Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha e tia ia tatou ia putuputu amui no te haamoriraa?

No te aha e tia ia tatou ia putuputu amui no te haamoriraa?

“Mau papu maite atura ratou i . . . te amui-maite-raa.”—OHI. 2:42.

HIMENE: 20, 119

1-3. (a) Mea nafea te mau Kerisetiano i te faaiteraa e e tiai ru ratou ia putuputu amui? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

 I TE 17raa o to Corinna matahiti, ua tapeahia to ˈna mama e ua afaihia i te hoê aua raveraa ohipa. I muri aˈe, o Corinna atoa tei afaihia e tausani kilometera te atea i to ˈna fare, i Sibérie. I reira, ua rave oia i te ohipa i roto i te hoê aua faaamuraa animara e ua faarirohia oia mai te hoê tîtî. I te tahi mau taime, e faahepohia oia ia rave i te ohipa i rapae i roto i te toˈetoˈe e aita o ˈna e ravai i te ahu ia mahanahana oia. Noa ˈtu râ, ua faaoti o Corinna e te tahi tuahine e imi i te mau ravea no te faarue i te aua faaamuraa animara no te apiti i te putuputuraa a te amuiraa.

2 Ua parau Corinna: “Ua faarue mâua i tera aua ohipa i te po, e ua haere mâua i te hoê tapearaa pereoo auahi, 25 kilometera te atea. Ua faareva te pereoo auahi i te hora piti i te aahiata, e ua tere mâua e ono hora te maoro. Pau atura mâua e haere atura na avae e ahuru kilometera te atea i te vahi putuputuraa.” Ua oaoa roa Corinna i tera tere to ˈna. Ua parau oia: “I te putuputuraa, ua haapii matou i Te Pare Tiairaa e ua himene i te mau himene o te Basileia. Ua faaitoito e ua haapuai te reira ia matou.” Ua hoˈi na tuahine e piti i te fare e faaapuhia ra te maa hotu e e faaamuhia ra te mau animara e toru mahana i muri aˈe, aita roa ˈtu te taata fatu fare i haapao noa ˈˈe e ua haere raua.

3 Ua tiai ru noa te nunaa o Iehova i te apiti te tahi i te tahi. Ei hiˈoraa, ua tiai ru te mau Kerisetiano matamua i te putuputu no te haamori ia Iehova e no te haapii no nia ia ˈNa. (Ohi. 2:42) Mea papu, e tiai ru atoa oe i te haere i te mau putuputuraa. Mai to tatou râ mau taeae e tuahine atoa, mea fifi paha no oe i te apiti tamau i te mau putuputuraa. Peneiaˈe e titauhia ia oe e rave rahi hora ohipa aore ra mea rahi ta oe ohipa e rave aore ra e rohirohi noa oe. Na te aha ïa e tauturu ia tatou ia rave i te mau mea atoa no te apiti i ta tatou mau putuputuraa? [1] E nafea tatou e faaitoito ai i ta tatou mau piahi Bibilia e ia vetahi ê ia apiti tamau i ta tatou mau putuputuraa? E faataa mai teie tumu parau no te aha te apitiraa i te mau putuputuraa, (1) mea maitai no tatou, (2) e tauturu ai ia vetahi ê, e (3) e faaoaoa ai ia Iehova. [2]

MEA MAITAI TE PUTUPUTURAA NO TATOU

4. E nafea te putuputuraa amui e tauturu ai ia tatou ia haapii no nia ia Iehova?

4 E haapii mai te mau putuputuraa. E tauturu mai te mau putuputuraa atoa ia tatou ia haapii atu â no nia ia Iehova. Ei hiˈoraa, aita i maoro aˈenei, ua haapii te rahiraa o te mau amuiraa i te buka E haafatata ˈtu ia Iehova i te Haapiiraa Bibilia a te amuiraa. Eaha to oe huru a tauaparauhia ˈi i nia i te mau huru maitatai o Iehova e a faaroo ai i te manaˈo o to oe mau taeae no nia ia ˈNa? Mea papu, ua rahi atu â to oe here ia Iehova. I te mau putuputuraa, e haapii atoa tatou hau atu â no nia i te Bibilia ma te pee maite i te mau oreroraa parau, te mau faahiˈoraa e ma te faaroo maite i te taioraa o te Bibilia. (Neh. 8:8) A feruri atoa i te mau mea e rave rahi o ta tatou e ite i te mau hebedoma atoa a faaineine ai tatou i te taioraa Bibilia e a faaroo ai i muri iho ia vetahi ê ia horoa i to ratou manaˈo no nia i ta ratou i haapii.

5. E nafea te mau putuputuraa i tauturu ai ia oe ia faaohipa i ta oe i haapii i roto i te Bibilia e ia haamaitai i ta oe pororaa?

5 E haapii mai te mau putuputuraa ia faaohipa i ta tatou i haapii mai no ǒ mai i te Bibilia ra i roto i to tatou oraraa. (Tes. 1, 4:9, 10) Ei hiˈoraa, ua apiti aˈena anei oe i te hoê haapiiraa o Te Pare Tiairaa, o tei faatupu i te hinaaro e horoa rahi atu â i roto i te taviniraa ia Iehova, e haamaitai i ta oe mau pure aore ra e faaore i te hapa a te hoê taeae aore ra a te hoê tuahine? E nehenehe atoa te putuputuraa i te area hebedoma e haapii ia tatou e nafea ia poro i te parau apî oaoa e e nafea ia tauturu ia vetahi ê ia taa i te pue parau mau Bibilia.—Mat. 28:19, 20.

6. E nafea ta tatou mau putuputuraa e faaitoito e e tauturu ai ia tatou ia tapea i te puai?

6 E faaitoito mai te putuputuraa. Te tamata ra te ao a Satani i te haaparuparu i to tatou faaroo a hepohepo e a paruparu atu ai tatou. Te faaitoito nei râ ta tatou mau putuputuraa ia tatou e e horoa atoa mai te reira i te puai no te tavini noa ia Iehova. (A taio i te Ohipa 15:30-32.) E pinepine, e aparau tatou mea nafea te mau parau tohu Bibilia i te tupuraa. E tauturu te reira ia tatou ia papu atu â e e tupu mau iho â ta Iehova mau opuaraa no a muri aˈe. E faaitoito mai to tatou mau taeae e tuahine ia tatou eiaha noa ia horoa mai ratou i te mau tumu parau, oia atoa râ, ia horoa mai ratou i te mau pahonoraa e ia arue ia Iehova ma te himene ma te aau atoa. (Kor. 1, 14:26) Ia paraparau tatou ia ratou na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa, e itoitohia tatou no te mea mea rahi hoa o te haapeapea mau ra no tatou.—Kor. 1, 16:17, 18.

E faaitoito ta tatou mau putuputuraa ia tatou e e horoa atoa mai i te puai no te tavini noa ia Iehova

7. No te aha mea faufaa aˈe ia tae i ta tatou mau putuputuraa?

7 I te mau putuputuraa, te fanaˈo nei tatou i te tauturu a te varua moˈa o te Atua. E faaohipa Iesu i te varua moˈa no te aratai i te mau amuiraa. Ua parau mai hoi oia e mea tia ia “faaroo . . . i ta te [v]arua e parau i te mau ekalesia ra,” aore ra amuiraa. (Apo. 2:7) E nehenehe te varua moˈa e tauturu ia tatou ia patoi i te faahemaraa e ia poro ma te itoito rahi. E tauturu atoa te reira ia tatou ia rave i te mau faaotiraa maitatai. No reira, mea tia ia apiti tatou pauroa i ta tatou mau putuputuraa e ia fanaˈo i te tauturu a te varua moˈa o te Atua.

E TAUTURU TATOU IA VETAHI Ê I TE MAU PUTUPUTURAA

8. Ia ite to tatou mau taeae ia tatou i te mau putuputuraa e ia faaroo i ta tatou mau pahonoraa e ia himene, e nafea te reira e tauturu ai ia ratou? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “ Mea maitai aˈe oia i muri aˈe.”)

8 I te mau putuputuraa, e nehenehe tatou e faaite i to tatou mau taeae e tuahine e te here ra tatou ia ratou. Te faaruru nei e rave rahi i roto i ta tatou amuiraa i te fifi rahi. Ua papai te aposetolo Paulo: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi.” (Heb. 10:24, 25) E nehenehe tatou e faaite e te haapeapea ra tatou no to tatou mau taeae ma te putuputu amui no te faaitoito te tahi i te tahi. Ia haere tatou i te mau putuputuraa, te haapapu ra tatou i to tatou mau taeae e te hinaaro ra tatou e apiti e o ratou, e paraparau ia ratou e te faaite atoa ra tatou e te anaanatae ra tatou i ta ratou e manaˈo ra. E faaitoito atoa tatou ia ratou ia horoa tatou i te mau pahonoraa e ia himene ma to tatou aau atoa.—Kol. 3:16.

9, 10. (a) A faataa mea nafea te mau parau a Iesu i roto i te Ioane 10:16 e tauturu ai ia tatou ia taa no te aha mea faufaa ia putuputu e to tatou mau taeae. (b) Ia apiti tamau tatou i te mau putuputuraa, e nafea tatou e tauturu ai i te feia o tei patoihia e to ratou utuafare?

9 Ia haere tatou i te mau putuputuraa, e tauturu tatou i te amuiraa ia vai piri noa. (A taio i te Ioane 10:16.) Ua faaau Iesu ia ˈna iho i te hoê tiai mamoe e ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê nǎnǎ mamoe. A feruri na: Mai te peu e e piti mamoe i nia i te aivi, e piti atu â mamoe i roto i te hoê peho e hoê mamoe i te tahi atu vahi, e nǎnǎ anei na mamoe e pae? Aita, no te mea hoê nǎnǎ mamoe, e faaea amui noa ratou e e pee ratou i te tiai mamoe. Hoê â huru, mea tia ia tatou eiaha e faaea atea i to tatou mau taeae ma te ore e haere i te mau putuputuraa. Mea titauhia ia tatou ia putuputu amui no te riro mai ei “hoê aˈe nǎnǎ” e ia pee “hoê hoi tiai.”

10 E tauturu mai ta tatou mau putuputuraa ia vai hoê mai te hoê utuafare î i te here. (Sal. 133:1) Te vai ra vetahi i roto i te amuiraa o tei patoihia e to ratou mau fetii piri, mai to ratou mau metua aore ra to ratou mau taeae aore ra tuahine. Ua fafau râ Iesu e e horoa oia na ratou i te hoê utuafare o te here e o te haapao ia ratou. (Mar. 10:29, 30) Ia apiti tamau oe i te mau putuputuraa, e nehenehe oe e riro mai ei metua tane, metua vahine, taeae aore ra tuahine no te tahi atu i roto i te amuiraa. Ia manaˈo tatou mai tera, e tutava tatou i te rave i te mea maitai roa ˈˈe no te apiti i te mau putuputuraa.

E FAAOAOA TATOU IA IEHOVA

11. E nafea te apitiraa i te mau putuputuraa e tauturu ai ia tatou ia horoa na Iehova i te mea tano roa na ˈna?

11 I te mau putuputuraa, e horoa tatou na Iehova i te mea tano roa na ˈna. I te mea hoi e na ˈna i poiete ia tatou, e tia ia tatou ia haamauruuru, ia faahanahana e ia arue ia ˈna. (A taio i te Apokalupo 7:12.) E nehenehe tatou e na reira i te mau putuputuraa ia pure tatou ia Iehova, ia himene no ˈna e ia paraparau tatou no nia ia ˈna. Auê ïa taime faahiahia i te mau hebedoma atoa e nehenehe tatou e haamori ia Iehova!

Te tapao ra Iehova e te hinaaro mau ra tatou e apiti i te mau putuputuraa e te haafaufaa ra oia i te mau tutavaraa atoa o ta tatou e rave ra no te tae i reira

12. Eaha to Iehova manaˈo ia auraro tatou i ta ˈna faaueraa e apiti i te mau putuputuraa?

12 Na Iehova i poiete ia tatou e mea tia ia auraro ia ˈna. Ua faaue oia ia tatou ia tamau i te putuputu amui, a piri roa mai ai te hopea. Ia auraro tatou i teie faaueraa, e faaoaoa te reira ia Iehova. (Ioa. 1, 3:22) Te tapao ra oia e te hinaaro mau ra tatou e apiti i te mau putuputuraa e te haafaufaa ra oia i te mau tutavaraa atoa o ta tatou e rave ra no te tae i reira.—Heb. 6:10.

13, 14. E nafea tatou e haafatata ˈtu â ˈi ia Iehova e ia Iesu i te mau putuputuraa?

13 Ia haere tatou i te mau putuputuraa, e faaite tatou ia Iehova e te hinaaro ra tatou e haafatata ˈtu â ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti. I te mau putuputuraa, e haapii tatou i te Bibilia. E haapii atoa tatou no nia ia Iehova, eaha te tia ia tatou ia rave e eaha te haerea e pee i roto i to tatou oraraa. (Isa. 30:20, 21) Ia haere mai te tahi mau taata aita e tavini ra ia Iehova i te mau putuputuraa, e taa ia ratou e te aratai ra te Atua ia tatou. (Kor. 1, 14:23-25) Te aratai ra Iehova i ta tatou mau putuputuraa maoti to ˈna varua moˈa e te mea ta tatou e haapii ra, no ǒ mai ïa ia ˈna ra. No reira, ia haere tatou i te mau putuputuraa, e faaroo tatou i ta Iehova e parau ra, e ite tatou e te here ra oia ia tatou e e haafatata ˈtu â tatou ia ˈna.

14 Ua parau Iesu, te Upoo o te amuiraa: “I te vahi e amui ai e toopiti e tootoru ma to ˈu nei iˈoa, tei rotopu atoa ïa vau ia ratou i reira.” (Mat. 18:20) Te parau atoa ra te Bibilia e te “hahaere” nei Iesu “na roto” i te mau amuiraa. (Apo. 1:20–2:1) Mea papu, tei pihaiiho Iehova e Iesu ia tatou e te faaitoito ra ia tatou i ta tatou mau putuputuraa. I to oe manaˈo, eaha to Iehova huru ia ite oia e ua tutava oe i te haafatata ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti?

15. Mea nafea te apitiraa i te mau putuputuraa e faaite ai i te Atua e te hinaaro ra tatou e auraro ia ˈna?

15 Ia haere tatou i te mau putuputuraa, e faaite tatou ia Iehova e te hinaaro ra tatou e auraro ia ˈna. Aita Iehova e faahepo ia tatou ia rave i ta ˈna e parau mai. (Isa. 43:23) Ia maiti tatou i te auraro i ta ˈna faaueraa e apiti i te mau putuputuraa, e faaite tatou i to tatou here ia ˈna e te tiaturi ra tatou e e tiaraa to ˈna no te parau mai eaha te rave. (Roma 6:17) Ei hiˈoraa, e nafea tatou ia titau to tatou paoti ia rave i te ohipa e aita ˈtura tatou e nehenehe e apiti tamau i ta tatou mau putuputuraa? Aore ra e parau mai paha te hau faatere e ia putuputu noa ˈtu tatou no te haamori ia Iehova, e aufau tatou i te utua moni, e haere i te fare auri aore ra e faautuahia tatou i te hoê utua teimaha roa ˈtu â. Aore ra i te tahi mau taime, e au aˈe paha tatou e rave i te tahi ohipa i te haere i te mau putuputuraa. I roto i teie mau tupuraa, e tia ia tatou ia faaoti eaha ta tatou e rave. (Ohi. 5:29) I te mau taime atoa râ e maiti tatou i te auraro ia Iehova, e faaoaoa tatou ia ˈna.—Mas. 27:11.

A TAMAU I TE PUTUPUTU E TO OUTOU MAU TAEAE

16, 17. (a) Mea nafea tatou e ite ai e mea faufaa roa te mau putuputuraa no te mau Kerisetiano o te senekele matamua? (b) Eaha to te taeae George Gangas manaˈo no nia i te mau putuputuraa Kerisetiano?

16 I muri aˈe i te putuputuraa i te Penetekose 33, ua putuputu tamau te mau Kerisetiano no te haamori ia Iehova. Ua “mau papu maite atura ratou i ta te mau aposetolo i haapii ra, e te amui-maite-raa.” (Ohi. 2:42) Aita ratou i mairi i te putuputu, noa ˈtu ua hamani-ino-hia ratou e te hau Roma e te mau tia faaroo ati Iuda. Noa ˈtu e ere te reira i te mea ohie, ua tutava ratou pauroa i te tamau i te putuputu.

17 I teie mahana atoa, e mauruuru rahi to te mau tavini o Iehova no te mau putuputuraa e e oaoa ratou i te amui atu i reira. Ua parau o George Gangas, melo o te Tino aratai na mua ˈˈe, ua hau atu e 22 matahiti i te maoro: “No ˈu nei, ua riro te putuputuraa e te mau taeae hoê o te mau ohipa faahiahia roa ˈˈe o te oraraa e ei tumu faaitoitoraa atoa. Mea au roa na ˈu ia tae oioi i te Piha a te Basileia e ia faaea mai i muri aˈe, e tei rotopu vau i te feia e faarue i te pae hopea, mai te peu e e nehenehe. Mea oaoa roa na ˈu ia tauaparau e te nunaa o te Atua. Ia vai au i rotopu ia ratou, mai te mea ra e tei te fare au e to ˈu mau fetii, i roto i te hoê paradaiso pae varua.” Ua na ô faahou oia: “To ˈu manaˈo e hinaaro hohonu, o te haereraa ïa i te mau putuputuraa.”

18. Eaha to oe manaˈo i ta tatou mau putuputuraa, e eaha ta oe e faaoti i te rave?

18 Tera atoa anei to oe manaˈo no nia i te haamoriraa ia Iehova? Mai te peu e e, a tutava noa i te amui e to oe mau taeae i te mau putuputuraa, noa ˈtu e ere i te mea ohie. A faaite ia Iehova e hoê â to oe manaˈo i to te arii Davida o tei parau: “Ua hinaaro vau, e Iehova, i te vahi moˈa ra o to fare.”—Sal. 26:8.

^ [1] (paratarafa 3) Te vai ra vetahi o to tatou mau taeae e tuahine aita ta ratou e nehenehe e haere tamau i te mau putuputuraa, no te mau tupuraa o ta ratou e ore e nehenehe e taui. Ei hiˈoraa, e nehenehe ratou e maˈihia. Ia papu râ ia ratou e te taa ra ia Iehova i to ratou tupuraa e te mauruuru rahi nei oia i te mau mea atoa ta ratou e rave ra no te haamori ia ˈna. E nehenehe te mau matahiapo e tauturu ia ratou ia faaroo i te mau putuputuraa, peneiaˈe ma te tauturu atu no te faanaho i te hoê ravea ma te faaohipa i te niuniu paraparau aore ra ma te haruharu i te mau putuputuraa na ratou.

^ [2] (paratarafa 3) A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te mau tumu e apiti ai tatou i te mau putuputuraa.”