Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E aratai Iehova i to ˈna nunaa i te eˈa o te ora

E aratai Iehova i to ˈna nunaa i te eˈa o te ora

“Teie te eˈa: e na reira i te haere.”—ISA. 30:21.

HIMENE: 65, 48

1, 2. (a) Eaha te faaararaa o tei faaora e rave rahi taata? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha te aratairaa o te nehenehe e faaora i te nunaa o te Atua?

 “TAPEA, A HIˈO, A FAAROO.” Teie te mau parau tei itehia i nia i te mau tapao faaararaa i te mau eˈa e terehia ra e te pereoo auahi i Marite Apatoerau hau atu 100 matahiti i teie nei. No te aha? Ia ore te mau pereoo e faaûhia e te pereoo auahi e tere puai ra. E rave rahi taata o tei ora mai no to ratou haapao-maite-raa i teie mau tapao faaararaa.

2 Ua horoa mai Iehova i te tahi ohipa maitai aˈe i teie mau tapao parururaa. E aratai oia i to ˈna nunaa ia nehenehe ratou e fanaˈo i te ora mure ore e e faataa ê mai i te mau fifi. E au Iehova i te hoê tiai mamoe î i te here o te aratai e o te faaara ra i ta ˈna mau mamoe ia nehenehe ratou e ape i te mau eˈa atâta.—A taio i te Isaia 30:20, 21.

UA ARATAI NOA IEHOVA I TO ˈNA NUNAA

3. Na te aha i aratai i te huitaata i te eˈa o te pohe?

3 Mai te omuaraa o te tuatapaparaa o te huitaata, ua horoa Iehova i te taata i te mau faaueraa aore ra aratairaa taa maitai. Ei hiˈoraa, i roto i te ô i Edene, ua horoa Iehova i te mau faaueraa papu o te aratai i te huitaata i te ora mure ore oaoa mau. (Gen. 2:15-17) Ua patoi râ Adamu raua Eva i te aratairaa a to raua Metua î i te here. Ua faaroo o Eva i te parau a te hoê ophi e i muri iho, ua faaroo Adamu i ta ˈna vahine. Eaha tei itehia mai? Ua mauiui e ua pohe raua. Aita ˈtura ïa to raua e tiaturiraa. Oia atoa, no to raua faaroo-ore-raa, tei nia te huitaata i te hoê eˈa o te aratai i te pohe.

4. (a) No te aha mea titauhia te mau aratairaa hau i muri aˈe i te diluvi? (b) E nafea teie tupuraa apî e faaite ai i to te Atua manaˈo?

4 Ua horoa te Atua ia Noa i te mau aratairaa o tei faaora i te taata. I muri aˈe i te diluvi, ua faaue Iehova i te taata eiaha e amu aore ra e inu i te toto. No te aha? Ua faatia Iehova i teie nei i te taata ia amu i te iˈo. No teie tupuraa apî i titauhia ˈi te mau aratairaa apî: “O te iˈo râ ma te ora atoa i roto ra, oia te toto, eiaha outou e amu i te reira.” (Gen. 9:1-4) Te ite ra tatou na roto i teie faaueraa i to te Atua manaˈo no nia i te ora. No ǒ mai hoi ia ˈna ra te reira. Oia te Atua poiete e na ˈna i horoa mai i te ora. E tiaraa ïa to ˈna no te horoa mai i te mau ture no nia i te ora. Ei hiˈoraa, ua faaue oia i te mau taata eiaha e taparahi pohe i te tahi atu taata. Mea moˈa te ora e te toto no te Atua e e faautua oia i te feia e faaohipa ra i te reira ma te tano ore.—Gen. 9:5, 6.

5. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i teie nei, e no te aha?

5 I muri aˈe i te tau o Noa, ua tamau te Atua i te aratai i to ˈna nunaa. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou i te tahi mau hiˈoraa mea nafea oia i te aratairaa ia ratou. E na te reira e haapuai i ta tatou faaotiraa e pee i ta Iehova aratairaa e tae atu ai i roto i te ao apî.

NUNAA APÎ, ARATAIRAA APÎ

6. No te aha mea faufaa ˈi ia faaroo te nunaa o te Atua i te mau ture i horoahia na roto i te arai o Mose, e eaha te haerea te titauhia ia Iseraela ia faaite?

6 I te tau o Mose, ua horoa Iehova i to ˈna nunaa i te mau aratairaa papu no nia i to ratou haerea e ta ratou haamoriraa. No te aha? Ua taui faahou te mau tupuraa. Ua hau atu e piti hanere matahiti i te maoro, i ora na Iseraela i Aiphiti i rotopu i te feia e haamori ra i te mau taata pohe, o te faaohipa ra i te mau idolo e e rave rahi ohipa o te ore e faahanahana i te Atua. A tiamâ mai ai te nunaa o te Atua mai Aiphiti mai, mea titauhia no ratou i te mau aratairaa apî. E riro mai ratou ei nunaa o tei pee i ta Iehova anaˈe Ture. Te parau ra te tahi mau buka no te taˈo “ture” na roto i te reo Hebera, e “aratai e haapii” ïa te auraa. Ua paruru te ture ia Iseraela i te peu tia ore e te haapaoraa hape a te mau nunaa e haaati ra ia ratou. Ia faaroo Iseraela i te Atua, e haamaitaihia ratou. Ia ore râ ratou e tâuˈa ia ˈna, e faahopearaa ino mau ïa ta ratou e ite.—A taio i te Deuteronomi 28:1, 2, 15.

7. (a) A faataa no te aha Iehova i horoa ˈi i te mau aratairaa no to ˈna nunaa. (b) Mea nafea te mau ture i te parururaa ia Iseraela?

7 Ua titauhia te mau aratairaa apî no te tahi atu tumu. Ua faaineine te ture i te mau Iseraela i te tupuraa faufaa i roto i ta Iehova opuaraa, te taeraa mai o te Mesia ra o Iesu. Ua haamanaˈo te ture ia Iseraela e e taata tia ore ratou. Ua tauturu atoa te reira ia ratou ia taa e mea titauhia no ratou te hoê hoo, oia hoi, te hoê tusia tia roa o te faaore roa i ta ratou mau hara. (Gal. 3:19; Heb. 10:1-10) Hau atu â, ua paruru te ture i te opu fetii o te Mesia e ua tauturu i te mau Iseraela ia ite ia ˈna ia tae mai oia. Parau mau, e au te ture i te hoê aratai no te hoê noa taime, te hoê “orometua” aore ra paruru e aratai i te Mesia ra.—Gal. 3:23, 24.

8. No te aha e tia ia arataihia tatou e te mau faaueraa tumu o te ture a Mose?

8 Ei Kerisetiano, e nehenehe atoa tatou e faufaahia i te mau aratairaa ta Iehova i horoa na roto i te ture a Mose. Mea nafea? E tapea tatou a hiˈo atu ai i te mau faaueraa tumu niuhia i nia i te ture a Mose. Noa ˈtu aita faahou tatou i raro aˈe i tera mau ture, e nehenehe â teie mau aratairaa e tauturu mai i roto i to tatou oraraa e ta tatou haamoriraa ia Iehova. Ua haapapai oia i tera mau ture i roto i te Bibilia ia nehenehe tatou e huti mai i te haapiiraa, e arataihia e te mau faaueraa tumu e ia nehenehe e faaite i te mauruuru no ta Iesu i haapii mai no nia i te tahi ohipa hau aˈe i te ture a Mose. A faaroo i ta Iesu i parau: “Ua faaroo hoi outou, e i parauhia mai te feia tahito ra e, Eiaha oe e faaturi. Te parau atu nei râ vau ia outou, O te hiˈo noa ˈtu i [te hoê] vahine ei faatupu i te hinaaro, ua faaturi ïa ia ˈna i to ˈna ihora aau.” Eita noa tatou e ape i te faaturi, e patoi atoa râ tatou i te mau manaˈo e hinaaro morare ore.—Mat. 5:27, 28.

9. Eaha te tupuraa apî o tei titau i te aratairaa apî no ǒ mai i te Atua ra?

9 I muri aˈe i to Iesu taeraa mai ei Mesia, ua horoa Iehova i te mau faaueraa apî e ua faaite i te mau parau rii faufaa no nia i ta ˈna opuaraa. No te aha mea faufaa te reira? I te matahiti 33, ua patoi Iehova i te nunaa Iseraela e ua maiti i te amuiraa Kerisetiano no te riro mai ei nunaa no ˈna. E tupuraa apî faahou ïa te reira no te nunaa o te Atua.

ARATAIRAA NO TE ISERAELA PAE VARUA

10. No te aha i horoahia ˈi i te tahi mau ture apî i te amuiraa Kerisetiano, no te aha te reira i taa ê ai i tei horoahia ia Iseraela?

10 Ua horoa Iehova i te ture a Mose ia Iseraela no te haapii ia ratou e nafea ia ora e ia haamori ia ˈna. I te omuaraa o te senekele matamua, aita Iehova i rave faahou mai i te feia e tavini ia ˈna i roto i te hoê noa nunaa, no roto mai râ ratou e rave rahi nunaa e e huru tupuraa taa ê to ratou. E piihia ratou te Iseraela pae varua. E amuiraa Kerisetiano ratou i raro aˈe i te hoê faufaa apî. Ua horoa Iehova i te mau faaueraa apî e nafea ia ora e ia haamori ia ˈna. Papu maitai, “e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohi. 10:34, 35) Ua pee ratou i “te ture a te Mesia” o tei niuhia i nia i te mau faaueraa tumu o tei papaihia, eiaha i nia i te pǎpǎ, i roto râ i te aau. E arataihia e e faufaahia te mau Kerisetiano i teie ture i te mau vahi atoa e ora ˈi ratou.—Gal. 6:2.

11. Eaha na tuhaa e piti o te oraraa Kerisetiano ta te “ture a te Mesia” e faataui?

11 Ua faufaa rahi mau â te Iseraela pae varua i te aratairaa no ǒ mai ia Iehova na roto ia Iesu. Hou a faaô ai i roto i te faufaa apî, ua horoa Iesu e piti faaueraa faufaa. A tahi, no nia i te ohipa pororaa. E te tahi atu, e nafea ïa te mau Kerisetiano e haa e eaha to ratou haerea i nia i te tahi e te tahi. Teie mau faaueraa, no te taatoaraa o te mau Kerisetiano. No tatou pauroa atoa ïa i teie mahana, e tiaturiraa no te ora i te raˈi anei aore ra i te fenua nei.

12. Eaha tei taui no nia i te ohipa pororaa?

12 I tahito ra, e haere te mau taata o te mau nunaa i Iseraela no te tavini ia Iehova. (Arii 1, 8:41-43) I muri iho râ, ua horoa Iesu i te faaueraa o ta tatou e ite i roto i te Mataio 28:19, 20. (A taio.) Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia “haere” i te mau taata atoa. I te Penetekose 33, ua faaite Iehova e te hinaaro ra oia ia porohia te parau apî oaoa na te ao atoa nei. I tera mahana, 120 melo o te amuiraa apî o tei î i te varua moˈa e ua haamata ratou i te paraparau i te mau ati Iuda e peroseluto na roto e rave rahi reo. (Ohi. 2:4-11) I muri iho, ua aano te tuhaa fenua e tei roto atoa to Samaria. I muri aˈe, i te matahiti 36, ua aano atu â te tuhaa fenua e tei roto atoa te feia peritome-ore-hia o te mau nunaa ěê. Te auraa ïa e ia poro te mau Kerisetiano i te mau taata atoa na te ao nei!

13, 14. (a) Eaha “te parau apî” aore ra faaueraa ta Iesu i horoa? (b) Eaha ta tatou i haapii mai i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai?

13 Ua horoa atoa Iesu i “te parau apî” aore ra faaueraa e nafea tatou i nia i to tatou mau taeae e tuahine. (A taio i te Ioane 13:34, 35.) Mea titauhia ia faaite tatou i to tatou here ia ratou i te mau mahana atoa, mea titau-atoa-hia râ ia horoa tatou i to tatou ora no ratou. Teie te tahi ohipa o ta te ture a Mose i ore i titau.—Mat. 22:39; Ioa. 1, 3:16.

14 O Iesu te hiˈoraa rahi roa ˈˈe, ua faaite hoi oia i te here miimii ore. No to ˈna here rahi i ta ˈna mau pǐpǐ i pohe ai oia no ratou. E te tiai nei oia ia na reira ta ˈna mau pǐpǐ atoa. Mea titauhia ïa ia ineine tatou i te faaoromai i te mau fifi e ia pohe no to tatou mau taeae e tuahine.—Tes. 1, 2:8.

TE MAU ARATAIRAA NO TEIE MAHANA E NO A MURI AˈE

15, 16. Tei roto tatou i teihea tupuraa apî, e nafea te Atua e aratai ai ia tatou?

15 Ua faatoroa Iesu i “te tavini haapao maitai e te paari” no te horoa i ta ˈna mau pǐpǐ te “maa i te hora mau ra.” (Mat. 24:45-47) I roto i te maa varua, te vai ra te mau aratairaa faufaa no te nunaa o te Atua a taui ai te tupuraa. Eaha teie tupuraa apî?

16 Te ora nei tatou i “taua anotau hopea nei,” e fatata roa tatou i te ite i te ati rahi ta tatou i ore i ite aˈenei. (Tim. 2, 3:1; Mar. 13:19) Ua huri-atoa-hia Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai i te fenua nei, e ua faatupu ratou i te mauiui rahi i nia i te huitaata. (Apo. 12:9, 12) Hau atu â, te auraro nei tatou i ta Iesu faaueraa ma te poro i te taata na te ao atoa nei e na roto e rave rahi atu â reo!

17, 18. E nafea tatou e farii ai i te aratairaa e horoahia ra?

17 Te horoa mai ra te faanahonahoraa a te Atua e rave rahi ravea no te tauturu ia tatou i roto i te ohipa pororaa. Te faaohipa ra anei outou i te reira? I ta tatou mau putuputuraa, te fanaˈo nei tatou i te aratairaa e nafea ia faaohipa maitai atu â i teie mau ravea. Te papu ra anei ia outou e no ǒ mai ia Iehova ra teie mau aratairaa?

18 No te fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua, mea tia ia haapao maite tatou i te mau aratairaa atoa ta ˈna e horoa mai na roto i te amuiraa Kerisetiano. Ia faaroo tatou i teie nei â, e riro ïa ei mea ohie ia pee i te mau aratairaa i te roaraa o te “ati rahi” ia haamouhia te ao ino atoa a Satani. (Mat. 24:21) I muri aˈe i te reira, e titauhia te mau aratairaa apî no te ora i roto i te hoê ao apî parau-tia o te tiamâ roa mai i te mana a Satani.

I roto i te ao apî, e horoahia mai te mau otaro e te mau aratairaa apî no te ora i roto i te paradaiso (A hiˈo i te paratarafa 19, 20)

19, 20. Eaha te mau otaro o te hohorahia e eaha te itehia mai?

19 I te tau o Mose, mea titauhia te mau aratairaa apî no te nunaa Iseraela, no reira te Atua i horoa ˈi i te ture a Mose. I muri aˈe, ua titauhia i te amuiraa Kerisetiano ia pee i “te ture a te Mesia.” Oia atoa, te parau mai ra te Bibilia e i roto i te ao apî, e horoahia mai te mau otaro e te mau aratairaa apî. (A taio i te Apokalupo 20:12.) E faataa teie mau otaro i ta Iehova mau titauraa no te huitaata i tera taime. Ma te haapii i te reira, e nehenehe te taata atoa e te feia o te faatia-faahou-hia mai e ite eaha ta te Atua e hinaaro ia ratou. E tauturu te mau otaro ia tatou ia haapii atu â no nia i to Iehova manaˈo. E taa maitai atu â tatou i te Bibilia, i roto ïa i te paradaiso tatou e faaite ai i te here e te faatura te tahi i te tahi. (Isa. 26:9) A feruri na i te mau ohipa ta tatou e haapii mai e e haapii atu ia vetahi ê i raro aˈe i te aratairaa a te Arii, Iesu Mesia!

20 Ia pee tatou i te mau aratairaa i “papaihia i roto i taua na buka ra” e ia faaite tatou i te taiva ore ia Iehova i te roaraa o te tamataraa hopea, e papai roa oia i to tatou iˈoa i roto i “te buka ora.” E nehenehe ïa tatou e fanaˈo i te ora mure ore! Mea titauhia ïa ia TAPEA tatou no te taio eaha ta te Bibilia e parau ra, ia HIˈO no te taa eaha te auraa te reira no tatou e ia FAAROO ma te auraro i ta te Atua aratairaa i teie nei â. Ia na reira tatou, e nehenehe tatou e ora mai i te ati rahi e e oaoa i te haapii no nia i to tatou Atua î i te paari e te here ra o Iehova e a muri noa ˈtu.—Koh. 3:11; Roma 11:33.