Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tutava noa i te riro ei taata puai i te pae varua!

A tutava noa i te riro ei taata puai i te pae varua!

“A pee noa i te aratairaa a te varua moˈa.”—GAL. 5:16.

HIMENE: 22, 75

1, 2. Eaha te fifi ta te hoê taeae i ite e eaha ta ˈna i rave?

 MEA apî roa Robert i to ˈna bapetizoraahia, aita râ o ˈna i haafaufaa roa i te parau mau i roto i to ˈna oraraa. Te na ô ra oia: “Aita vau i rave noa ˈˈe i te tahi ohipa ino, e ia hiˈohia mea puai au i te pae varua. Aita vau i mairi i te mau putuputuraa e e rave atoa na vau i te taviniraa pionie tauturu i te tahi taime, mea faatia ture noa râ. Te ere ra vau i te tahi mea.”

2 Ua taa ia Robert eaha te fifi i muri aˈe i to ˈna faaipoiporaa. I te tahi taime, e hauti na raua ta ˈna vahine i te mau uiraa Bibilia. Mea ite roa e mea pahono ohie ta ˈna vahine i te mau uiraa. O Robert râ, pinepine ïa i te haama no te mea aita o ˈna i ite eaha te pahonoraa. Te na ô ra oia: “I reira to ˈu taaraa mea iti roa ta ˈu i ite. Feruri atura vau, ‘I te mea o vau te upoo utuafare, e tia ia ˈu ia haamaitai.’” O ta Robert ïa i rave. Te na ô ra oia: “Ua haapii au i te Bibilia e ua na nia iho faahou i te haapii e maramarama roa ˈtura. Ua rahi mai to ˈu ite e te mea faufaa ˈtu â, ua piri atu â vau ia Iehova.”

3. (a) Eaha ta tatou e haapii mai i te aamu o Robert? (b) Eaha te mau uiraa faufaa ta tatou e hiˈopoa?

3 E haapiiraa faufaa ta tatou e nehenehe e huti mai i te aamu o Robert. Ua noaa paha ia tatou te tahi faito ite no nia i te Bibilia e mea tamau tatou i te haere i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa. E ere râ te auraa e taata pae varua tatou. Aore ra mea puai paha tatou i te pae varua, te vai ra râ te tahi mau tuhaa e nehenehe tatou e haamaitai. (Phil. 3:16) I roto i teie haapiiraa, e pahono tatou i na uiraa faufaa e toru: (1) E nafea ia ite e taata puai tatou i te pae varua? (2) Eaha te tia ia rave ia puai atu â tatou i te pae varua? (3) Eaha te mau maitai e noaa mai e taata puai anaˈe tatou i te pae varua?

E NAFEA IA ITE E TAATA PUAI TATOU I TE PAE VARUA?

4. No vai ma te faaitoitoraa i roto i te Ephesia 4:23, 24?

4 I te haamataraa tatou i te tavini i te Atua, ua rave tatou i te mau tauiraa rahi i roto i to tatou oraraa. E tia râ ia na reira noa i muri aˈe i te bapetizoraa. Te na ô ra hoi te Bibilia: “Ia tamau noa outou i te faaapî i to outou huru feruriraa.” (Eph. 4:23, 24) I te mea e taata tia ore tatou, mea titauhia ia tamau noa i te rave i te mau tauiraa. Noa ˈtu e mea maoro tatou i roto i te parau mau, e tia ia tutava ia piri noa ˈtu â to tatou auhoaraa e o Iehova.—Phil. 3:12, 13.

5. Eaha te tahi mau uiraa o te tauturu mai ia ite e taata pae varua anei tatou?

5 Noa ˈtu mea apî aore ra mea paari tatou, e tia ia hiˈopoa ia tatou iho ma te haavare ore. E uiui anaˈe, ‘Ua riro mai anei au ei taata puai aˈe i te pae varua? Ua riro anei au ei taata o te pee maite atu â i te hiˈoraa o te Mesia? Eaha ta to ˈu haerea e ta ta ˈu mau peu i te mau putuputuraa e faaite ra? Eaha ta ta ˈu mau aparauraa e faaite ra no nia i ta ˈu mau fa? Ia hiˈohia ta ˈu mau peu haapiiraa, to ˈu huru faaahuraa e faaneheneheraa, to ˈu huru ia aˈohia, eaha ta te reira e faaite ra no nia ia ˈu? Mai te aha to ˈu huru ia turaihia vau ia rave i te mea ino? E Kerisetiano paari anei au i te pae varua?’ (Eph. 4:13) E tauturu mai te pahonoraa i teie mau uiraa ia ite ua puai atu â anei tatou i te pae varua.

6. Eaha ˈtu â te nehenehe e tauturu mai ia ite e taata pae varua anei tatou?

6 I te tahi taime, e titauhia te tauturu a vetahi ê no te ite e taata pae varua anei tatou. Ua faataa te aposetolo Paulo eita te taata feruriraa pae tino e taa aita te Atua e mauruuru ra i to ˈna huru oraraa. Area te taata feruriraa pae varua, ua taa ia ˈna te manaˈo o te Atua. Ua ite oia eita Iehova e farii ia ora tatou ma te haapao noa i te mau hinaaro o te tino. (Kor. 1, 2:14-16; 3:1-3) Ia faatupu te mau matahiapo i te manaˈo o te Mesia, e taa oioi noa ia ratou te haamata ra te tahi taeae i te haapao i ta te tino. E tutava ïa ratou i te tauturu atu. E mai te peu o tatou ta ratou e haere mai e farerei, e farii anei tatou i ta ratou tauturu a rave atu ai i te mau tauiraa e titauhia? Mea na reira tatou e faaite ai te hinaaro mau ra tatou e riro ei taata puai aˈe i te pae varua.—Koh. 7:5, 9.

E NAFEA IA PUAI ATU Â I TE PAE VARUA?

7. No te aha eita te ite no nia i te Bibilia e navai no te riro ei taata feruriraa pae varua?

7 Eita te ite no nia i te Bibilia e navai no te riro ei taata feruriraa pae varua. A rave na i te hiˈoraa o te arii Solomona. Mea rahi ta ˈna i ite no nia ia Iehova e ua papaihia ta ˈna mau parau î i te paari i roto i te Bibilia. I muri aˈe râ, ua atea ê o ˈna ia Iehova a taiva ˈtu ai i te pae hopea. (Arii 1, 4:29, 30; 11:4-6) Mea titau-atoa-hia ïa ia tamau i te haapuai i to tatou faaroo. (Kol. 2:6, 7) E nafea ia na reira?

8, 9. (a) Eaha te tauturu mai ia puai noa to tatou faaroo? (b) Eaha ta tatou fa ia haapii e ia feruriruri tatou? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

8 I te senekele matamua, ua faaitoito Paulo i te mau Kerisetiano ia “haere ru . . . i mua i te paari i te pae varua.” (Heb. 6:1) E nafea ia faaohipa i tera faaitoitoraa i teie mahana? Te tahi ravea, o te haapiiraa ïa i te buka Rave noa mai i te mau mea e here mai ai te Atua. E tauturu mai te reira ia faaohipa i te mau faaueraa tumu Bibilia i roto i to tatou oraraa. Mai te peu ua haapii aˈena outou i tera buka, e nehenehe outou e hiˈopoa i te tahi atu mau papai ia puai noa to outou faaroo. (Kol. 1:23) E feruriruri atoa anaˈe i nia i ta tatou e haapii ra e e ani anaˈe i ta Iehova tauturu no te ite e nafea ia faaohipa i te reira.

9 Ta tatou fa ia haapii e ia feruriruri tatou, ia hinaaro atu â ïa e faaoaoa e e auraro ia Iehova. (Sal. 40:8; 119:97) E tia atoa ia haapae i te mau mea o te tapea ia tatou ia haere i mua i te pae varua.—Tito 2:11, 12.

10. E nafea te mau taurearea ia puai atu â i te pae varua?

10 E te mau taurearea, te vai ra anei ta outou fa pae varua? I te mau tairururaa haaati, ua matau te hoê taeae o te tavini ra i te Betela i te paraparau i te mau taurearea e opua ra e bapetizo. E ani atu oia eaha ta ratou fa pae varua. Ua feruri ê na te rahiraa e nafea ratou e tavini ai ia Iehova. Te opua ra vetahi e rave i te taviniraa taime taatoa aore ra e haere i te vahi e hinaarohia te feia poro. Te vai ra râ te tahi mau taurearea, aita ratou i ite nafea ia pahono. Peneiaˈe te manaˈo ra ratou aita e faufaa ia haamau i te fa pae varua. E te mau taurearea, a ui na, ‘Te haere ra anei au i te mau putuputuraa e roto i te taviniraa no te mea na to ˈu mau metua i faaue mai, aore ra no te mea e auhoaraa piri to ˈu e te Atua?’ Ei taurearea aore ra ei taata paari, e tia ia tatou paatoa ia haamau i te fa pae varua. E tauturu mai hoi te reira ia puai atu â i te pae varua.—Koh. 12:1, 13.

11. (a) Eaha te tia ia rave no te riro ei taata puai i te pae varua? (b) To vai hiˈoraa ta tatou e pee?

11 Ia ite tatou i te mau tuhaa te tia ia haamaitai, e rave oioi anaˈe i te mau tauiraa. Mea faufaa roa, e nehenehe hoi tatou e ora ˈtu aore ra e pohe a muri aˈe. (Roma 8:6-8) Ua ite o Iehova e feia tia ore tatou e e tauturu mai oia na roto i to ˈna varua moˈa. E tia atoa râ ia tutava tatou. Teie ta taeae John Barr, o tei tavini na ei mero no te Tino aratai, i faataa no nia i te Luka 13:24: “E rave rahi o te ore e mau papu no te mea aita ratou e tutava mau ra no te riro ei taata puai atu â i te pae varua.” E pee anaˈe i te hiˈoraa o Iakoba tei taputô e te hoê melahi. Aita o ˈna i tuu e tae roa ˈtu i te taime a haamaitaihia ˈi oia. (Gen. 32:26-28) Noa ˈtu e mea au na tatou e haapii i te Bibilia, eiaha e taio i te reira no te faaanaanatae noa. E taio râ ma te imi i te mau haapiiraa faufaa mau o te nehenehe e tauturu mai.

12, 13. (a) Eaha te tauturu mai ia faaohipa i te Roma 15:5? (b) E nafea te hiˈoraa e te aˈoraa ta Petero i horoa e tauturu mai ai? (c) E nafea ia riro ei taata puai atu â i te pae varua? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ E nafea ia puai atu â i te pae varua?”)

12 Ia tutava tatou no te riro ei taata puai atu â i te pae varua, e tauturu mai te varua moˈa ia taui i to tatou huru feruriraa. E haapii mǎrû noa tatou i te feruri mai te Mesia. (Roma 15:5) E tauturu mai te varua moˈa ia haapae i te mau hinaaro iino e ia faatupu i te mau huru maitatai. (Gal. 5:16, 22, 23) Ia ite tatou te haafaufaa rahi ra tatou i te taoˈa materia aore ra te faaanaanataeraa, eiaha e manaˈo eita tatou e nehenehe e taui. E tamau anaˈe râ i te pure ia Iehova ia horoa mai i to ˈna varua moˈa no te tauturu ia tatou ia tiatonu i nia iho i te mau mea faufaa aˈe. (Luka 11:13) A haamanaˈo i te hiˈoraa o te aposetolo Petero. I te tahi taime, aita o ˈna i feruri mai te Mesia. (Mat. 16:22, 23; Luka 22:34, 54-62; Gal. 2:11-14) Ua tutava râ o ˈna e ua tauturu atu Iehova. Ua haapii mǎrû noa Petero i te feruri mai te Mesia. E nehenehe atoa ïa tatou e na reira.

13 Ua faahiti Petero i te tahi mau huru maitatai o te nehenehe e tauturu ia tatou. (A taio i te Petero 2, 1:5-8.) E tutava anaˈe i te faatupu i te mau huru mai te haavîraa ia ˈna iho, te faaoromai tamau, te here i te mau taeae e te vai ra ˈtu â. I te mahana tataitahi, e uiui anaˈe, ‘E ohipa vau i nia i teihea huru maitai i teie mahana no te riro ei taata puai atu â i te pae varua?’

A HAAPAO I TE MAU FAAUERAA TUMU BIBILIA

14. Eaha te mau maitai e noaa mai e taata puai anaˈe tatou i te pae varua?

14 Ia feruri tatou mai te Mesia, e ohipa te reira i nia i to tatou haerea i te vahi raveraa ohipa aore ra fare haapiiraa, i nia i ta tatou huru paraparau e te mau faaotiraa ta tatou e rave i te mau mahana atoa. Na te reira e faaite mai e te tutava ra tatou i te pee i te hiˈoraa o te Mesia. E taata puai anaˈe tatou i te pae varua, eita tatou e rave i te tahi mea o te tuino i to tatou auhoaraa e o Iehova. Eita atoa e hema i mua i te tamataraa. Hou a rave ai i te hoê faaotiraa, e ui anaˈe, ‘Eaha te faaueraa tumu aore ra aratairaa Bibilia o te tauturu mai? Ahani o Iesu tera, eaha ta ˈna e rave? Eaha te faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova?’ E tia ia haamatau i te feruri mai tera. E hiˈo mai tatou i te tahi mau tupuraa e irava Bibilia o te tauturu mai ia rave i te faaotiraa maitai.

15, 16. Ma te feruri mai te Mesia, e nafea te reira e tauturu mai ai ia maiti maitai (a) i te hoa faaipoipo? (b) i te mau hoa?

15 No te maiti i te hoa faaipoipo. Tei roto te aratairaa Bibilia i te Korinetia 2, 6:14, 15. (A taio.) Te haapapu ra Paulo e ere hoê â huru feruriraa to te taata pae varua e to te taata pae tino. E nafea teie aratairaa Bibilia e tauturu mai ai ia maiti i te hoa faaipoipo?

16 No te maiti i te mau hoa. Tei roto te aratairaa Bibilia i te Korinetia 1, 15:33. (A taio.) Eita te taata puai i te pae varua e faahoa ˈtu i te feia o te haaparuparu i to ˈna faaroo. A feruri na i roto i teihea atoa tupuraa e tauturu atu ai teie aratairaa. Peneiaˈe ia opua tatou e faaohipa i te mau reni faahoaraa aore ra e hauti i nia i te Internet e te feia ta tatou i ore i matau.

E tauturu mai anei te faaotiraa ta ˈu e rave ia puai atu â i te pae varua ? (A hiˈo i te paratarafa 17)

17-19. Mea puai anaˈe tatou i te pae varua, eaha ta tatou e rave (a) no te haapae i te mau ohipa mea ino no tatou i te pae varua? (b) no te haamau i te mau fa pae varua? (c) no te faaafaro i te peapea?

17 Te mau ohipa mea ino no tatou i te pae varua. Te horoahia ra te hoê faaararaa puai i roto i te Hebera 6:1. (A taio.) Eaha “te mau ohipa pohe” te tia ia haapae? O te mau ohipa o te ore e tauturu ia tatou ia puai atu â i te pae varua. Maoti tera faaararaa, e nehenehe tatou e pahono i teie mau uiraa: ‘Mea maitai aore ra mea ino anei tera ohipa no ˈu? E faatupu aore ra e faaô anei au i roto i tera imiraa moni? No te aha eiaha vau e turu i te tahi taatiraa o te opua ra e haamaitai i teie nei ao?’

E tauturu mai anei te faaotiraa ta ˈu e rave ia haamau i te mau fa pae varua? (A hiˈo i te paratarafa 18)

18 Te mau fa pae varua. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua horoa mai Iesu i te tahi aratairaa papu no nia i te reira. (Mat. 6:33) E tuu te taata puai i te pae varua i te Faatereraa arii a te Atua i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa. E tauturu mai teie aratairaa ia pahono i te mau uiraa i muri nei, ‘E haere anei au i te haapiiraa teitei? Teihea ohipa ta ˈu e farii?’

E tauturu mai anei te faaotiraa ta ˈu e rave ia parahi hau noa e o vetahi ê? (A hiˈo i te paratarafa 19)

19 No te faaafaro i te peapea. E nehenehe te aˈoraa ta Paulo i horoa i te mau Kerisetiano no Roma e tauturu mai ia tupu te peapea. (Roma 12:18) E pee tatou i te Mesia ma te tutava i “te parahi hau noa e te taata atoa.” Eaha ta tatou e rave ia peapea tatou e o vetahi ê? Mea fifi anei no tatou ia farii i to vetahi ê manaˈo? Ua matauhia anei tatou ei taata o te faatupu i te hau?—Iak. 3:18.

20. No te aha ia tutava noa tatou i te riro ei taata puai atu â i te pae varua?

20 Te faaite mai ra tera mau hiˈoraa e tauturu mai te mau faaueraa e aratairaa Bibilia ia rave i te mau faaotiraa o te haapapu te arataihia ra tatou e te varua o te Atua. Ia riro tatou ei taata puai i te pae varua, e fanaˈo tatou i te oraraa oaoa e te mauruuru mau. Te na ô ra Robert tei faahitihia i te omuaraa: “Maoti te auhoaraa piri roa e o Iehova i riro ai au ei tane faaipoipo e ei metua tane maitai aˈe. Ua ite au i te mauruuru e te oaoa mau.” Ia tutava noa tatou i te riro ei taata puai atu â i te pae varua, e ite tatou i te mau haamaitairaa e rave rahi. E fanaˈo tatou i te oraraa oaoa i teie nei â e “te ora mau” a muri aˈe.—Tim. 1, 6:19.