Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

Riirii i te haamataraa, fanaˈo i te hopearaa!

Riirii i te haamataraa, fanaˈo i te hopearaa!

Ua fanauhia vau i roto i te tahi fare raau i te oire iti o Liberty i te mataeinaa Indiana i te Hau Amui no Marite. I te taime a fanauhia ˈi au, e tamarii ê na ta to ˈu na metua. Hoê tamaroa e e piti tamahine. I muri aˈe ia ˈu, e piti faahou tamaroa e to matou hopea, hoê ïa tamahine.

Te fare i reira vau te fanauraahia

I TE roaraa o ta ˈu tau haapiiraa, aita e tauiraa rahi. Hoê â hoa haapiiraa mai te matahiti matamua e tae noa ˈtu i te matahiti hopea o te haapiiraa. Ua ite oe i te iˈoa o te rahiraa taata o te oire, e ua ite atoa ratou i to oe.

E hitu matou tamarii, ua haapii au i te ohipa faaapu i te apîraa

Mea rahi te mau faaapu nainai ati aˈe i te oire Liberty. E faaapu to papaa te rahiraa. I to ˈu fanauraahia, e rave na to ˈu papa i te ohipa na te tahi fatu faaapu. I te taurearearaa, ua haapii au i te rave i te ohipa faaapu, na reira atoa i te faahoro i te pereoo faaohipahia no te reira.

E ere to ˈu papa i te mea apî roa i to ˈu fanauraahia mai. I tera taime, e 56 matahiti to ˈna e to mama, e 35 ïa matahiti. Noa ˈtu râ, mea puai e mea oraora roa to ˈu papa. E taata itoito i te rave i te ohipa e ua haapii i ta ˈna mau tamarii atoa ia na reira. Aita o ˈna i onahia, ua horoa noa mai râ papa i te hoê fare, te ahu e te maa. E faataa noa na oia i te taime no matou. I to ˈna poheraa, e 93 matahiti to ˈna. Ua pohe mama i te 86raa o to ˈna matahiti. Aita raua i tavini ia Iehova. Hoê anaˈe taeae to ˈu te tavini ra ia Iehova ma te taiva ore ei matahiapo mai te matahiti 1972 mai â.

I TO ˈU APÎRAA

Mea itoito roa to ˈu mama i roto i ta ˈna haapaoraa. E afai na oia ia matou i te fare pure a te haapaoraa parauhia ekalesia Bapetizo i te mau Tapati atoa. I te taime matamua a faaroo ai au i te parau o te Toru tahi, 12 ïa matahiti to ˈu. Ua ani ihora vau i to ˈu mama: “Mea nahea Iesu e riro ai ei Tamaiti e ei Metua i te hoê â taime?” Haamanaˈo ra vau i ta mama i pahono mai: “Tamaiti, e miterio tera. Eita tatou e nehenehe e taa i te reira.” Papu, aita iho â vau i taa i tera haapiiraa! Noa ˈtu râ, ua bapetizohia vau i roto i te tahi anavai i te 14raa o to ˈu matahiti. Ua taumihia vau i roto i te pape e toru taime. Hoê no te Metua, hoê no te Tamaiti e hoê no te varua moˈa!

1952: I te 17raa o to ˈu matahiti, hou a faaô ai i roto i te nuu faehau

I te haapiiraa tuarua, e maona moto te tahi hoa to ˈu. Ua turai mai oia ia faaô i roto i tera tuaro. Haamata ihora vau i te mau faaineineraa e riro aˈera ei mero no te taatiraa Golden Gloves. Aita vau i riro ei taata aravihi roa. I muri aˈe i te tahi mau aroraa, ua faarue au i te motoraa. I muri iho, ua titauhia vau ia faaô i roto i te nuu faehau a te Hau Amui no Marite e afaihia ˈtura vau i Heremani. I reira, ua tono to ˈu mau taata haapao ia ˈu i te hoê haapiiraa na te mau faehau no to ratou manaˈo, e nehenehe au e riro ei faatere maitai. Ua hinaaro ratou ia fanaˈo vau i te hoê toroa rahi i roto i te nuu faehau, e ere râ tera ta ˈu i hinaaro. No reira, i te otiraa iho â ta ˈu tau faehau e piti matahiti, ua faarue au i te nuu i 1956. Aita i maoro, ua faaô aˈera vau i roto i te hoê pǔpǔ faehau taa ê!

1954-1956: E piti matahiti au i roto i te nuu faehau Marite

TE HOÊ ORARAA APÎ

Hou a ite ai i te parau mau, mea hape roa to ˈu manaˈo no nia i te huru o te hoê tane. Na te mau hohoˈa teata e te feia ati aˈe ia ˈu i faahuru ê i to ˈu feruriraa. I manaˈo na vau e ere te tane o te paraparau no nia i te Bibilia i te tane mau. Na roto râ i te mau mea ta ˈu i haapii mai, ua taui au. I te hoê mahana, te faahoro ra vau na roto i te oire i to ˈu pereoo uteute nehenehe mau. Tarape mai nei e piti vahine apî ia haere atu ia raua ra. E Ite no Iehova toopiti e e tuahine atoa no te taata o tei faaipoipo i te hoê o to ˈu na tuahine paari. Na mua ˈtu, ua farii au i te pûpûraa mai raua i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! No ˈu râ, mea paari roa ia taa i Te Pare Tiairaa. I tera râ taime, ua titau manihini mai raua ia haere i te hoê Haapiiraa buka a te amuiraa o te faatupuhia i to ratou fare. E putuputu atu te tahi pǔpǔ nainai no te haapii e no te aparau no nia i te Bibilia. Na ô atura vau: “E feruri au.” Ata mai nei raua e na ô maira: “E tapea oe i ta oe parau?” Pahono atura vau: “E!”

Ua tatarahapa vau i te pahonoraa mai tera, ua haere râ vau no te tapea noa i ta ˈu parau. I tera po, o te mau tamarii ta ˈu i faahiahia roa. Mea rahi ta ratou i ite no nia i te Bibilia! Noa ˈtu ua haere au i te fare pure na muri ia mama i te mau Tapati atoa, mea iti roa ta ˈu i ite no nia i te Bibilia! I tera taime, ua hinaaro mau vau e ite atu â, farii ihora vau i te haapii i te Bibilia. Te tahi haapiiraa matamua i faaitehia mai, o Iehova te iˈoa o te Atua Manahope. Na mua ˈˈe, ia ui au ia mama no nia i te mau Ite no Iehova, e pahono noa mai o ˈna: “E feia haamori ratou i te tahi ruau o Iehova te iˈoa!” I teie nei râ, ua ite au i te parau mau!

Ua haere oioi au i mua no te mea ua tiaturi papu vau ua itehia ia ˈu te parau mau. I Mati 1957, e iva noa ïa avaˈe i muri aˈe i tera putuputuraa matamua, ua bapetizohia vau. Ua taui au i to ˈu huru. Oaoa roa vau i te iteraa i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te hoê tane mau. E tane tia roa o Iesu, e mana e e puai rahi aˈe to ˈna i to te tahi atu mau tane. Aita râ o ˈna i faaô i roto i te mau aroraa. Ua farii râ ia “faahaehaahia” o ˈna mai tei tohuhia. (Isa. 53:2, 7) Ua haapii au e te pǐpǐ mau a Iesu, e “hamani maitai . . . oia i te taata atoa.”—Tim. 2, 2:24.

Ua haamata vau i te taviniraa pionie i te matahiti i muri iho, i 1958 ïa. Ua titauhia râ vau ia vaiiho i te reira no te hoê taime poto noa. Te tumu, ua faaoti au i te faaipoipo ia Gloria, hoê o na vahine apî o tei titau manihini mai ia haere i te haapiiraa buka! Aita roa vau i tatarahapa i te raveraa i tera faaotiraa. Tae roa mai i teie mahana, e vahine faahiahia mau o Gloria! No ˈu, mea faahiahia aˈe o ˈna i te taiamani taoˈa rahi roa ˈˈe e ua oaoa roa vau i te faaipoiporaa ia ˈna! E vaiiho vau na ˈna iho e faaite atu i te tahi parau no nia ia ˈna:

“E vau taeae e e vau tuahine to ˈu. Ua riro to ˈu mama ei tavini taiva ore no Iehova. Ua pohe oia i te 14raa o to ˈu matahiti. I muri aˈe i te reira, ua haamata to ˈu papa i te haapii i te Bibilia. I te mea aita faahou o mama, ua rave papa i te tahi faaauraa e te taata faatere o te fare haapiiraa. O te matahiti hopea tera a to ˈu tuahine paari i te haapiiraa tuarua. Ua ani papa e nehenehe anei au e to ˈu tuahine e haere i te haapiiraa hoê mahana i nia e piti. E nehenehe ïa hoê i roto ia mâua e faaea i te fare no te haapao i to mâua mau taeae e tuahine apî aˈe. Ua ineine atoa te maa ia mâua ia hoˈi mai papa na te ohipa. Ua farii te faatere o te fare haapiiraa e ua na reira-noa-hia e oti noa ˈtu te tau haapiiraa a to ˈu tuahine. E piti utuafare tei haapii na muri ia matou e 11 o matou tei riro mai ei Ite no Iehova. Mea au roa na ˈu ia poro noa ˈtu mea mamahu roa vau. Mea maoro to ta ˈu tane tautururaa mai ia ˈu i roto i tera tuhaa.”

Ua faaipoipohia mâua Gloria i Fepuare 1959. Ua oaoa roa mâua i te taviniraa ei pionie. I te avaˈe Tiurai o tera matahiti, ua faaî mâua i te parau aniraa no te tavini i te Betela. E hinaaro rahi to mâua e tavini i te pu rahi. O te tahi taeae î i te here o Simon Kraker ta mâua i farerei. Ua faaite mai oia eita e fariihia te feia faaipoipo i tera taime. Ua vai noa mai tera hinaaro e tavini i te Betela, ua titauhia râ ia tiai e rave rahi matahiti hou te reira a tupu ai!

Ua papai mâua i te pu rahi e ua ani ia tonohia mâua i te hoê tuhaa fenua e hinaaro-rahi-hia te feia poro. Hoê noa vahi tei horoahia mai, o Pine Bluff i Arkansas. I tera taime, e piti amuiraa i Pine Bluff. Hoê, e amuiraa feia poro iri uouo e te tahi atu e amuiraa feia poro iri ereere. Ua tonohia mâua i roto i te piti, 14 noa ïa feia poro.

FIFI NO TE AU-ORE-RAA I TE NUNAA Ê

E na ô paha ïa outou, eaha te tumu e faataa ê ai te mau Ite no Iehova i te feia poro iri ereere i te mea uouo. Te pahonoraa, aita ˈtu e ravea i tera tau. Mea opanihia e te ture ia tahoê na muri i te tahi atu nunaa. Ua rahi roa atoa te ohipa taparahi taata. E rave rahi vahi, ua mǎtaˈu te mau taeae ia vavahihia ta ratou Piha a te Basileia ia putuputu e piti nunaa taata i te hoê â vahi, e tera mau tei tupu. Ia poro te hoê Ite no Iehova ereere i tera e tera fare i roto i te hoê aroâ no te feia iri uouo, e tapeahia ratou e peneiaˈe, e taparahi-atoa-hia. No reira, ia tupu maite te ohipa pororaa, ua aurarohia te ture e ua tiaturi matou e taui mai te tupuraa i muri aˈe.

I te tahi taime, e ere i te mea ohie i roto i te taviniraa. Ia poro matou i roto i te hoê tuhaa fenua no te feia iri ereere, e taata iri uouo te haere mai. Ua titauhia ïa ia feruri oioi. E tamata anei i te faaite poto noa i te poroi Bibilia aore ra e ani i te tatarahapa a haere atu ai i te fare i mua ˈtu? Mai tera te huru na mua ˈˈe.

A tavini noa ˈi ei pionie, ua titauhia ia noaa mai te moni no te oraraa. I te rahiraa o te taime, e aufauhia mâua e toru tara Marite (300 F CFP) i te mahana hoê. E tamâ na Gloria i te tahi mau fare. I te hoê o tera mau fare, e fariihia vau no te tauturu ia ˈna ia oti oioi te ohipa. E horoa mai na tera utuafare i te maa i te avatea, hoê maa toetoe oti noa i roto i te hoê farii. E amu mâua Gloria i te reira hou a faarue ai i to ratou fare. I te mau hebedoma atoa, e auri Gloria i te ahu o te tahi atu utuafare. O vau râ, e haapao ïa i te aua, e tamâ i te mau hiˈo e e rave atoa i te tahi mau ohipa na rapae i te fare. I te fare o te hoê utuafare iri uouo, e tamâ na mâua i te mau hiˈo. E tamâ Gloria i te reira na roto mai e o vau, na rapae atu ïa. E hope roa hoê mahana no te rave i tera ohipa, e horoa-atoa-hia mai ïa te maa i te avatea. E tamaa Gloria i roto i te fare, eiaha râ o ˈna e amui atu i te utuafare. O vau râ, i rapae ïa vau e tamaa ˈi, i raro aˈe i te fare tapearaa pereoo. Aita vau i haapao, mea au maitai hoi te maa. E utuafare maitai roa ratou, ua faahuru-ê-hia râ to ratou feruriraa e te feia e haaati ra ia ratou. Te haamanaˈo ra vau i te hoê mahana, ua tapea mâua i te vahi titoraa mori. I te otiraa to mâua pereoo i te titohia, ua ani au i te taata haapao iri uouo e nehenehe anei Gloria e haere i te vahi haumitiraa. Hiˈo mai nei oia ma te riri, e na ô maira: “Ua ponaohia!”

TUPURAA HAMANI MAITAI O TE ORE ROA E MOˈE IA ˈU!

I te tahi aˈe pae, mea rahi te mau taime oaoa ta mâua i fanaˈo na muri i te mau taeae e i roto i te taviniraa! I to mâua taeraa ˈtu i Pine Bluff, ua noho mâua i te fare o te tiaau o te tino matahiapo o te amuiraa. Aita â ta ˈna vahine i farii atura i te parau mau, ua haamata râ Gloria i ta ˈna haapiiraa. I muri aˈe, ua faatere au i te haapii a ta raua tamahine e ta ˈna tane. Ua faaoti te mama e te tamahine i te tavini ia Iehova e ua bapetizohia.

Mea rahi atoa to mâua hoa i roto i te amuiraa o te feia poro iri uouo. E titau manihini mai ratou ia tamaa i to ratou fare, e haere atu râ mâua ia poiri roa ia ore te taata ia ite mai. E turai na te hoê pǔpǔ piihia Ku Klux Klan ia au ore i te nunaa ê e ia rave i te ohipa ino. Te haamanaˈo ra vau i te hoê po e faatupuhia ˈi te oroa Halloween, ua parahi te tahi taata i mua i to ˈna fare, ua haapeu roa o ˈna i to ˈna ahu uouo e te taupoo mai to te feia i roto i te pǔpǔ Ku Klux Klan. Aita râ tera mau ohipa i tapea i te mau taeae ia hamani maitai i te tahi e te tahi. I te hoê mahana, ua hinaaro mâua i te moni no te haere i te tairururaa. Ua farii te tahi taeae i te hoo i to mâua pereoo. Hoê avaˈe i muri iho, ua rohirohi roa mâua i te haere-noa-raa na raro i tera e tera fare i raro aˈe i te mahana e te faatereraa e rave rahi haapiiraa. I te hoˈiraa ˈtu i te fare, e ohipa maere mau ta mâua i ite, to mâua pereoo i mua i te fare! Ua vaiihohia te tahi api parau i nia i te hiˈo e ua papaihia, “Teie mai to orua pereoo, farii mai ei ô na ˈu. To orua taeae.”

Ua putapû roa atoa vau i te tahi tupuraa hamani maitai. I 1962, ua titau-manihini-hia vau i te Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia i Lansing apatoa, New York. I te roaraa o te hoê avaˈe, ua faatupuhia e rave rahi haapiiraa na te mau tiaau o te amuiraa, tiaau haaati e tiaau mataeinaa. Aita ta ˈu e ohipa i tera taime e aita rea moni ta mâua. Ua haere râ vau i te farereiraa no te hoê ohipa i roto i te tahi taiete niuniu paraparau i Pine Bluff. Ahani ratou i tihepu ia ˈu, o vau ïa te taata ereere matamua i roto i tera taiete. Ua parau mai ratou e te opuahia ra e horoa mai i tera ohipa. Eaha te tia ia ˈu ia rave? Aita ta ˈu e moni no te tere i New York. Ua feruri maite au e farii i te ohipa e e ore e haere i te haapiiraa. Ua ineine au i te papai i te Betela, ua tupu râ te tahi mea o te ore roa e moˈe ia ˈu.

I te poipoi roa, patotohia mai nei i te opani. O te tahi tuahine o ta matou amuiraa, aita ta ˈna tane i roto i te parau mau. Ua hopoi mai oia i te tahi vehî rata o tei î i te moni. Ua ara poipoi o ˈna e ta ˈna mau tamarii no te haere e hutihuti i te aihere i roto i te faaapu vavai. Ua na reira ratou ia noaa mai te moni ia nehenehe au e haere i New York. Teie ta ˈna i parau mai: “A haere i te haapiiraa e a apo mai i ta oe e nehenehe e a hoˈi mai e haapii ia matou!” I muri aˈe, ua ani au i te taiete niuniu paraparau e nehenehe anei au e haamata e pae hebedoma i muri aˈe i te taio mahana ta ratou i faaoti. Ua pahonohia mai: “Aita!” Aita râ e fifi, ua rave ê na vau i ta ˈu faaotiraa. Ua oaoa roa vau i te oreraa e farii i tera ohipa!

Teie ta Gloria e haamanaˈo ra no Pine Bluff: “Aita ˈtu ai te pororaa i ǒ! E 15 e haere roa 20 haapiiraa Bibilia ta ˈu. I te poipoi, e haere na matou i tera e tera fare e i te toea o te mahana, e faatere ïa i te mau haapiiraa. I te tahi taime, e nehenehe e faaoti i te hora 11 i te po. Mea au roa te taviniraa, aita vau i hinaaro e faarue i ǒ. Aita vau i hinaaro mau e taui i ta mâua taviniraa e e haere i roto i te taviniraa haaati. Mea ê râ ta Iehova i manaˈo!” E, tera mau iho â!

I ROTO I TE TAVINIRAA HAAATI

A tavini noa ˈi ei pionie i Pine Bluff, ua faaî mâua i te aniraa no te riro ei pionie taa ê ma te hinaaro mau ia fariihia te reira. Eaha te tumu? Ua hinaaro te tiaau mataeinaa ia haere mâua e tauturu i te tahi amuiraa i Texas ei pionie taa ê. Aita ˈtu ai ïa! Ua tiai e ua tiai noa mâua, aita râ e rata. I te hoê râ mahana i Tenuare 1965, ua tae mai te hoê rata titauraa ia rave i te taviniraa haaati! I tera taime atoa te taeae Leon Weaver i te faatoroaraahia ei tiaau haaati. O ˈna te tiaau o te Tomite amaa o Marite i teie nei.

Ua taiâ rii au i te riro ei tiaau haaati. Hoê matahiti na mua ˈtu, ua hiˈopoa te tiaau mataeinaa o James Thompson i to ˈu aravihi. Ma te hamani maitai, ua faataa mai oia eaha ta ˈu e tia ia haamaitai e te titauhia i te hoê tiaau haaati. Aita i maoro, ua haamata aˈera vau i te taviniraa haaati e ua ite au i te faufaaraa o ta ˈna mau aˈoraa. I muri aˈe i to ˈu faatoroaraahia, o taeae Thompson te tiaau mataeinaa matamua ta ˈu i apiti atu. Mea rahi ta ˈu i haapii mai na roto i tera taeae haapao maitai.

Mea faufaa roa te tauturu ta ˈu i fanaˈo na roto i te mau taeae aravihi

I tera taime, mea iti roa te faaineineraa e horoahia i te mau tiaau haaati. Ia haere te tiaau mataeinaa e farerei i te hoê amuiraa, e hiˈopoa vau ta ˈna huru raveraa i tera hebedoma. I muri iho, na ˈna e hiˈopoa ia ˈu i roto i te tahi atu amuiraa. E horoa mai oia i te mau manaˈo tauturu e aratairaa. I muri iho, na matou noa iho â e faaitoito. Te haamanaˈo ra vau i ta ˈu i parau ia Gloria, “E titau-mau-hia anei ia vaiiho mai oia i teie nei?” I te roaraa râ o te tau, ua taa ia ˈu i te tahi mea faufaa. Te vai ra iho â te mau taeae maitai o te tauturu mai, tei ia oe noa te fariiraa. Mea faufaa roa te tauturu ta ˈu i fanaˈo na roto i te mau taeae aravihi mai ia James Brown, tiaau mataeinaa e ia Fred Rusk, mero no te Betela.

Mea rahi roa te au-ore-raa i te nunaa ê i tera mau matahiti. I te hoê mahana tei Tennessee mâua, te taahi ra te pǔpǔ Ku Klux Klan i roto i te oire. I te tahi atu taime, ua faafaaea rii mâua i roto i te hoê fare tamaaraa. I to ˈu haereraa i te vahi haumitiraa, ua apee mai te tahi taata mata iria e ua î to ˈna tino i te tatau o te faaite ra i te au ore i te nunaa ê. Ua tomo mai râ te tahi taeae iri uouo o tei rahi aˈe ia mâua. Ua na ô maira te taeae: “Te fifi ra oe taeae Herd?” Haere oioi atura tera taata i rapae. I te roaraa o te tau, ua ite au eaha te tumu mau o te au-ore-raa i te nunaa ê. E ere te iri o te taata te fifi, o te hara râ i roto ia tatou. Ua haapii atoa mai au, noa ˈtu eaha to ˈna iri, ua ineine te taeae i te pohe no oe.

HAAMAITAI-RAHI-HIA I TE HOPEARAA!

Ua tavini mâua 12 matahiti i roto i te tuhaa haaati e 21 matahiti i roto i te tuhaa mataeinaa. Ua faufaahia e ua haamaitaihia mâua i tera rahiraa matahiti, e mea rahi te mau tupuraa faaitoito mau. I Atete 1997, ua faatupuhia te tahi hinaaro rahi o to mâua aau, tei riro na hoi ei moemoeâ. Ua titauhia mâua ia tavini i te Betela o Marite. E 38 ïa matahiti i muri aˈe i to mâua faaîraa i te aniraa. Haamata aˈera mâua i te tavini i te Betela hoê avaˈe i muri iho. I to ˈu manaˈo, e tauturu taime poto noa ta te mau taeae o te Betela e hinaaro ra ia ˈu, e ere râ tera tei tupu!

Tae roa mai i teie mahana, e vahine faahiahia mau o Gloria!

Ua ohipa na mua vau i roto i te Tuhaa haapao i te taviniraa. Mea rahi mau ta ˈu i haapii! E faatae mai na te mau tino matahiapo e tiaau haaati o Marite i te mau uiraa fifi. Auê au i te mauruuru i te mau taeae no to ratou faaoromai e ta ratou tauturu no te haapii mai ia ˈu! Ahiri e ani-faahou-hia mai ia ohipa i reira, mea rahi â ta ˈu e haapii mai i tera mau taeae!

Mea au roa na mâua Gloria te oraraa i te Betela. Matau noa na mâua i te ara poipoi e tera te tahi peu maitai i te Betela. Hoê matahiti i muri aˈe, ua riro mai au ei taeae tauturu i te Tomite taviniraa a te Tino aratai a te mau Ite no Iehova. I 1999, ua riro vau ei mero no te Tino aratai. Mea rahi ta ˈu i haapii mai i roto i tera hopoia. Te haapiiraa rahi roa ˈˈe râ ta ˈu i huti mai, o Iesu Mesia te upoo o te amuiraa Kerisetiano, e ere râ te taata.

Mai 1999 mai â, ua fanaˈo vau i te haamaitairaa ia tavini ei mero o te Tino aratai

Ia feruri au i to ˈu oraraa, e au rii au i te peropheta Amosa. Ua hiˈo mai o Iehova i tera tiai mamoe haehaa, e patia suke ta ˈna ohipa, e maa tera o te amu-noa-hia e te feia veve. Ua maiti râ te Atua ia Amosa no te riro ei peropheta e ua haamaitai rahi ia ˈna i roto i ta ˈna taviniraa. (Am. 7:14, 15) Mai ia Amosa, ua hiˈo atoa mai o Iehova ia ˈu, te tamaiti a te tahi taata riirii e faaapu ra i Liberty, Indiana. E ua haamaitai rahi mai o Iehova ia ˈu, ua rahi roa te haamaitairaa, eita e tia ia faaite pauroa ˈtu! (Mas. 10:22) Mea riirii au i te haamataraa, i te hopearaa râ, ua fanaˈo rahi aˈe ïa i ta ˈu i manaˈo!