Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te aratai ra Iehova i to ˈna nunaa

Te aratai ra Iehova i to ˈna nunaa

“Na Iehova e aratai tamau ia oe.”—ISA. 58:11.

HIMENE: 152, 22

1, 2. (a) E nafea te mau Ite no Iehova i taa ê ai i te tahi atu mau haapaoraa? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i roto i teie tumu parau e i to muri mai?

 E PINEPINE te taata i te ani i te mau Ite no Iehova “O vai to outou aratai?” E rave rahi hoi haapaoraa na te hoê tane aore ra vahine e aratai ra. E oaoa roa râ tatou i te parau e e ere to tatou Aratai i te hoê taata tia ore. O Iesu Mesia râ to tatou Aratai. E te auraro nei oia i to ˈna Metua e Aratai, Iehova.—Mat. 23:10.

2 Te vai atoa ra te hoê pǔpǔ tane piihia “te tavini haapao maitai e te paari,” o te aratai i to te Atua nunaa i te fenua nei i teie mahana. (Mat. 24:45) E nafea râ tatou e ite ai e na Iehova e aratai mau ra ia tatou maoti ta ˈna Tamaiti? E hiˈopoa mai tatou e toru tumu no te aha e nehenehe ai e tiaturi i te reira. E noa ˈtu ua faaohipa Iehova i te tahi mau taata no te aratai i to ˈna nunaa, e papu roa ia tatou e mai te tau mai â e tae roa mai i teie mahana, o Iehova noa iho â te Aratai mau o to ˈna nunaa.—Isa. 58:11.

UA HOROA TE VARUA MOˈA I TE PUAI IA RATOU

3. Na te aha i horoa i te puai ia Mose no te aratai ia Iseraela?

3 Ua horoa te varua moˈa i te puai i te mau tia a te Atua. Ua maiti te Atua ia Mose no te aratai i te mau Iseraela. Eaha tei tauturu ia ˈna ia haapao i ta ˈna hopoia faufaa mau? Ua horoa Iehova i to ˈna varua moˈa ia Mose. (A taio i te Isaia 63:11-14.) O Iehova iho â ïa tei aratai i to ˈna nunaa, no te mea na to ˈna varua moˈa i tauturu ia Mose.

4. Na te aha i haapapu e ua fanaˈo Mose i te varua o te Atua? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

4 Ua nehenehe anei te taata e ite e ua fanaˈo Mose i te varua o te Atua? E! Ua horoa te varua moˈa o Iehova ia Mose te aravihi no te faatupu i te mau semeio e no te faaite i to te Atua iˈoa ia Pharao, te faatere puai no Aiphiti. (Exo. 7:1-3) Ua tauturu atoa te varua moˈa ia Mose ia riro mai ei aratai î i te here e te faaoromai. Mea taa ê roa oia i te mau aratai etaeta e te miimii o te tahi atu mau fenua! (Exo. 5:2, 6-9) Mea papu, ua maiti Iehova ia Mose ei aratai no to ˈNa nunaa.

5. No te aratai i to ˈna nunaa, ua horoa atoa Iehova i te varua moˈa ia vai?

5 No te aratai i to ˈna nunaa, ua horoa atoa Iehova i te varua moˈa ia vai? Te parau ra te Bibilia: “Î aˈera Iosua a Nuna i te varua paari.” (Deut. 34:9) “Ua haere mai . . . te [v]arua o Iehova i nia ia Gideona.” (Tav. 6:34) E ua tae mai “te [v]arua o Iehova . . . i nia ia Davida.” (Sam. 1, 16:13) Ua tiaturi te feia atoa e e tauturu te varua o te Atua ia ratou ia rave i te mau mea atoa ta ratou i ore i nehenehe e rave ma to ratou iho puai. (Ios. 11:16, 17; Tav. 7:7, 22; Sam. 1, 17:37, 50) Mea papu, na Iehova i horoa ia ratou te puai no te rave i te mau mea faahiahia mau, o ˈna anaˈe ïa te tano ia aruehia.

Ia auraro te nunaa o te Atua ia Mose, Iosua, Gideona e Davida, te pee ra ïa ratou ia Iehova ei Aratai no ratou

6. No te aha te Atua i hinaaro ai ia faatura to ˈna nunaa i te mau aratai no Iseraela?

6 Eaha tei titauhia i te mau Iseraela ia rave a ite ai ratou e ua horoa te varua moˈa o te Atua i te puai ia Mose, Iosua, Gideona e Davida? Ia faatura te mau Iseraela ia ratou. A amuamu noa ˈi te nunaa ia Mose, a tapao na eaha ta Iehova i parau: “Afea . . . teie nei feia e faaea ˈi i te faatiˈotiˈoo [aore ra faatura ore] mai ia ˈu?” (Num. 14:2, 11) Mea papu, ua maiti Iehova i teie mau tane no te aratai i to ˈna nunaa. Ia auraro te nunaa i taua mau tane ra, ua pee ïa ratou ia Iehova ei Aratai no ratou.

UA TAUTURU TE MAU MELAHI IA RATOU

7. Mea nafea te tahi mau melahi i te tautururaa ia Mose?

7 Ua tauturu te tahi mau melahi i te mau tia a te Atua. (A taio i te Hebera 1:7, 14.) Ua faaohipa te Atua i te tahi mau melahi no te aratai ia Mose. A tahi, e melahi tei “fa mai ia ˈna i roto i te pu aihere ra” e ua horoa oia ia ˈna te hopoia e faatiamâ mai i te mau Iseraela e e aratai ia ratou. (Ohi. 7:35) Te piti, ua faaohipa te Atua i te tahi mau melahi no te horoa i te ture ia Mose no te haapii i te mau Iseraela. (Gal. 3:19) Te toru, ua parau Iehova ia ˈna: “E aratai i te mau taata i te vahi i parauhia ˈtu e au ia oe ra; inaha, e na mua tau melahi ia oe.” (Exo. 32:34) Aita te Bibilia i parau e ua ite te mau Iseraela i te hoê melahi i te raveraa i tera mau mea. Tera râ, ma te huru haapiiraa e aratairaa a Mose i te nunaa, papu maitai e ua tauturu iho â te mau melahi ia ˈna.

8. Mea nafea te mau melahi i te tautururaa ia Iosua e ia Hezekia?

8 O vai atoa ta te mau melahi i tauturu? Te parau ra te Bibilia e ua tauturu te “raatira no te nuu a Iehova,” te hoê melahi, ia Iosua ia upootia mai i nia i to Kanaana. (Ios. 5:13-15; 6:2, 21) I muri aˈe, a aratai ai te arii Hezekia i te nunaa o te Atua, ua opua te nuu rahi no Asura e haamou ia Ierusalema. I te hoê po, “haere ihora te hoê melahi a Iehova” e haapohe ihora “hoê hanere e vau ahuru ma pae i te tausani” tane.—Arii 2, 19:35.

9. Noa ˈtu e taata tia ore te mau tia a te Atua, eaha tei titauhia ia rave te mau Iseraela?

9 Mea tia roa te mau melahi. Area te mau tane ta ratou i tauturu, e ere ïa. Ei hiˈoraa, i te hoê taime aita Mose i faahanahana ia Iehova. (Num. 20:12) Aita Iosua i ani i te Atua eaha te rave a hinaaro ai to Gibeona e rave i te hoê faaauraa e o ˈna. (Ios. 9:14, 15) I te hoê taime, ua riro mai Hezekia ei taata teoteo. (Par. 2, 32:25, 26) Noa ˈtu e taata tia ore ratou, ua titauhia ia pee te mau Iseraela i to ratou aratai. Ua nehenehe te mau Iseraela e ite e te faaohipa ra Iehova i te mau melahi no te turu i teie mau tane. Mea papu, o Iehova iho â tei aratai i to ˈna nunaa.

UA ARATAI TE PARAU A TE ATUA IA RATOU

10. Mea nafea to Mose aratairaahia e te Ture a te Atua?

10 Ua aratai te Parau a te Atua i te mau tia a Iehova. Ua faahiti te Bibilia i te ture horoahia ia Iseraela ei “ture a Mose.” (Arii 1, 2:3) Tera râ, te haapapu ra te Bibilia e na Iehova i horoa i te ture a Mose ia Iseraela. Ua titau-atoa-hia ia auraro Mose i te reira. (Par. 2, 34:14) Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to Iehova parauraa ia ˈna e nafea ia patu i te sekene, “na reira ˈtura . . . Mose; te mau mea atoa ta Iehova i parau mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave.”—Exo. 40:1-16.

11, 12. (a) Ua titauhia ia Iosua e te mau arii o tei faatere i te nunaa o te Atua ia aha? (b) Mea nafea te Parau a te Atua i te ohiparaa i nia i te mau aratai?

11 Te vai ra ia Iosua ra hoê tuhaa o te Parau a te Atua a riro ai oia ei aratai e ua parau Iehova ia ˈna: “Ia haamanaˈo maite oe i te reira i te rui e te ao, ia haapao hua oe i tei papai-atoa-hia i roto ra.” (Ios. 1:8) Ua titau-atoa-hia i te mau arii o tei faatere i muri aˈe i te nunaa o te Atua ia taio i te ture a Mose i te mau mahana atoa, ia papai i te reira e ia auraro “i te mau parau atoa o teie nei ture, e teie nei mau haapaoraa ia ravehia.”—A taio i te Deuteronomi 17:18-20.

12 Mea nafea te Parau a te Atua i te ohiparaa i nia i te mau aratai? A feruri na i te hiˈoraa o te arii Iosia. I muri aˈe a itehia mai ai te ture a Mose, ua haamata te papai parau a Iosia i te taio i te reira ia ˈna. * “Ite aˈera te arii i taua parau ra i roto i te buka ture ra, ua hahae ihora i to ˈna ahu.” Turai atura te Parau a te Atua ia Iosia ia faaore i te mau idolo atoa na te fenua e ua rave i te mau faanahoraa no te Oroa Pasa rahi roa ˈˈe aita i tupu aˈenei. (Arii 2, 22:11; 23:1-23) No te mea ua pee Iosia e te tahi atu mau aratai haapao maitai i te Parau a te Atua, ua ineine ïa ratou i te faatano i te aratairaa ta ratou i horoa i te nunaa o te Atua. Ua tauturu tera mau tauiraa i te nunaa o te Atua ia auraro ia ˈNa.

13. Mea nafea te mau aratai o te nunaa o te Atua i taa ê ai i te mau aratai o te tahi atu mau nunaa?

13 E paari taotiahia to te mau aratai o te tahi atu mau nunaa. Ei hiˈoraa, ua rave te mau aratai no Kanaana e to ratou nunaa i te mau ohipa iino, mai te taotoraa i te fetii piri, te peu mahu, te raveraa i te mau peu faufau e te animara, te pûpûraa i te tamarii ei tusia e te haamoriraa idolo. (Lev. 18:6, 21-25) No te parau o te viivii ore, mea taa ê atoa te mau ture a te mau aratai o Babulonia e o Aiphiti i ta te nunaa o te Atua. (Num. 19:13) Ua nehenehe râ te nunaa o te Atua e ite mea nafea to ratou mau aratai taiva ore i faaitoito ai ia ratou ia vai mâ ta ratou haamoriraa, ia vai mâ ratou e ia ape i te mau peu taotoraa viivii. Mea papu, na Iehova i aratai ia ratou.

14. No te aha Iehova i aˈo ai i te tahi atu mau aratai o to ˈna nunaa?

14 E ere pauroa te mau arii aratai i te nunaa o te Atua tei pee i ta te Atua mau faaueraa. Ua patoi tera mau arii taiva i te pee i te aratairaa a te varua moˈa o te Atua, a ta ˈna mau melahi e a ta ˈna Parau. I roto i te tahi mau tupuraa, ua aˈo aore ra ua mono Iehova i tera mau aratai. (Sam. 1, 13:13, 14) I muri aˈe, ua faatoroa Iehova i te hoê aratai tia roa.

UA FAATOROA IEHOVA I TE HOÊ ARATAI TIA ROA

15. (a) Mea nafea te mau peropheta i te faaiteraa e e tae mai te hoê aratai tia roa? (b) O vai te aratai tia roa?

15 E rave rahi hanere matahiti, ua fafau Iehova e e faatoroa oia i te hoê aratai tia roa no to ˈna nunaa. Ei hiˈoraa, ua parau Mose i te ati Iseraela: “E faatupu to Atua ra o Iehova i te hoê peropheta na oe i rotopu ia oe ra, i te hoê i te mau taeae no oe ra, mai ia ˈu nei; oia ta outou e faaroo.” (Deut. 18:15) Ua parau Isaia e e riro mai o ˈNa “ei aratai, e ei faaau ture.” (Isa. 55:4) E ua papai Daniela no nia i te Mesia o te riro mai ei “Arii,” oia hoi ei Aratai. (Dan. 9:25) Faataa ˈtura Iesu Mesia e o ˈna te “aratai” o te nunaa o te Atua. (A taio i te Mataio 23:10.) Ua pee ta Iesu mau pǐpǐ ia ˈna ma te aau tae e ua tiaturi e na Iehova i maiti ia ˈna. (Ioa. 6:68, 69) Na te aha i haapapu ia ratou e o Iesu Mesia iho â ta Iehova e faaohipa no te aratai i to ˈna nunaa?

Ua faatoroa Iehova ia Iesu ei Aratai tia roa

16. Eaha te haapapuraa e ua horoa te varua moˈa i te puai ia Iesu?

16 Ua horoa te varua moˈa i te puai ia Iesu. I to Iesu bapetizoraahia, “ite aˈera oia [Ioane] i te raˈi i te haearaa, e te varua i te pouraa mai i nia ia ˈna.” I muri rii aˈe i te reira to “te varua . . . tonoraa ia ˈna i te medebara.” (Mar. 1:10-12) I te roaraa o te taviniraa a Iesu i te fenua nei, ua horoa te varua moˈa a te Atua i te puai ia ˈna no te haapii e no te faatupu i te mau semeio. (Ohi. 10:38) Hau atu â, ua tauturu te varua moˈa ia Iesu ia faatupu i te mau huru maitatai mai te here, te oaoa e te faaroo puai. (Ioa. 15:9; Heb. 12:2) Aita i naea i te tahi atu mau aratai i tera faito. Mea papu, ua maiti iho â Iehova ia Iesu ei Aratai.

E nafea te mau melahi i te tautururaa ia Iesu i muri aˈe i to ˈna bapetizoraahia? (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Eaha ta te mau melahi i rave no te tauturu ia Iesu?

17 Ua tauturu te mau melahi ia Iesu. I muri iti noa ˈˈe a bapetizohia ˈi Iesu, “e mau melahi tei haere mai e ua tauturu maira ia ˈna.” (Mat. 4:11) Tau hora hou oia a pohe ai, “ua fa maira te hoê melahi no te raˈi mai, ua faaitoito maira ia ˈna.” (Luka 22:43) Ua ite Iesu e e nehenehe Iehova e tono mai i te mau melahi ia hinaaro noa ˈtu oia i te tauturu.—Mat. 26:53.

18, 19. Mea nafea te Parau a te Atua i te aratairaa i te oraraa o Iesu e ta ˈna haapiiraa?

18 Ua aratai te Parau a te Atua ia Iesu. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa i nia i te pou haamauiuiraa, ua vaiiho Iesu i te mau Papai ia aratai ia ˈna. A fatata ˈi oia i te pohe, ua faahiti oia i te mau parau tohu no nia i te Mesia. (Mat. 4:4; 27:46; Luka 23:46) Mea taa ê roa râ te mau aratai haapaoraa o tera tau ia Iesu. Ua maiti ratou e ore e haapao i te Parau a te Atua i te mau taime atoa aita te reira e tano ra i ta ratou mau haapiiraa. Ua faahiti Iesu i te Parau a te Atua a faataa ˈi oia no nia ia ratou: “Te ati mai nei teie nei feia ia ˈu i to ratou vaha, e te faatura mai nei ia ˈu i to ratou utu; tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu. E mea faufaa ore râ ta ratou e pure ia ˈu nei, a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.” (Mat. 15:7-9) Eita roa ˈtu Iehova e maiti i te mau tane o te ore e pee i ta ˈna Parau no te aratai i to ˈna nunaa.

19 Ua faaohipa atoa Iesu i te Parau a te Atua a haapii ai ia vetahi ê. I to te mau aratai haapaoraa tamataraa ia ˈna, aita oia i faaohipa i to ˈna iho paari aore ra ta ˈna i ite i roto i te oraraa no te pahono atu. Ua faahiti râ oia i te mau Papai no te haapii i te taata. (Mat. 22:33-40) E nehenehe atoa paha te taata e faahiahia roa ia Iesu ma te mau aamu e rave rahi o to ˈna oraraa i te raˈi aore ra te poieteraa i te ao nui. Ua haafaufaa râ oia i te Parau a te Atua, hinaaro ru atura oia e faaite i te reira ia vetahi ê, e “ua faaite maira oia i to ratou aau ia ite ratou i te parau i papaihia ra.”—Luka 24:32, 45.

20. (a) Mea nafea Iesu i te faahanahanaraa ia Iehova? (b) Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te huru feruriraa o Iesu e to Heroda Ageripa I?

20 Noa ˈtu ua faahiahia roa te taata no ta Iesu huru paraparau, ua horoa noa oia i te hanahana ia Iehova, to ˈna Orometua. (Luka 4:22) A tamata ˈi te hoê taata taoˈa i te faahanahana ia Iesu i teie tiaraa “orometua maitai,” ma te haehaa ua parau Iesu: “Eaha oe i haamaitai mai ai ia ˈu? o te Atua anaˈe ra te maitai.” (Mar. 10:17, 18) Mea taa ê roa te huru feruriraa o Iesu i to Heroda Ageripa I o tei riro ei aratai no Iudea e vaˈu matahiti i muri aˈe. I te hoê mahana, i te hoê putuputuraa taa ê, ua oomo o Heroda i te hoê ahu arii purapura e te moni roa. A ite ai e a faaroo ai te taata ia ˈna, ua tuô ratou: “E reo ïa no te Atua, e ere ïa i to te taata.” Mea au roa na Heroda ia aruehia oia. Eaha râ tei tupu? “Ua tairi maira te melahi a te Fatu ia ˈna i reira ra, no te mea aore oia i horoa ˈtu i te haamaitai i te Atua ra; pau atura oia i te amuhia e te iro [aore ra toˈe], e pohe atura.” (Ohi. 12:21-23) Mea papu, aita Iehova i maiti ia Heroda ei aratai. Ua haapapu râ Iesu e ua maiti Iehova ia ˈna, e ua faahanahana noa oia ia Iehova ei Aratai hau ê no to ˈna nunaa.

21. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to muri mai tumu parau?

21 Ua hinaaro Iehova ia riro mai Iesu ei Aratai tau matahiti hau atu â. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “O te mana atoa i te raˈi e te ao atoa nei ua pûpûhia mai tei ia ˈu anaˈe.” Ua na ô faahou oia: “E inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mat. 28:18-20) E nafea Iesu o te ore e ite-mata-hia e aratai ai i te nunaa o te Atua i te fenua nei? O vai ta Iehova e faaohipa ei tia no Iesu i te fenua nei? E nafea te mau Kerisetiano e nehenehe ai e taa i to te Atua mau tia? E hiˈopoa mai tatou i roto i to muri mai tumu parau te mau pahonoraa o teie mau uiraa.

^ Teie paha te mau parau tumu papaihia e Mose.