Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamau i te tutava no te fanaˈo i ta Iehova haamaitairaa

A tamau i te tutava no te fanaˈo i ta Iehova haamaitairaa

“Mai te arii ra hoi oe i te manaraa i te Atua ra, e e mana atoa oe i te taata nei.”—GEN. 32:28.

HIMENE: 60, 38

1, 2. E aro te mau tavini a Iehova i te aha?

 UA ARO noa ta te Atua mau tavini taiva ore, mai te tau mai â o te taata parau-tia ra o Abela e tae roa mai i teie mahana. A hinaaro ai te mau Kerisetiano Hebera i te farii maitai e te haamaitairaa a Iehova, ua parau atu te aposetolo Paulo: “I tautoo ai outou i faaoromai ai i taua mau pohe rarahi ra.” (Heb. 10:32-34) Ua faaau Paulo ta te Kerisetiano aroraa i te aroraa a te mau maona i te mau tataˈuraa Heleni, mai te hororaa, te taputô e te moto. (Heb. 12:1, 4) I teie mahana, tei roto tatou i te hororaa no te ora. E enemi atoa to tatou o te hinaaro nei e faafariu ê ia tatou, a ere atu ai tatou i te oaoa i teie nei e ta tatou mau haamaitairaa no a muri aˈe.

2 O te aroraa ia Satani e ta ˈna ao te aroraa, aore ra taputôraa, fifi roa ˈˈe no tatou. (Eph. 6:12) Eiaha roa ˈtu tatou e pee i te mau haapiiraa a te ao nei, te philosopho, te mau peu iino mai te raveraa i te mau peu tia ore, te puhipuhiraa i te avaava, te inu-hua-raa i te ava e te raveraa i te raau taero. Eiaha atoa e faaea i te aro i te mau manaˈo faatoaruaru e to tatou iho mau paruparu.—Kor. 2, 10:3-6; Kol. 3:5-9.

3. E nafea te Atua e faaineine ai ia tatou no te aro i to tatou mau enemi?

3 E nehenehe mau ra anei e upootia i teie mau enemi puai? E. E ere roa ˈtu râ i te mea ohie! Ua faaau Paulo ia ˈna iho i te hoê taata moto i to ˈna parauraa: “Te moto nei au eiaha mai te mea e, e moto i te mataˈi.” (Kor. 1, 9:26) Mai te hoê taata moto e aro ra i te tahi atu, e aro tatou i to tatou mau enemi. E tauturu e e faaineine Iehova ia tatou. E na reira oia maoti te Bibilia. E tauturu atoa mai oia na roto i te mau papai Bibilia, te mau putuputuraa Kerisetiano e te mau tairururaa. Mai te peu e eita oe e faaohipa i te mau mea atoa ta oe e haapii ra, eita atoa ïa oe e nehenehe e patoi maite i te enemi, e au ïa oe i te hoê taata o te moto ra i te mataˈi.

4. E nafea tatou e nehenehe ai e patoi i te ino?

4 E titauhia ia vai ara tatou i te mau taime atoa. No te aha? I te taime manaˈo-ore-hia te enemi e haamauiui mai ai, aore ra ua paruparu anaˈe tatou. Te horoa mai ra te Bibilia i te faaararaa e te faaitoitoraa: “Eiaha oe ia pohe i te ino, ia pohe râ te ino ia oe i te maitai.” (Roma 12:21) Ia tamau tatou i te patoi i te ino, e upootia mai tatou! Ia faaea râ tatou i te ara, a faaea atoa ˈtu ai i te aro, e puai roa mai Satani, ta ˈna ao e to tatou mau paruparu. Eiaha roa ˈtu ïa e tuu. Eiaha e toaruaru!—Pet. 1, 5:9.

5. (a) No te fanaˈo i ta te Atua farii maitai e haamaitairaa, eaha te titauhia ia haamanaˈo tatou? (b) O vai te mau taata o te Bibilia ta tatou e hiˈopoa mai?

5 No te upootia mai, e titauhia ia haamanaˈo no te aha tatou e aro ai. E hinaaro hoi tatou i ta te Atua farii maitai e haamaitairaa. Hebera 11:6, te parauhia ra: “O te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [aore ra haamaitai] i te feia i imi papu ia ˈna.” E titauhia ia haa rahi tatou no te fanaˈo i ta ˈna farii maitai. Tera ïa te auraa o te parau e imi papu ia Iehova. (Ohi. 15:17) Te horoa ra te Bibilia e rave rahi hiˈoraa maitatai o te mau tane e vahine o tei na reira. Ua faaruru o Iakoba, Rahela, Iosepha e o Paulo i te tahi mau tupuraa fifi mau no ratou. Ua nehenehe râ ratou e manuïa mai. Te haapapu ra to ratou hiˈoraa e ia haa rahi tatou, e nehenehe atoa tatou e fanaˈo i ta Iehova haamaitairaa. E hiˈo anaˈe e nafea.

IA FAAOROMAI OE, E HAAMAITAIHIA OE

6. Eaha tei tauturu ia Iakoba ia faaoromai, e eaha ta ˈna i fanaˈo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

6 Ua aro e ua faaoromai te taata taiva ore ra o Iakoba no te mea ua here oia ia Iehova e ua haafaufaa i to raua auhoaraa. Ua tiaturi maite oia i te parau ta Iehova i fafau, oia hoi, e haamaitai i to ˈna huaai. (Gen. 28:3, 4) Ua taputô atoa Iakoba e te hoê melahi no te fanaˈo i ta te Atua haamaitairaa. Fatata roa 100 matahiti to ˈna i tera taime. (A taio i te Genese 32:24-28.) Mea puai anei Iakoba no te taputô o ˈna anaˈe e teie melahi? Aita roa ˈtu! Ua ineine râ oia, e ua faaite e e haa rahi oia no te hoê haamaitairaa! Ua haamaitai Iehova ia Iakoba no to ˈna faaoromai e ua horoa ˈtu i te iˈoa ra o Iseraela, “tei aro e te Atua, aore ra tei ore i tuu” te auraa. Ua fanaˈo Iakoba i te mea ta tatou e imi atoa nei, oia hoi, ta Iehova farii maitai e haamaitairaa.

7. (a) Eaha te tupuraa faatoaruaru ta Rahela i faaruru? (b) Eaha ta Rahela i rave, e eaha te haamaitairaa ta ˈna i fanaˈo?

7 Ua hinaaro atoa ta Iakoba vahine here ra, o Rahela, e ite e nafea Iehova e faatupu ai i ta ˈna i fafau i ta ˈna tane. E fifi râ to raua. Aita ta Rahela e nehenehe e fanau mai i te tamarii. I tera ra tau, mea mauiui roa tera tupuraa. Ua aha râ Rahela i roto teie tupuraa faatoaruaru? Aita roa ˈtu oia i faaea i te tiaturi. Ua tutava noa oia ma te pure hau atu â ia Iehova. Ua faaroo oia i ta Rahela mau pure haavare ore e ua haamaitaihia teie vahine i to ˈna fanauraa mai i te tamarii. No reira oia i parau ai: “E taputôraa rahi to ˈu nei taputôraa . . . e ua riro mai ia ˈu.”—Gen. 30:8, 20-24.

8. Eaha te mau fifi ta Iosepha i faaruru, e no te aha e mea maitai ai to ˈna hiˈoraa no tatou?

8 Ua putapû paha ta raua tamaiti ra o Iosepha i to raua hiˈoraa e ua tauturu atoa te reira ia ˈna a fifihia ˈi oia i muri aˈe. Ua taui roa to Iosepha oraraa i te 17raa o to ˈna matahiti. Ua hoo to ˈna mau taeae ia ˈna, ua pohehae roa hoi ratou ia Iosepha. I muri aˈe, ua mau oia i te fare tapearaa i Aiphiti e rave rahi matahiti. Aita hoê aˈe hape ta ˈna i rave. (Gen. 37:23-28; 39:7-9, 20, 21) Aita râ Iosepha i toaruaru aore ra inoino, aita atoa i tamata i te tahoo. No te aha? Ua haafaufaa Iosepha i to ˈna auhoaraa e o Iehova e ua feruri i te reira ma to ˈna aau atoa. (Lev. 19:18; Roma 12:17-21) E nehenehe to ˈna hiˈoraa e tauturu mai. Noa ˈtu ua paari mai tatou i roto i te hoê oraraa fifi mau, aore ra, e au ra e eita to tatou oraraa e maitai mai, e titauhia ia tamau tatou i te aro ma te tuutuu ore. Ia na reira tatou, e haamaitai mai iho â Iehova.—A taio i te Genese 39:21-23.

9. E nafea tatou e nehenehe ai e pee i to Iakoba, Rahela e Iosepha hiˈoraa?

9 Te faaruru atoa nei paha tatou i te tahi mau fifi. Te mauiui ra paha tatou no te ohipa tia ore, te faainoraa, te faaoooraa aore ra te pohehae a vetahi. Eiaha râ e toaruaru, a haamanaˈo eaha tei tauturu ia Iakoba, Rahela e Iosepha ia tamau i te tavini ia Iehova ma te oaoa. Ua haapuai e ua haamaitai te Atua ia ratou no to ratou haafaufaaraa i to ratou auhoaraa e o ˈna. Ua tamau ratou i te aro, aore ra i te tutava, e te ohipa ia au i ta ratou mau pure. Te ora nei tatou i te anotau hopea, mea faufaa ïa ia puai noa to tatou tiaturiraa no a muri aˈe. Ua ineine anei oe i te taputô, oia hoi, i te haa rahi, no te fanaˈo atu i ta Iehova farii maitai?

INEINE I TE TAPUTÔ NO TE FANAˈO I TE HAAMAITAIRAA

10, 11. (a) No te aha e titauhia paha ia taputô tatou no te fanaˈo i ta te Atua haamaitairaa? (b) Eaha te tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa maitatai?

10 No te aha e titauhia paha ia taputô no te fanaˈo i ta Iehova haamaitairaa? Hoê tumu, no te mea e taata tia ore tatou, e aro paha tatou i te tahi mau hinaaro tia ore. Te aro ra vetahi no te faatupu i te manaˈo maitai no nia i te pororaa. E vetahi atu, te aro ra ïa i te maˈi aore ra i te moˈemoˈe. Te vai atoa ra o te manaˈo ra e mea huru fifi ia faaore te hapa a vetahi ê o tei haamauiui ia ratou. Noa ˈtu ehia maororaa tatou i te taviniraa ia Iehova, e titauhia ia aro tatou pauroa i te mau mea e haafifi i ta tatou taviniraa i te Atua. Na ˈna hoi e haamaitai i te feia taiva ore.

Te taputô ra anei oe no te fanaˈo i ta te Atua haamaitairaa? (A hiˈo i te paratarafa 10, 11)

11 Ei Kerisetiano, e ere mea ohie noa ia rave i te mau faaotiraa maitatai, i mua iho â râ i te mau hinaaro tia ore. (Ier. 17:9) Mai te peu e tera to oe manaˈo, a pure e a ani ia Iehova i to ˈna varua moˈa. E nehenehe te pure e te varua moˈa e tauturu atu ia noaa te puai no te rave i te mea maitai, a fanaˈo atu ai oe i muri iho i ta te Atua haamaitairaa. A faaoti e ora ia au i ta oe mau pure. A tamata i te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa e a faataa i te taime no te rave i ta oe iho haapiiraa e ta oe haamoriraa utuafare.—A taio i te Salamo 119:32.

12, 13. Mea nafea na Kerisetiano e piti i te tautururaahia no te haavî i to raua mau hinaaro tia ore?

12 E rave rahi hiˈoraa e faaite ra e mea nafea te Parau a te Atua, to ˈna varua e ta tatou mau papai Kerisetiano i te tautururaa i to tatou mau taeae e tuahine ia upootia i nia i te mau hinaaro tia ore. Ua taio hoê taurearea i te tumu parau “E nafea oe e nehenehe ai e patoi i te mau hinaaro tia ore?” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Titema 2003 (Farani). Eaha to ˈna huru i muri aˈe? “Te aro nei au no te haavî i to ˈu mau manaˈo tia ore. I to ˈu taioraa e ‘no e rave rahi, mea fifi roa ia upootia i nia i te mau hinaaro tia ore,’ ite atura vau e e ere o vau anaˈe i roto i tera tupuraa.” Ua faufaa-atoa-hia teie taurearea i te tumu parau “E farii anei te Atua i te tahi atu â mau huru oraraa?” i roto i te A ara mai na! o te 8 no Atopa 2003 (Farani). I roto i tera tumu parau, ua tapao mai o ˈna e no vetahi, mai te hoê tara i roto i te tino ta ratou aroraa, mea tamau. (Kor. 2, 12:7) A tamau noa ˈi râ ratou i te aro ia vai viivii ore to ratou haerea, e tiaturiraa papu to ratou no a muri aˈe. Te parau ra teie taurearea: “No reira vau e manaˈo ai e e nehenehe ta ˈu e vai taiva ore noa. Te haamauruuru nei au ia Iehova no to ˈna faaohiparaa i ta ˈna faanahonahoraa no te tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau mahana atoa.”

13 Teie atoa te hiˈoraa o te hoê tuahine no Marite. Te papai ra oia: “E hinaaro vau e haamauruuru ia outou no te maa varua ta outou e horoa tamau nei i te taime e hinaaro mau ai matou. E pinepine au i te manaˈo e ua papaihia teie mau tumu parau no ˈu. E rave rahi matahiti i teie nei to ˈu aro-noa-raa i te hoê hinaaro tia ore mea riri mau na Iehova. I te tahi taime, e hinaaro vau e tuu e e faaea i te aro. Ua ite au e mea aroha hamani maitai o Iehova, e e faaore atoa oia i te hapa. No teie râ hinaaro tia ore, mea au roa hoi na ˈu te reira, e manaˈo vau e eita vau e nehenehe e fanaˈo i ta ˈna tauturu. Ua haafifi teie aroraa i to ˈu oraraa. . . . I muri aˈe i to ˈu taioraa i te tumu parau ‘E “aau e ite” ia Iehova anei to oe?’ i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 2013, taa ˈtura ia ˈu e te hinaaro mau ra o Iehova e tauturu ia ˈu.”

14. (a) Eaha to Paulo manaˈo no nia i ta ˈna mau aroraa? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e upootia i nia i to tatou mau paruparu?

14 A taio i te Roma 7:21-25. Ua ite Paulo e e ere roa ˈtu mea ohie ia aro i to tatou mau paruparu e hinaaro tia ore. Ua papu râ ia ˈna e e upootia mai oia ia pure e ia tiaturi maite oia i te tauturu a Iehova. Oia atoa ia faaite Paulo i te faaroo i te tusia taraehara a Iesu. E nehenehe atoa anei tatou e upootia i nia i to tatou mau paruparu? E, mai te peu e pee tatou i to Paulo hiˈoraa e tiaturi maite ia Iehova, eiaha râ i to tatou iho puai. Oia atoa ia faatupu tatou i te faaroo i te hoo.

15. E nafea Iehova e nehenehe ai e tauturu mai ia vai taiva ore e ia faaoromai i te mau tamataraa?

15 I te tahi taime, e vaiiho paha Iehova ia faaite to tatou huru aau no nia i te tahi ohipa. Ei hiˈoraa, te faaruru nei paha tatou aore ra te tahi atu mero o te utuafare i te maˈi, aore ra i te ohipa tia ore. E nafea ïa tatou? Mai te peu e tiaturi maite tatou ia Iehova, e taparuparu tatou ia ˈna ia horoa mai i te puai ia vai taiva ore tatou, ia oaoa noa e ia tapea i te hoê auhoaraa puai e o ˈna. (Phil. 4:13) Ua faaite e rave rahi hiˈoraa o te mau Kerisetiano no tahito ra e no teie tau, e nehenehe te pure e haapuai e e faaitoito ia tatou, a tamau atu ai tatou i te faaoromai.

A TAMAU I TE TUTAVA NO TE FANAˈO I TA IEHOVA HAAMAITAIRAA

16, 17. Eaha ta oe e faaoti e rave i teie nei â?

16 E hinaaro te Diabolo ia toaruaru e ia taora oe i te tauera. “E tapea maite” anaˈe ïa i “tei maitai ra.” (Tes. 1, 5:21) E nehenehe oe e upootia i nia ia Satani, ta ˈna ao ino e te mau hinaaro tia ore atoa! E nehenehe oe e upootia mai te peu e tiaturi maite oe e e haapuai e e tauturu mai te Atua.—Kor. 2, 4:7-9; Gal. 6:9.

17 A tamau ïa i te aro. A tamau i te tutava. Eiaha roa ˈtu e tuu! Papu maitai ia tatou e e “ninii” Iehova “i te taoˈa rahi roa ei maitai” no tatou.—Mal. 3:10.