Eaha to roto?

Tapura tumu parau

To oe huru faaahuraa, te faahanahana ra anei i te Atua?

To oe huru faaahuraa, te faahanahana ra anei i te Atua?

“A rave ïa i te mau meaˈtoa ei faahanahanaraa i te Atua.”—KOR. 1, 10:31, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976.

HIMENE: 34, 61

1, 2. No te aha e mau ture aveia maitatai ta te mau Ite no Iehova no nia i te faaahuraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 UA FAATAA te hoê vea no te mau Pays-Bas eaha te huru faaahuraa a te tahi mau aratai haapaoraa a haere ai i ta ratou tairururaa: “E rave rahi tei oomo i te ahu mahana, i te taime veavea iho â râ.” Area no te mau Ite no Iehova, ua faaite teie vea e e ere roa ˈtu mai tera to ratou ahu i ta ratou tairururaa. E pereue e e taamu arapoa to te mau tamaroa e te mau tane. E to te mau tamahine e te mau vahine, e ahu piritoti ïa, faito tano e mea au maitai ia hiˈo atu. Pinepine te mau Ite no Iehova i te haapopouhia no ta ratou huru faaahuraa. Ua parau te aposetolo Paulo e ia oomo te mau Kerisetiano i te ahu “ma te faaieie ore [aore ra ma te tura,] e te haapao maitai.” Tera hoi te faito tia no te mau tavini a te Atua. (Tim. 1, 2:9, 10) Ua faahiti Paulo te reira no te mau vahine. Tera atoa râ te ture aveia no te mau tane Kerisetiano.

2 Ei nunaa no Iehova, e haafaufaa tatou te mau ture aveia no nia i te faaahuraa. E haafaufaa atoa te Atua ta tatou e haamori ra i te reira. (Gen. 3:21) Te faaite maitai ra te Bibilia e e ture aveia ta Iehova, te Arii o te ao taatoa, no te huru faaahuraa a ta ˈna mau tavini. Eiaha ïa tatou e haapao noa i ta tatou e au. Te mea faufaa roa ˈˈe, ia mauruuru to tatou Fatu e Arii Iehova.

3. Eaha ta te ture a Mose e haapii mai ra no nia i te faaahuraa?

3 I te tau o Mose, ua haapapaihia te tahi mau ture no te paruru i te mau Iseraela i te huru oraraa tia ore o te mau nunaa na pihai iho. Ua faaite te ture a Mose e mea riri na Iehova te ahu o te ore e faaite maitai i te taa-ê-raa i rotopu i te tane e te vahine. (A taio i te Deuteronomi 22:5.) Te haapii mai ra te ture a Mose e eita Iehova e mauruuru i te huru faaahuraa e faahohoˈa te tane i te vahine, te vahine i te tane, aore ra o te haafifi te taaraa e e tane anei aore ra e vahine.

4. Eaha te nehenehe e tauturu ia maiti maitai i to tatou mau ahu?

4 E nehenehe te mau aratairaa Bibilia e tauturu mai ia rave i te mau faaotiraa maitatai no nia i to tatou faaahuraa. No tatou pauroa teie mau aratairaa, aita e hiˈoraa to tatou fenua, te ahuaraˈi aore ra te taˈere. Eita tatou e faufaahia i te peeraa i te hoê tapura roa e faataa ra eaha te ahu e tano e te ore e tano. E faufaahia râ i te peeraa i te mau aratairaa Bibilia. E nehenehe â ïa tatou e oomo i te ahu ta tatou e au. E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau aratairaa Bibilia o te nehenehe e tauturu mai ia taa eaha te “hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi,” a maiti ai eaha te ahu e oomo.—Roma 12:1, 2.

E FAAITE ANAˈE E E TAVINI TATOU NA TE ATUA

5, 6. Eaha te manaˈo o te taata ia haapao maitai tatou i to tatou ahu?

5 Ua aratai te varua o Iehova i te aposetolo Paulo ia papai i te aratairaa faufaa i roto i te Korinetia 2, 6:4. (A taio.) E poroi ta tatou e faatae ia vetahi ê na roto i to tatou huru faanehenehe. Eaha te manaˈo o te taata e rave rahi ia tatou? Tei to tatou ïa huru faaahuraa. (Sam. 1, 16:7) Ei tavini na te Atua, eita e navai ia oomo i te ahu ta tatou e au. Ia pee tatou i te mau aratairaa Bibilia, eita tatou e oomo i te ahu vî, aore ra e itehia te tahi mau vahi o te tino eiaha e faaitehia. Eiaha roa te taata e huru ê aore ra e hiˈo vahi ê no to tatou noa huru faaahuraa.

E faatura aˈe paha te taata ia tatou, ei tavini na te Arii e Fatu ra o Iehova, mea mâ anaˈe tatou, mea nehenehe, e mea tano noa to tatou ahu

6 E faatura aˈe paha te taata ia tatou, ei tavini na te Arii e Fatu ra o Iehova, mea mâ anaˈe tatou, mea nehenehe e mea tano noa to tatou ahu. Oia atoa, e hinaaro atu â paha ratou e ite no nia i te Atua ta tatou e haamori ra, e faatura ˈtu â paha i ta tatou faanahonahoraa, a faaroo atu â ˈi i ta tatou poroi o te faaora i te taata.

7, 8. I teihea iho â râ mau taime mea faufaa ˈi ia tano noa to tatou ahu?

7 No to tatou Atua moˈa, to tatou mau taeae e tuahine, e te taata o te tuhaa fenua, e oomo ai tatou i te ahu o te faahanahana ia Iehova e te poroi ta tatou e poro ra. (Roma 13:8-10) Mea faufaa iho â râ to tatou huru faaahuraa ia haere tatou i te mau putuputuraa aore ra te pororaa. Ia tano noa to tatou ahu, te haamori ra hoi tatou i te Atua. (Tim. 1, 2:10) Parau mau, te vai ra te faaahuraa e tano i te hoê fenua, eita râ i te tahi atu fenua. No reira, noa ˈtu ihea tatou e faaea ˈi, eiaha te taata ia huru ê i to tatou faaahuraa. E Ite no Iehova hoi tatou.

E turai anei to tatou faaahuraa ia faatura vetahi ê i te Atua ta tatou e haamori ra? (A hiˈo i na paratarafa 7, 8)

8 A taio i te Korinetia 1, 10:31 i roto i te nota. [1] Ia haere tatou i te mau tairururaa, ia tano noa to tatou huru faaahuraa. E haapae tatou i te faaahuraa auhia e to teie nei ao. Na mua ˈˈe e ia oti te tairururaa, ia haere e ia faarue tatou i te hotera, mea titauhia ia haapao tatou eiaha e oomo i te ahu haapaoraa ore aore ra rarahi roa. Ia haapeu tatou i te parau atu e e Ite no Iehova tatou, a ineine atu ai i te poro atu i te mau taime atoa.

9, 10. Ia au i te Philipi 2:4, eaha ta tatou e haapao a maiti ai i te ahu?

9 A taio i te Philipi 2:4. No te aha mea maitai ai ia manaˈo tatou i to tatou mau taeae e tuahine a maiti ai i te ahu? No te mea te tutava nei te mau tavini a te Atua i te pee i teie aˈoraa: “No reira, a haapohe i te mau mero o to outou tino no te fenua nei, to roto hoi te mau peu taotoraa tia ore, te peu viivii, te hinaaro faufau vî ore.” (Kol. 3:2, 5, New World Translation) Ua haapae vetahi o to tatou mau taeae e tuahine i te hoê oraraa morare tia ore. Tera râ, te rohi noa ra paha ratou i te haavî i te mau hinaaro tia ore. Ia ore tatou e haapao maitai i to tatou faaahuraa, e fifi atu â paha ratou i te pee i te mau aˈoraa Bibilia e i te haavî i taua mau hinaaro ra. (Kor. 1, 6:9, 10) Eita iho â ïa tatou e hinaaro ia fifi atu â ratou i roto i to ratou aroraa.

10 Ia amuimui tatou i to tatou mau taeae e tuahine, e paruruhia tatou i te feia e rave ra i te mau peu tia ore. E paturu atu â to tatou faaahuraa i teie huru tupuraa mâ, tei te putuputuraa anei tatou aore ra i te tahi atu vahi. E tiamâraa to tatou e maiti i te ahu ta tatou e oomo. E hopoia atoa râ ta tatou e oomo i te ahu o te tauturu atu â ia vetahi ê ia vai mâ noa to ratou mau manaˈo, haerea e ta ratou parau i te aro o te Atua. (Pet. 1, 1:15, 16) “Eita [te here mau] e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho.”—Kor. 1, 13:4, 5.

TE AHU E TANO NO TE TAIME E TE VAHI E TANO

11, 12. E nafea te Koheleta 3:1, 17 e tauturu mai ai ia faaite i te huru au noa?

11 Ia maiti te mau tavini a te Atua i te ahu ta ratou e oomo, ua ite ratou e “e tau . . . to te mau ohipa atoa.” (Koh. 3:1, 17) Tei te huru atoa o te ahuaraˈi, te anuvera, te huru oraraa e te mau tupuraa. Tera râ, aita ta Iehova mau ture aveia i taui.—Mal. 3:6.

Aita ta Iehova mau ture aveia i taui

12 I te mau mahana veavea, mea huru fifi ia oomo i te ahu tura e te tano noa. E au to tatou mau taeae e tuahine ia ore tatou e oomo i te ahu vî aore ra tautau roa ino, a itehia ˈtu ai to tatou tino. (Ioba 31:1) Ia haere atoa tatou i tatahi aore ra i te vahi hopuraa, ia tano noa to tatou ahu. (Mas. 11:2, 20) Mea rahi te taata o teie nei ao te oomo i te ahu miti e ite-roa-hia ˈtu to ratou tino. O tatou râ, e haapao maitai ïa e ia faahanahana to tatou ahu i to tatou Atua moˈa ra o Iehova.

13. No te aha e pee ai i te Korinetia 1, 10:32, 33 ia maiti tatou i te ahu?

13 Te vai ra te tahi atu aratairaa faufaa mea maitai ia haapao tatou ia maiti tatou i te ahu. Mea faufaa ia tâuˈa i to vetahi ê manaˈo haava. (A taio i te Korinetia 1, 10:32, 33.) E hopoia na tatou ia haapae i te ahu e huru ê ai to tatou mau taeae e tuahine, oia atoa te feia aita e tavini ra ia Iehova. Ua papai te aposetolo Paulo: “E haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi ê, ia maitai oia, ia itoito.” No te aha? Pahonoraa a Paulo: “Aore atoa hoi te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho.” (Roma 15:2, 3) Mai no Iesu, mea faufaa aˈe te raveraa i te hinaaro o te Atua e te tautururaa ia vetahi ê, i ta tatou iho e au aˈe. Ia huru ê te taata i te ahu ta tatou e au, a ore atu ai ratou e hinaaro e faaroo i ta tatou poroi, e haapae ïa tatou i tera ahu.

14. E nafea te mau metua e haapii ai i ta ratou mau tamarii ia faahanahana i te Atua na roto i to ratou faaahuraa?

14 E hopoia na te mau metua Kerisetiano ia haapii i ta ratou mau tamarii ia pee i te mau aratairaa Bibilia. Oia atoa te haapao-maitai-raa e te faaoaoa ra ratou pauroa i te Atua na roto i to ratou faaahuraa e faaneheneheraa tano noa. (Mas. 22:6; 27:11) E nafea te mau metua e haapii ai i ta ratou mau tamarii ia faatura i to tatou Atua moˈa e ta ˈna mau ture aveia? Ia horoa ˈtu ïa ratou i te hiˈoraa maitai, e ia haapii atu ma te here ihea e e nafea e itehia mai ai te ahu e tano. Eiaha te mau tamarii e maiti i te ahu no te mea noa mea au na ratou, no te mea râ te faahanahana ra te reira ia Iehova, te Atua ta ratou e haamori ra. Te mea faufaa aˈe ïa.

A FAAOHIPA MAITAI I TO OE TIAMÂRAA E MAITI

15. Eaha te tauturu mai ia rave i te mau maitiraa paari?

15 E aratai papu te Bibilia o te tauturu mai ia rave i te mau maitiraa paari o te faahanahana i te Atua. Noa ˈtu râ, e faaite mai to tatou huru faaahuraa i ta tatou iho e au. Te faito ahu ta tatou e au e te ahu e pee ia tatou ia hoo mai, mea taa ê i ta te tahi atu. To tatou râ ahu, ia nehenehe, ia mâ e ia tano noa ïa i te mau taime atoa ia au i te tupuraa e tei fariihia i to tatou fenua.

16. No te aha e hoona ˈi te mau tutavaraa e faanehenehe maitai ia tatou?

16 I te tahi taime, e ere mea ohie ia ite mai i te ahu au noa e te tano. I roto e rave rahi fare toa, e faito ahu apî noa te hoohia. E titauhia ˈtu â ïa te taime e te tutavaraa ia ite mai i te ahu piritoti e te ahu vahine aore ra ia maiti i te pereue e te piripou avae roa e ere mea vî. Tera râ, e ite mai e e haapopou mai to tatou mau taeae e tuahine no ta tatou mau tutavaraa e oomo i te ahu nehenehe e tano. E to tatou oaoa e faahanahana i to tatou Metua î i te here i te raˈi, ua hau aˈe ïa i te mau tutavaraa atoa ta tatou e rave no te oomo i te ahu o te faahanahana ia ˈna.

17. Tei te huru o te aha e tano ai te huruhuru taa no te hoê taeae?

17 E tano anei te huruhuru taa no te hoê taeae? I raro aˈe i te ture a Mose, e titauraa te reira no te mau tane. Tera râ, aita faahou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose, aita atoa ratou e faahepohia ra ia pee i te reira. (Lev. 19:27; 21:5; Gal. 3:24, 25) I roto i te tahi mau taˈere, e fariihia te huruhuru taa mâ, poto noa, e mea tura atoa. E faaroo mai iho â te taata i ta tatou poroi. Te vai ra hoi te taeae faatoroahia, e huruhuru taa to ratou. Noa ˈtu râ, e faaoti paha te tahi mau taeae e hahu i to ratou huruhuru taa. (Kor. 1, 8:9, 13; 10:32) I roto i te tahi atu mau taˈere aore ra i te tahi atu mau fenua, e ere te reira i te peu matauhia, eita atoa e tano no te mau taeae. Inaha, te taeae e huruhuru taa to ˈna, eita ïa e faahanahana i te Atua, e ere atoa oia i te “taata hapa ore.”—Tim. 1, 3:2, 7; Roma 15:1-3.

18, 19. E nafea te Mika 6:8 e tauturu mai ai?

18 Te mauruuru roa nei tatou ia Iehova i te oreraa e horoa mai i te hoê tapura roa e faataa ra eaha te ahu e te faaneheneheraa e tano e te ore e tano. Aita râ, ua horoa mai oia i te tiamâraa e rave i ta tatou iho mau faaotiraa au noa, niuhia i nia i te mau aratairaa Bibilia. No reira, noa ˈtu e na tatou e maiti i to tatou ahu e faaneheneheraa, e nehenehe tatou e faaite i te haehaa a tavini ai tatou i to tatou Atua.—Mika 6:8.

19 Te farii nei tatou ma te haehaa e e Atua viivii ore Iehova e te moˈa, e o ta ˈna mau ture aveia te aratai papu roa ˈˈe no tatou. Ia haehaa tatou, e pee ïa tatou i ta ˈna mau ture aveia i roto i to tatou oraraa. E tauturu atoa mai te haehaa ia faatura i te huru aau e te manaˈo o vetahi ê.

20. Maoti to tatou faaahuraa e faaneheneheraa e aha ˈi te taata?

20 Ia faaite maitai to tatou faaahuraa e e tavini tatou na Iehova e tia ˈi. E ture aveia teitei ta Iehova e te oaoa nei tatou i te pee i te reira. Ia haapopouhia to tatou mau taeae e tuahine no to ratou faaahuraa e haerea maitai. Maoti te reira e hinaaro ai te feia aau tae e faaroo i te poroi Bibilia o te faaora i te taata, a faahanahana e a faaoaoa ˈtu ai ia Iehova. Ia rave tatou i te mau faaotiraa paari no nia i te ahu ta tatou e oomo, e tamau noa ïa tatou i te faahanahana ia Iehova tei vehîhia “i te hanahana e te mana.”—Sal. 104:1, 2.

^ [1] (paratarafa 8) Korinetia 1, 10:31 (V.C.J.S.): “E teienei, ia amu na outou, e ia inu, e ia rave na hoi i te tahi mea è : a rave ïa i te mau meaˈtoa ei faahanahanaraa i te Atua.”