E maere paha outou i te ite i te oaoa rahi ia poro!

E nafea ia faaineine ia outou no te paraparau no nia ia Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 11, 12)

11, 12. (a) E nafea ia faaineine no te paraparau i te taata no nia ia Iehova? (b) Mea nafea te tahi taeae apî i te paraparauraa no nia ia Iehova i te fare haapiiraa?

11 Na mua, a feruri eaha te mau uiraa ta te mau hoa haapiiraa e nehenehe e ui atu. I muri iho, a faaineine i ta outou e pahono. Mea rahi te tumu parau i nia i te reni jw.org e i roto i ta tatou mau papai o te tauturu atu ia faaineine i te pahonoraa. A hiˈo na, ia ani atu te tahi, “No te aha oe e patoi ai i te taoto i te hoa?” E nehenehe te uiraa 7 o te buka rairai Pahonoraa i na 10 uiraa ta te taurearea e uiui nei e tauturu atu ia faaineine i ta outou iho pahonoraa.—A taio i te Petero 1, 3:15.

12 A faaitoito atoa i te mau hoa haapiiraa na ratou iho e haere i nia i te reni jw.org. Tera ta Luca i rave i mua i ta ˈna piha haapiiraa. Ua paraparau ratou no nia i te mau haapaoraa. Ua tapao râ Luca mea hape te mau parau i papaihia no nia i te mau Ite no Iehova i roto i te buka haapiiraa. Noa ˈtu ua taiâ rii Luca, ua ani oia i te orometua haapii e nehenehe anei oia e faataa no te aha mea hape tei parauhia. Ua fariihia ta ˈna aniraa e ua faataa Luca i te mau haapiiraa ta ˈna e tiaturi ra e ua faaite atoa i ta tatou reni i mua i ta ˈna piha haapiiraa. Ua ani te orometua haapii ia hiˈo te mau piahi atoa i te fare i te video Ia upootia oe ma te ore e tupai! Ua oaoa roa ino Luca i te paraparauraa no nia ia Iehova i te fare haapiiraa!

13. I mua i te fifi, no te aha e tia ia faaitoito?

13 I mua i te fifi, eiaha e haaparuparu, a tamau râ i te faaitoito ia naea roa ta outou fa. (Tim. 2, 4:2) A hiˈo na ia Katharina. I te 17raa o to ˈna matahiti, ua haamau oia i te fa e poro i to ˈna mau hoa ohipa atoa. Noa ˈtu ua tuhi hoê o ratou ia ˈna e rave rahi taime, aita Katharina i haaparuparu, ua tiatonu noa râ i nia i ta ˈna fa. Mea na reira te tahi atu hoa ohipa o Hans te iˈoa i te faahiahiaraa i te haerea o Katharina. Ua haamata ihora Hans i te taio i ta tatou mau papai, i te haapii i te Bibilia e bapetizohia ˈtura. Aita o Katharina i ite i tei tupu no te mea ua taui to ˈna faaearaa. Ua maere roa oia i ta ˈna i ite 13 matahiti i muri aˈe. I to ˈna haereraa i te putuputuraa e to ˈna utuafare, na Hans i horoa i te oreroraa parau i tera mahana! Ua oaoa roa Katharina i te tiatonuraa i nia i ta ˈna fa e poro i to ˈna mau hoa ohipa.

A TIATONU I NIA I TA OUTOU MAU FA PAE VARUA!

14, 15. (a) Eaha te haamanaˈo ia faahepo atu vetahi ê i te pee ia ratou? (b) Eaha te rave no te ore e fati i mua i te faaheporaa a vetahi ê?

14 Mai te haamataraa mai â o teie haapiiraa, ua faaitoitohia outou ia faaoti papu i te imi i te farii maitai a Iehova e te haamau i te mau fa pae varua. E rave rahi râ feia apî hoê â faito matahiti e to outou o te manaˈo noa e faaanaanatae. Peneiaˈe, e turai atu ratou ia na reira atoa. I teie mahana aore ra ananahi, e titauhia ia faaite mea faufaa aˈe ta outou mau fa pae varua. Eiaha e vaiiho ia vetahi ê ia haafariu ê ia outou i tera mau fa. Te haamanaˈo ra outou i te tupuraa faahitihia i te omuaraa? E pauma anei outou i roto i te tahi pereoo mataeinaa no te mea noa te faaanaanatae ra te taata i roto? Eita!

15 No reira, eaha te tauturu atu ia ore e fati i mua i te faaheporaa a vetahi ê? A ape i te mau tupuraa mea ohie ia hema. (Mas. 22:3) A feruri i te mau faahopearaa ia rave i te mea ino. (Gal. 6:7) E ma te haehaa, a farii e hinaaro outou i te mau aˈoraa paari. A faaroo i te mau parau a to outou mau metua, oia atoa no ǒ mai i te mau taeae e tuahine paari o te amuiraa.—A taio i te Petero 1, 5:5, 6.

16. Mea nafea te hiˈoraa o Christoph e haapapu ai mea faufaa te haehaa?

16 Ua tauturu te haehaa ia Christoph ia farii i te mau aˈoraa paari. Tau taime i muri aˈe i to ˈna bapetizoraahia, ua haamata oia i te haere tamau i te tahi vahi faaetaetaraa tino. I reira, ua turai te feia apî ia apiti i roto i ta ratou pǔpǔ tuaro. Ua paraparau oia i te tahi matahiapo o tei faaitoito atu ia feruri i te mau faahopearaa mai te faatupuraa i te feruriraa tataˈu. Noa ˈtu râ, ua faaoti Christoph i te faaô i roto i te pǔpǔ tuaro. Ua taa râ ia ˈna i muri aˈe, mea ino tera tuaro e te atâta atoa. Ua tauaparau faahou oia e te mau matahiapo e ua horoa ˈtu ratou i te mau aˈoraa no roto mai i te Bibilia. Te na ô ra Christoph: “Ua tono mai o Iehova i te mau taeae o tei horoa mai i te mau aˈoraa paari. Noa ˈtu ua titauhia te taime, ua faaroo vau ia Iehova i te pae hopea.” E faahaehaa atoa anei outou no te farii i te mau aˈoraa paari?

17, 18. (a) Eaha ta Iehova e hinaaro ra no te feia apî? (b) A riro ai ei taata paari, e nafea ia ore e tatarahapa no te mau faaotiraa ta outou e rave? A horoa i te tahi hiˈoraa.

17 Te na ô ra te Bibilia: “A oaoa, e tena na taata apî, i to oe na apîraa, e ia rearea hoi to aau i to oe vai apîraa.” (Koh. 11:9) E te feia apî, te hinaaro ra o Iehova ia oaoa outou! I roto i teie haapiiraa, ua faaitehia eaha te tia ia rave. E tiatonu ïa i nia i ta outou mau fa pae varua e e pee i te mau aˈoraa a Iehova i roto i ta outou mau opuaraa e faaotiraa atoa. Oioi anaˈe outou i te na reira, oioi atoa outou i te ite mea nafea o Iehova ia aratai, ia paruru e ia haamaitai ia outou. A feruri i te rahiraa aˈoraa ta ˈna i horoa ˈtu na roto i ta ˈna Parau e a pee i teie aˈoraa: “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra.”—Koh. 12:1.

18 E mairi oioi te mau matahiti, e riro mai te taurearea ra ei taata paari. Mea peapea râ ia ite, mea rahi o tei haamau i te mau fa faufaa ore e ua tatarahapa i muri aˈe. Te vai atoa ra o tei ore roa ˈtu i haamau i te fa i te apîraa. Ia tiatonu noa râ outou i nia i te mau fa pae varua i te apîraa, e mauruuru outou i te mau faaotiraa ta outou i rave ia riro mai outou ei taata paari. Tera atoa te manaˈo o Mirjana. I te apîraa, mea aravihi roa oia i te pae tuaro. Ua anihia o ˈna ia haere e hauti i te tahi Heiva tuaro no te mau maona o te ao taatoa nei. Ua faaoti râ Mirjana i te tavini ia Iehova ma te taime taatoa. Hau atu i te 30 matahiti i teie nei, tei roto noa ra oia i te taviniraa taime taatoa, i teie nei râ na muri i ta ˈna tane. Ua faataa oia, eita roa te feia tuiroo e te hinaaro i te hanahana, te mana e te taoˈa rahi e oaoa. Te faaite ra Mirjana, te fa faufaa roa ˈˈe, o te taviniraa i te Atua e te tautururaa i te taata ia ite o vai o ˈNa!

19. No te aha mea maitai ia tiatonu i nia i te mau fa pae varua i te apîraa?

19 E te feia apî, e tia ia haapopou ia outou! Noa ˈtu e ere i te mea ohie, te tuu ra outou i te taviniraa a Iehova i te parahiraa matamua. Te haamau ra outou i te fa pae varua e te faaite atoa ra mea faufaa roa te ohipa pororaa. Aita outou e vaiiho ra i teie nei ao ia haafariu ê ia outou i te mau fa pae varua. A haamanaˈo, e ere ta outou mau tutavaraa i te mea faufaa ore. Mea here na to outou mau taeae e tuahine ia outou e mea papu, e turu ratou ia outou. No reira, ‘e tuu atu i ta outou ohipa ia Iehova ra, e e haapapuhia ta outou i opua ra.’