Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoo, te hoê ô “tia roa” no ǒ mai i te Metua ra

Te hoo, te hoê ô “tia roa” no ǒ mai i te Metua ra

“Te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi, . . . mai nia mai ïa i te Metua.”—IAK. 1:17.

HIMENE: 148, 109

1. Eaha te mau ohipa maitatai ta te hoo e faatupu?

 MAOTI te tusia taraehara o Iesu Mesia e nehenehe ai e ite e rave rahi haamaitairaa. Ei hiˈoraa, maoti te faanahoraa o te hoo e nehenehe ai te mau tamarii a Adamu o tei au i te parau-tia e riro mai ei mero o to te Atua utuafare. E nehenehe atoa tatou e ora ma te oaoa e a muri noa ˈtu. Hau atu â i te reira, ua tuatihia te hoo i te tahi mau mea faufaa no te taatoaraa i te raˈi e i te fenua nei.—Heb. 1:8, 9.

2. (a) Eaha te mau mea faufaa i te raˈi e i te fenua ta Iesu i faahiti i roto i ta ˈna pure? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

2 Fatata piti matahiti hou Iesu a pohe ai, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra basileia. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei mai tei te raˈi atoa na.” (Luka 11:2) E hiˈopoa mai tatou e nafea te hoo i tuatihia ˈi i te haamoˈaraa i to Iehova iˈoa, te aratairaa a te Faatereraa arii a te Atua e i te raveraa i to te Atua hinaaro.

“IA RAA TO OE IˈOA”

3. (a) No te aha to Iehova iˈoa e tano ai ia ˈna? (b) Mea nafea Satani i te faainoraa i to Iehova iˈoa?

3 Na mua roa, ua pure Iesu ia haamoˈahia to Iehova iˈoa aore ra ia faarirohia ei mea moˈa. E tano to Iehova iˈoa ia Iehova iho e to ˈna huru. I roto i te ao nui, o ˈna te Atua parau-tia e te puai roa ˈˈe. Ua pii atoa Iesu ia ˈna te “Metua Moˈa ra.” (Ioa. 17:11) No te mea e Atua moˈa Iehova, te mau mea atoa ta ˈna e rave e te mau ture atoa ta ˈna e haamau, mea moˈa anaˈe. I roto râ i te ô i Edene, ua uiui Satani no nia i to te Atua tiaraa e haamau i te mau ture aveia na te taata. Ua haavare oia no nia ia Iehova e ua faaino i to te Atua iˈoa, aore ra roo.—Gen. 3:1-5.

4. Mea nafea Iesu i te faariroraa i to te Atua iˈoa ei mea moˈa?

4 I te tahi aˈe pae, ua haafaufaa mau Iesu i to Iehova iˈoa e ua rave oia i te mau mea atoa no te haamoˈa i te reira. (Ioa. 17:25, 26) E nafea? Ma to ˈna haerea e ta ˈna haapiiraa, ua tauturu Iesu ia vetahi ê ia taa e mea tia ta Iehova mau ture aveia e te mau mea atoa ta ˈna e titau mai, no to tatou iho ïa maitai. (A taio i te Salamo 40:8-10.) Noa ˈtu o Satani te tumu i haamauiuihia ˈi e i pohe ai Iesu, aita oia i taiva. Ua haapapu oia e e nehenehe te hoê taata tia roa e auraro maite ia Iehova.

5. E nafea tatou e faariro ai i to Iehova iˈoa ei mea moˈa?

5 E nafea tatou e faaite ai e te haafaufaa ra tatou i to Iehova iˈoa? Ma to tatou haerea. Te titau mai ra Iehova ia moˈa tatou. (A taio i te Petero 1, 1:15, 16.) Te auraa, o ˈna anaˈe ta tatou e haamori e e auraro ma te aau atoa. Noa ˈtu e hamani-ino-hia tatou, e tutava tatou i te ora mai ta Iehova i haapii ia tatou. Ma te ora ia au i te mau ture aveia a Iehova, te faahanahana ra ïa tatou i to ˈna iˈoa. (Mat. 5:14-16) E haapapu tatou e mea maitai ta ˈna mau ture e e parau haavare anaˈe ta Satani. Mea tia ore tatou, e hape iho â tatou. Ia hape noa ˈtu râ tatou, e tatarahapa e e tutava tatou i te faaea i te rave i te mau mea o te ore e faahanahana i to Iehova iˈoa.—Sal. 79:9.

6. No te aha Iehova e faariro ai ia tatou ei taata parau-tia noa ˈtu to tatou huru tia ore?

6 E feia faatavaihia aore ra e “mamoe ê atu” tatou, e faaore Iehova i ta tatou mau hara ia faatupu tatou i te faaroo i te hoo. E farii oia i te mau taata o tei pûpû ia ratou iho no ˈna ei feia haamori no ˈna. Te faariro nei Iehova i te mau Kerisetiano faatavaihia ei feia parau-tia, a riro atu ai ratou ei tamaiti na ˈna, oia atoa no te mau “mamoe ê atu” o te riro ei hoa no ˈna. (Ioa. 10:16; Roma 5:1, 2; Iak. 2:21-25) No reira, i teie nei â, na roto i te hoo e nehenehe ai tatou e faatupu i te auhoaraa maitai e to tatou Metua e e haamoˈa i to ˈna iˈoa.

“IA TAE TO OE RA BASILEIA”

7. Maoti te hoo, eaha te mau haamaitairaa ta te taata e ite?

7 I roto i te Pure a te Fatu, ua parau Iesu: “Ia tae to oe ra basileia.” E nafea te hoo e tuati ai i te Basileia, aore ra Faatereraa arii a te Atua? O Iesu e e 144 000 taata maitihia to roto i ta te Atua Faatereraa. Maoti te hoo e nehenehe ai teie mau taata e faatia-faahou-hia i te raˈi. (Apo. 5:9, 10; 14:1) E riro ratou ei arii e ei tahuˈa, e e faatere ratou i te fenua i pihaiiho ia Iesu hoê tausani matahiti. I tera roaraa, e faaohipa Iehova i te Faatereraa arii ia riro te fenua ei paradaiso, e te taata ei taata tia roa. I reira ta Iehova mau tavini i te raˈi e i te fenua nei e riro ai ei utuafare fetii. (Apo. 5:13; 20:6) E haamou Iesu ia Satani, a faaore atu ai i te mau fifi atoa ta te Diabolo i faatupu.—Gen. 3:15.

8. (a) Mea nafea Iesu i tauturu ai i ta ˈna mau pǐpǐ ia taa e mea faufaa te Faatereraa arii a te Atua? (b) E nafea tatou e turu ai i te Faatereraa arii i teie mahana?

8 Ua tauturu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia taa i te faufaaraa o ta te Atua Faatereraa arii. Mea nafea? I muri noa ˈˈe i to ˈna bapetizoraa, ua haamata Iesu i te poro “i te parau maitai o te basileia o te Atua” i te mau vahi atoa ta ˈna i haere. (Luka 4:43) Ua parau atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia riro ei ite no ˈna “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:6-8) I teie mahana, na roto i te pororaa o te Faatereraa arii e nehenehe ai te taata e haapii no nia i te hoo e e riro mai ei tino huiraatira no te Faatereraa arii a te Atua. E faaite tatou i te taiva ore i te Faatereraa arii ma te turu i tei faatavaihia i roto i te ohipa pororaa i te parau apî oaoa na te ao nei.—Mat. 24:14; 25:40.

“IA HAAPAOHIA TO OE HINAARO”

9. No te aha e nehenehe ai e tiaturi e e faatupu iho â Iehova i ta ˈna opuaraa no te taata?

9 Eaha ta Iesu i hinaaro e parau a na ô ai oia: “Ia haapaohia to oe hinaaro”? Ia parau Iehova e e tupu te tahi ohipa, e tupu iho â te reira. (Isa. 55:11) Aita te orure hau a Satani e nehenehe e tapea ia Iehova. Eaha ta Iehova i opua na no te fenua? Ua hinaaro oia ia î te fenua i te mau tamarii tia roa a Adamu raua Eva. (Gen. 1:28) Ahani Adamu raua Eva i pohe ma te ore e fanau, eita ïa te opuaraa a te Atua e faaî te fenua e tupu. No reira ïa Iehova i vaiiho ai ia raua ia fanau mai i te tamarii. Maoti te hoo e nehenehe ai te taata o te faatupu i te faaroo e riro mai ei taata tia roa, a ora ˈtu ai e a muri noa ˈtu. Mea here na Iehova te mau taata e te hinaaro nei oia ia noaa ia tatou te oraraa ta ˈna i opua na no tatou.

10. E nafea te feia o tei pohe e faufaahia ˈi i te hoo?

10 E no te mau miria taata tei pohe ma te ore e ite o vai Iehova? E hinaaro Iehova ia ora te taata. E faatia-faahou-mai ïa oia i tei pohe. Maoti te hoo e nehenehe ai ratou e ora faahou mai. I muri iho, e nehenehe ratou e haapii no nia ia Iehova e e ora e a muri noa ˈtu. (Ohi. 24:15) O Iehova te Tumu o te ora. Ia horoa faahou Iehova i te ora i tei pohe, e riro oia ei Metua no ratou. (Sal. 36:9) I roto i te pure a te Fatu, ua parau Iesu o “to matou Metua” i te raˈi o Iehova. (Mat. 6:9) Ua horoa Iehova i te hoê tuhaa faufaa mau ia Iesu no nia i te parau o te faatia-faahou-raa i tei pohe. Ua parau Iesu: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora.”—Ioa. 6:40, 44; 11:25.

11. Eaha to Iehova hinaaro no te “feia rahi roa”?

11 Te titau manihini nei Iehova ia tatou pauroa ia riro ei mero o to ˈna utuafare. Ua parau atoa Iesu: “O tei haapao . . . i te hinaaro o te Atua ra, o to ˈu ïa taeae, o to ˈu ïa tuahine, o to ˈu . . . ïa metua vahine.” (Mar. 3:35) Tera te hinaaro o te Atua: ia riro te taata no te mau nunaa, fenua e reo atoa ei feia haamori no ˈna. Te parauhia ra e “e feia rahi roa” ratou, “e ore roa e pau ia taio.” Te faatupu nei ratou i te faaroo i te hoo e te hinaaro nei ratou e auraro i te Atua. Te arue nei ratou ia ˈna ma te parau: “Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.”—Apo. 7:9, 10.

12. I roto i te pure a Iesu, eaha ta tatou e haapii mai no nia i ta Iehova opuaraa no te huitaata?

12 Mea rahi ta tatou i haapii mai no nia ia Iehova e ta ˈna opuaraa no te huitaata i roto i ta Iesu pure. A tahi, mea tia ia tutava tatou no te haamoˈa i to Iehova iˈoa e no te faahanahana ia ˈna. (Isa. 8:13) Te faahanahana atoa ra to Iesu tusia taraehara, te ravea e ora ˈi tatou, i te iˈoa o te Atua. Inaha, o “Iehova te faaora” te auraa o to Iesu iˈoa. Te piti, e faaohipa Iehova i ta ˈna Faatereraa no te hopoi mai i te mau maitai o te hoo no te feia auraro. E te toru, ua papu ia tatou e aita e mea e nehenehe e tapea i to Iehova hinaaro ia tupu.—Sal. 135:6; Isa. 46:9, 10.

A FAAITE IA IEHOVA I TO MAURUURU NO TE HOO

13. No te aha e bapetizo ai tatou?

13 Hoê ravea faufaa no te faaite i to tatou mauruuru no te hoo, o te pûpûraa ïa i to tatou oraraa ia Iehova e i te bapetizoraa ia tatou. Ma te na reira, te faatupu ra ïa tatou i te faaroo i te hoo e te faaite atoa ra e “no Iehova tatou.” (Roma 14:8) Ia bapetizo tatou, e ani tatou ia Iehova ia horoa mai i “te aau hapa ore,” oia hoi, te manaˈo haava maitai. (Pet. 1, 3:21) Te pahono ra Iehova ma te horoaraa i te mau maitai o te hoo na tatou. E ua papu roa ia tatou e e horoa mai oia pauroa te mau mea ta ˈna i fafau.—Roma 8:32.

E nafea tatou e faaite ai i to tatou mauruuru no te hoo? (A hiˈo i te paratarafa 13, 14)

14. No te aha Iehova e faaue mai ai ia here ia vetahi ê?

14 Te mau mea atoa ta Iehova e rave, ua niuhia ïa i nia i te here. Te hinaaro ra oia ia pee te feia haamori ia ˈna i to ˈna hiˈoraa e ia here ratou te tahi i te tahi. (Ioa. 1, 4:8-11) Ia here tatou i te taata, te faaite papu ra ïa tatou e te hinaaro ra tatou e riro “ei tamarii na to [tatou] Metua i te ao ra,” aore ra raˈi. (Mat. 5:43-48) Na faaueraa rahi roa ˈˈe e piti, teie ïa: a tahi, ia here ia Iehova, e te piti, ia here ia vetahi ê. (Mat. 22:37-40) Te haapiiraa i te taata i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua, hoê ïa ravea teie no te faaite i to tatou here ia ratou. Mai te peu e auraro tatou i te faaueraa a Iehova ia here ia vetahi ê, i to tatou mau taeae iho â râ, e “maitai roa” to tatou here no ˈna.—Ioa. 1, 4:12, 20.

E HOPOI MAI TE HOO I TE MAU HAAMAITAIRAA NO Ǒ MAI IA IEHOVA

15. (a) Eaha te mau haamaitairaa a Iehova ta tatou e fanaˈo nei i teie nei â? (b) Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo a muri aˈe?

15 Te haapapu mai ra Iehova e no te mea ua faatupu tatou i te faaroo i te hoo, ua “paraihia” ïa ta tatou mau hara. E nehenehe oia e faaore roa i ta tatou mau hara. (A taio i te Ohipa 3:19-21.) Mai ta tatou i hiˈopoa mai nei, maoti te hoo e nehenehe ai Iehova e rave i te tahi mau taata ei tamaiti na ˈna i te raˈi. O te mau Kerisetiano faatavaihia ïa. (Roma 8:15-17) Te titau manihini ra oia i te mau “mamoe ê atu” ia riro ei mero o to ˈna utuafare i te fenua nei. E riro ratou ei taata tia roa e, i muri aˈe, e tamata-faahou-hia ratou. Mai te peu e vai taiva ore ratou ia Iehova, e riro atoa mai ratou ei tamarii na ˈna. (Roma 8:20, 21; Apo. 20:7-9) E here noa iho â Iehova pauroa ta ˈna mau tamarii. E tamau te hoo i te hopoi mai i te mau haamaitairaa e a muri noa ˈtu. (Heb. 9:12) Ua horoa mai Iehova i teie ô faahiahia e eita hoê noa ˈˈe taata e nehenehe e tatara i te reira.

16. E nafea te hoo e tauturu ai ia tatou ia tiamâ?

16 Ia tatarahapa tatou no ta tatou mau hara, aita e mea ta te Diabolo e nehenehe e rave no te tapea ia tatou ia riro mai ei mero o to Iehova utuafare. “Hoê roa” taime Iesu te poheraa. Ua pee te hoo i te aufauhia. (Heb. 9:24-26) Ua tutuu mai Adamu i te pohe, area te tusia o Iesu, e hopoi mai ïa i te ora mure ore. E nehenehe te hoo e faatiamâ ia tatou i te ao a Satani e i te mǎtaˈu i te pohe.—Heb. 2:14, 15.

17. Eaha te auraa no oe te here o Iehova?

17 E tupu iho â te mau parau ta te Atua i fafau. Mai te mau ture ta Iehova i tuu i roto i te natura, o te ore e taui, eita roa ˈtu Iehova e taui. E eita roa ˈtu oia e haavare ia tatou. (Mal. 3:6) E ere noa te ora ta Iehova e horoa mai, to ˈna here atoa râ. “Ua ite hoi tatou, e ua faaroo tatou, i to te Atua aroha ia tatou nei. E aroha te Atua.” (Ioa. 1, 4:16) E tupu iho â ta ˈna i fafau. Fatata te fenua i te riro mai ei paradaiso nehenehe mau. E pee te mau taata atoa i to Iehova hiˈoraa e e here ratou te tahi i te tahi. I reira ïa ta ˈna mau tavini i te raˈi e i te fenua nei e parau ai: “O te arue, e te hanahana, e te paari, e te haamaitai, e te tura, e te mana, e te puai, ei to tatou Atua ïa e a muri noa ˈtu. Amene.”—Apo. 7:12.