Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Eiaha ia toaruaru to rima”

“Eiaha ia toaruaru to rima”

“Eiaha ia toaruaru to rima.”—ZEPH. 3:16.

HIMENE: 81, 32

1, 2. (a) Eaha te mau fifi ta e rave rahi e ite ra i teie mahana, e eaha te faahopearaa? (b) Eaha te tiaturiraa papu ta te Isaia 41:10, 13 e horoa mai ra?

 TE PARAU ra te hoê tuahine e pionie tamau oia e o tei faaipoipohia i te hoê taeae matahiapo: “Noa ˈtu e atuatu noa vau i to ˈu maitai pae varua, ua faaruru vau i to ˈu ahoaho e rave rahi matahiti. Aita to ˈu taoto e topa, e haafifi to ˈu ea e to ˈu huru i nia ia vetahi ê e i te tahi mau taime, e hinaaro vau e taora i te tauera.”

2 E nehenehe anei ta oe e taa i te mau huru aau hohonu o teie tuahine? Teie râ hoi, te ora nei tatou i roto i te ao ino a Satani, te faaruru nei ïa tatou e rave rahi faaheporaa. Mai te hoê tutau tei tapea i te pahi, e nehenehe te ahoaho e faateimaha aore ra e haaparuparu ia tatou. (Mas. 12:25) No te aha e ahoaho ai oe? Peneiaˈe te mauiui ra paha oe no te pohe o tei herehia aore ra te faaoromai ra oe i mua i te tahi maˈi ino mau aore ra te faaû ra oe i te hamani-ino-raa. Aore ra mea fifi paha ia aupuru i to oe utuafare no te fifi i te pae moni. A mairi noa ˈi te mahana, e nehenehe te hepohepo rahi e haaparuparu ia oe a ere ai i to oe oaoa. Tera râ, e nehenehe oe e tiaturi e ua ineine te Atua i te tauturu ia oe.—A taio i te Isaia 41:10, 13.

3, 4. (a) E nafea te Bibilia i te faaohiparaa i te taˈo “rima”? (b) Eaha te nehenehe e turai ia oe ia taora i te tauera?

3 E faaohipa pinepine te Bibilia i te tahi mau tuhaa o te tino no te faataa i te mau huru maitatai aore ra haaraa a te hoê taata. Ei hiˈoraa, hanere taime te faahiti-raa-hia te taˈo “rima.” Ia parau te Bibilia e ua faaitoitohia te rima o te hoê taata, te auraa ïa e, ua faaitoitohia, ua puaihia e ua ineine oia i te ohipa. (Sam. 1, 23:16; Ezr. 1:6) Te auraa atoa ïa e e manaˈo maitai to ˈna e e tiaturiraa to ˈna no a muri aˈe.

4 I te tahi mau taime, ua faataa paha te Bibilia i te hoê taata o tei faatopa i to ˈna rima. Mai te hoê taata ïa o tei paruparu aore ra o tei ere i to ˈna tiaturiraa. (Par. 2, 15:7; Heb. 12:12) Ia ahoaho aore ra ia rohirohi oe aore ra ia manaˈo oe e ua iti mai to oe auhoaraa e o Iehova, e hinaaro paha oe e taora i te tauera. Ihea oe e ite ai i te faaitoitoraa? E nafea oe e tauturuhia e e faaitoitohia ˈi ia faaoromai e ia oaoa?

“AORE TE RIMA O IEHOVA I POTO, E ORE E TIA ˈI IA ˈNA IA FAAORA”

5. (a) Eaha to tatou huru ia faaruru tatou i te fifi e eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai?

5 A taio i te Zephania 3:16, 17. Eiaha tatou e mǎtaˈu e e haaparuparu aore ra e faatopa i to tatou rima i roto i te fifi. Te titau manihini mai ra to tatou Atua î i te here ra o Iehova ia huri i to tatou ahoaho i nia ia ˈna. (Pet. 1, 5:7) Te tapitapi mai ra Iehova ia tatou mai ta ˈna i na reira i nia i te nunaa Iseraela. Ua parau oia ia ratou e aita to ˈna rima “i poto, e ore e tia ˈi ia ˈna ia faaora.” Ua ineine noa oia i te faaora i ta ˈna mau tavini taiva ore. (Isa. 59:1) I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou e toru hiˈoraa Bibilia faahiahia mau o te faaite ra i to Iehova hinaaro e e aravihi no te faaitoito i to ˈna nunaa ia rave i to ˈna hinaaro noa ˈtu te mau fifi ino mau. E hiˈo mai tatou e nafea teie mau hiˈoraa e faaitoito ai ia oe.

6, 7. Eaha ta tatou e haapii mai i te upootiaraa mai Iseraela i nia i te mau ati Amaleka?

6 I muri iti aˈe i to te mau Iseraela tiamâraa mai i te faatîtîraa a to Aiphiti, ua aro atu te mau ati Amaleka ia ratou. Ua parau Mose ia Iosua, te hoê taata itoito, ia aratai ia Iseraela i te tamaˈi. I muri iho, ua rave Mose ia Aarona e ia Hura na muri ia ˈna no te haere i nia i te aivi i pihaiiho. I reira, e nehenehe ta ratou e ite i te tamaˈi e tupu ra. Ua horo ê anei teie na taata e toru i tera tamaˈi no to ratou mǎtaˈu? Aita roa ˈtu!

7 Ua pee Mose i te hoê faanahoraa o tei tauturu i te mau Iseraela ia upootia mai i te tamaˈi e te mau ati Amaleka. Ua tapea Mose i te raau a te Atua mau i roto i to ˈna rima a amo atu ai i nia. Ma te na reira, ua horoa Iehova i te puai i te mau Iseraela ia aro i te mau ati Amaleka. Tera râ, ua haamata to Mose rima i te topa no te teiaha, no reira te mau ati Amaleka i haamata ˈi i te upootia. Ua haa oioi o Aarona raua Hura i te tauturu ia Mose. “Ua rave ihora raua i te hoê ofai, tuu ihora i raro aˈe ia ˈna, e ua parahi ihora oia i nia iho; e ua mau aˈera Aarona raua o Hura i tana rima, hoê i te tahi pae, hoê hoi i te tahi pae; aore aˈera tana rima aueue e mairi noa ˈtura te mahana.” Maoti ïa te rima puai o te Atua i upootia mai ai te mau Iseraela.—Exo. 17:8-13.

8. (a) Eaha ta Asa i rave i mua i te haafifiraa a to Kusa ia Iuda? (b) E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Asa?

8 Ua ineine atoa Iehova i te faaohipa i to ˈna rima puai no te tauturu i to ˈna nunaa i te tau o te arii Asa. Te faahiti ra te Bibilia e rave rahi nuu faehau. Te nuu rahi roa ˈˈe râ, na Zera ati Kusa ïa, 1 000 000 faehau aravihi. Ua tataipiti te nuu faehau Kusa i te nuu faehau a Asa. Ua haamata anei Asa i te ahoaho, i te mǎtaˈu aore ra i te haaparuparu? Ua faatopa anei oia i to ˈna rima? Aita! Ua ani oioi Asa i te tauturu no ǒ mai ia Iehova ra. No te mau faehau, eita paha e nehenehe e upootia mai i te tamaˈi e te feia no Kusa. “E tia râ te mau mea atoa nei i te Atua.” (Mat. 19:26) Ua faaohipa te Atua i to ˈna puai rahi e ua “pohe ihora to Kusa ia Iehova, i te aro o Asa,” e tei tia râ to ˈna “aau ia Iehova e hope roa aˈera o ˈna pue mahana.”—Par. 2, 14:8-13; Arii 1, 15:14.

9. (a) Na te aha i tauturu ia Nehemia ia tapea i ta ˈna faaotiraa e hamani faahou i te patu o Ierusalema? (b) Mea nafea te Atua i te pahonoraa i te pure a Nehemia?

9 I to Nehemia haereraa ˈtu i Ierusalema, eaha ta ˈna i ite? Ua ite oia i te mau enemi no te fenua ěê mai e haafifi ra i te mau ati Iuda, no reira ratou i faaea ˈi i te hamani i te mau patu o Ierusalema. Aita te oire i paruruhia e ua haaparuparu te reira i te mau ati Iuda. Eaha te huru o Nehemia? Ua haaparuparu anei te reira ia ˈna, a faatopa ˈi oia i to ˈna rima? Aita! Mai ia Mose, Asa e te tahi atu mau tavini taiva ore a Iehova, ua tiaturi noa Nehemia ia Iehova. I roto atoa i teie tupuraa, ua ani Nehemia i ta Iehova tauturu e ua pahono atu Iehova ia ˈna. Ua faaohipa te Atua i to ˈna “mana rahi” e “rima puai” no te faaitoito i te mau ati Iuda. (A taio i te Nehemia 1:10; 2:17-20; 6:9.) Te tiaturi ra anei oe e te faaohipa ra Iehova i to ˈna “mana rahi” e “rima puai” no te faaitoito i to ˈna mau nunaa i teie mahana?

E FAAITOITO IEHOVA I TO TATOU RIMA

10, 11. (a) E nafea Satani e turai ai ia tatou ia faatopa i to tatou rima? (b) Eaha ta Iehova e faaohipa no te faaitoito ia tatou e no te horoa mai i te puai? (c) E nafea tatou e fanaˈo ai i ta Iehova mau haapiiraa?

10 Ua papu ia tatou e eita roa ˈtu te Diabolo e faatopa i to ˈna rima. E tamau râ oia i te aro ia tatou ia faaea tatou i ta tatou taviniraa Kerisetiano. E faaohipa oia i te haavare, te haafifiraa a te hau fenua, te mau aratai haapaoraa e te mau apotata. Eaha ta ˈna fa? Te hinaaro ra oia e tapea i te pororaa i te parau apî oaoa a te Faatereraa arii. Te hinaaro ra Iehova e tauturu ia tatou e e nehenehe ta ˈna e rave i te reira ma te horoa mai i to ˈna varua moˈa no te faaitoito ia tatou. (Par. 1, 29:12) Mea faufaa roa ia ani tatou i to te Atua varua moˈa no te aro ia Satani e i ta ˈna ao ino. (Sal. 18:39; Kor. 1, 10:13) Te haamauruuru atoa ra tatou i te tauturu ta tatou e fanaˈo ra no ǒ mai i te Parau a te Atua. A feruri atoa na i te rahiraa haapiiraa i roto i ta tatou mau papai i te mau avaˈe atoa. Ua faahitihia te mau parau o te Zekaria 8:9, 13 (A taio) a patu-faahou-hia ˈi te hiero i Ierusalema, e nehenehe râ teie mau parau e tauturu ia tatou i teie mahana.

Mea faufaa roa ia ani tatou i to te Atua varua moˈa no te aro ia Satani e i ta ˈna ao ino

11 Te faaitoito atoa mai ra Iehova ia tatou maoti te mau haapiiraa ta tatou e fanaˈo ra i ta tatou mau putuputuraa Kerisetiano e te mau tairururaa e oia atoa i te haapiiraa Kerisetiano. E tauturu mai teie mau haapiiraa ia tavini i te Atua ma te mau manaˈo turai maitatai, ia haamau i te mau fa e ia haapao i ta tatou mau hopoia Kerisetiano. (Sal. 119:32) Te hinaaro mau ra anei oe e fanaˈo atu â i te itoito no ǒ mai i ta Iehova mau haapiiraa?

12. Eaha te tia ia tatou ia rave no te vai puai noa?

12 Ua tauturu Iehova i to ˈna nunaa ia upootia mai i nia i te ati Amaleka e to Kusa, e ua horoa oia i te puai ia Nehemia e i te mau ati Iuda no te faaoti i te mau patu o Ierusalema. E horoa atoa mai te Atua i te puai no te tamau i te rave i ta tatou ohipa pororaa noa ˈtu to tatou iho mau ahoaho, te mau patoiraa e te tâuˈa ore ta vetahi ê e faaite ra. (Pet. 1, 5:10) Eita Iehova e faaore i to tatou mau fifi ma te hoê semeio. Mea tia râ ia rave tatou i ta tatou tuhaa. E nafea? Mea titauhia ia taio i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa, ia faaineine e ia haere i ta tatou mau putuputuraa i te mau hebedoma atoa, ia tamau i ta tatou iho mau haapiiraa Bibilia, te haamoriraa utuafare e ia tiaturi ia Iehova na roto i te pure. Eiaha tatou e vaiiho i te tahi noa ˈˈe ohipa e haafifi i te mau mea ta Iehova i horoa mai no te haapuai e no te faaitoito ia tatou. Ia manaˈo tatou e te topa ra to tatou rima i roto hoê noa ˈˈe o teie mau tuhaa, a ani i ta te Atua tauturu. A hiˈo atu e nafea te varua o te Atua e “ohipa[ˈi] i roto ia outou i te hinaaro e te rave i te maitai ta ˈna iho e hinaaro ra.” (Phil. 2:13) E nehenehe anei ta oe e faaitoito i te rima o vetahi ê?

A FAAITOITO I TE RIMA TEI PARUPARU

13, 14. (a) Mea nafea te hoê taeae i te faaitoito-raa-hia i muri aˈe i te poheraa ta ˈna vahine? (b) E nafea tatou e faaitoito ai ia vetahi ê?

13 Ua horoa mai Iehova i te hoê huitaeae na te ao taatoa no te aupuru i te mau taeae e tuahine no te faaitoito ia tatou. Ua parau te aposetolo Paulo: “E afai na i na rima i faatautauhia i raro ra i nia, e e faaetaeta i te turi paruparu ra; e haamanina hoi i te eˈa o to outou avae.” (Heb. 12:12, 13) E rave rahi Kerisetiano o te senekele matamua o tei fanaˈo i teie huru tauturu no ǒ mai i to ratou mau taeae e tuahine. Hoê â huru i teie mahana. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i te poheraa te vahine a te hoê taeae e i te faarururaa i te tahi atu mau tupuraa mauiui mau, ua parau oia: “Ua haapii au e eita ta tatou e nehenehe e maiti i to tatou mau ati, i te taime a tupu ai e te pinepine o te reira. Ua riro te pure e ta ˈu iho haapiiraa Bibilia ei ahu poito o tei tapea noa i to ˈu upoo i nia ˈˈe i te pape. Ua tamahanahana rahi mai te tauturu a to ˈu mau taeae e tuahine pae varua ia ˈu. Ua taa ia ˈu i te faufaaraa ia faatupu i te hoê auhoaraa maitai e o Iehova hou a tupu mai ai te mau fifi.”

E nehenehe te taata tataitahi e faaitoito ia vetahi ê (A hiˈo i te paratarafa 14)

14 Ua tauturu Aarona raua Hura no te faaitoito i te rima o Mose ma te turu i te reira i te roaraa o te tamaˈi i te mau ati Amaleka. I teie mahana, e nehenehe atoa tatou e imi i te ravea no te turu e no te tauturu ia vetahi ê. Te mauiui nei te tahi o to tatou mau taeae no te rahi o te matahiti, te fifi o te ea, te hamani-ino-raa a to ratou utuafare, te moˈemoˈe aore ra te pohe o tei herehia e ratou. E nehenehe atoa tatou e faaitoito i te feia apî e turaihia ia rave i te mea ino aore ra ia manuïa i roto i teie nei ao. (Tes. 1, 3:1-3; 5:11, 14) E imi anaˈe i te mau ravea no te faahoa ˈtu ia vetahi ê i te Piha a te Basileia, i roto i te taviniraa, i te hoê tamaaraa amui aore ra a paraparau ai na roto i te niuniu.

15. E nafea ta tatou mau parau faaitoito e nehenehe ai e ohipa i nia i to tatou mau taeae e tuahine?

15 I muri iho i te upootiaraa faahiahia mau a Asa i nia i te nuu faehau rarahi a to Kusa, ua faaitoito te peropheta Azaria ia ˈna e to ˈna nunaa ma te parau: “E faaitoito râ outou, e faaetaeta, e faautuahia [aore ra haamaitaihia] hoi ta outou ohipa.” (Par. 2, 15:7) Ua turai te reira ia Asa ia rave i te mau tauiraa atoa no te faatia faahou i te haamoriraa viivii ore. Hoê â huru, e nehenehe ta tatou mau parau faaitoito e ohipa i nia ia vetahi ê e e tauturu ia ratou ia tamau i te tavini ia Iehova. (Mas. 15:23) E itoito roa to tatou mau taeae i ta tatou mau pahonoraa faaitoito mau i te mau putuputuraa.

Aita Nehemia i hiˈo noa ia vetahi ê ia ohipa. Ua tauturu atoa râ oia i roto i te hamaniraa o te mau patu o Ierusalema

16. E nafea te mau matahiapo e pee ai i to Nehemia hiˈoraa? A horoa i te mau hiˈoraa mea nafea te mau taeae e tuahine i te tautururaa ia oe.

16 Maoti te tauturu a Iehova, ua faaitoitohia te rima o Nehemia e to te mau ati Iuda. Ua faaoti ratou i te hamani i te mau patu o Ierusalema i roto noa 52 mahana! (Neh. 2:18; 6:15, 16) Aita Nehemia i hiˈo noa ia vetahi ê ia ohipa. Ua tauturu atoa râ oia i roto i te hamaniraa o te mau patu o Ierusalema. (Neh. 5:16) Oia atoa, e rave rahi matahiapo o te pee ra i te hiˈoraa o Nehemia ma te tauturu i te mau paturaa aore ra ma te atuatu i te Piha a te Basileia. E faaitoito atoa teie mau tane here i te mau taeae e tuahine “aau taiâ,” aore ra ahoaho, ma te haere e farerei ia ratou e ma te ohipa e o ratou i roto i te taviniraa.—A taio i te Isaia 35:3, 4.

“EIAHA IA TOARUARU TO RIMA”

17, 18. Ia faaruru tatou i te mau fifi e ia ahoaho tatou, ua papu ia tatou i te aha?

17 Ia ohipa amui tatou e to tatou mau taeae e tuahine, e faaitoito te reira ia tatou ia vai hoê. E tauturu atoa mai ia tatou ia faatupu i te auhoaraa vai tamau e e rahi atu â to tatou tiaturiraa i roto i te mau haamaitairaa o te fatata mai ra i te tupu maoti ta te Atua Faatereraa arii. Ia faaitoito tatou i te rima o vetahi ê, e tauturu atu tatou ia faaoromai i te mau tupuraa fifi e ia tiaturi i te hoê a muri aˈe maitai. Hau atu â, ia tauturu tatou ia vetahi ê, e faaitoito te reira i to tatou rima e e tauturu ia tatou ia tiatonu i to a muri aˈe.

18 Ia feruri tatou mea nafea Iehova i te tautururaa e i te parururaa i to ˈna mau tavini taiva ore i tahito ra, e faaitoitohia to tatou faaroo e tiaturiraa ia ˈna. No reira, ia faaruru oe i te fifi e te ahoaho, “eiaha ia toaruaru to rima”! Mea papu, ia ani oe i ta Iehova tauturu, e faaitoito mai oia ia oe maoti to ˈna rima puai e e aratai ia oe ia fanaˈo i te mau haamaitairaa a te Faatereraa arii i a muri aˈe.—Sal. 73:23, 24.