Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî, e nafea outou e faaineine ai no te bapetizoraa?

E te feia apî, e nafea outou e faaineine ai no te bapetizoraa?

“E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua.”—SAL. 40:8.

HIMENE: 51, 58

1, 2. (a) A faataa no te aha e tuhaa faufaa te bapetizoraa. (b) Ia papu i te hoê taata i te aha hou a bapetizohia ˈi oia e no te aha?

 E TAUREAREA paha oe o te hinaaro ra ia bapetizohia oe? Mai te peu e e, tera te haamaitairaa rahi roa ˈˈe ta oe e nehenehe e fanaˈo. Mai tei faahitihia i roto i to na mua ˈtu tumu parau, e ere te bapetizoraa i te ohipa hauti. E faaite te reira ia vetahi ê e ua pûpû oe ia oe iho ia Iehova, oia hoi, ua euhe oe e tavini ia ˈna e a muri noa ˈtu e o te raveraa i to ˈna hinaaro te mea faufaa roa ˈˈe o to oe oraraa. E no te mea e ua euhe oe i te Atua, e nehenehe oe e bapetizohia, i te taime noa râ e faaite ai oe e e feruriraa paari to oe, e no oe iho tera hinaaro e e ua taa ia oe eaha te auraa e pûpû ia oe iho i te Atua.

2 Peneiaˈe te manaˈo ra oe e aita oe i ineine atura no te bapetizoraa. Aore ra no oe, ua ineine oe i te bapetizohia, area râ no to oe mau metua, te manaˈo ra ratou e ia tiai â oe ia paari mai oe e ia aravihi atu â oe i roto i to oe oraraa. Eaha te rave? Eiaha e taora i te tauera. A faaohipa râ i tera taime no te haere â i mua i te pae varua ia nehenehe oe e faaî i te mau titauraa ia bapetizohia oe. Ma te manaˈo i te reira, e nehenehe oe e haamau i te fa i roto i na tuhaa e toru: (1) ta outou mau tiaturiraa, (2) ta outou mau haaraa e (3) to outou mauruuru.

TA OUTOU MAU TIATURIRAA

3, 4. Eaha te haapiiraa ta te feia apî e huti mai i te hiˈoraa o Timoteo?

3 A feruri na e nafea oe e pahono ai i teie mau uiraa: No te aha vau e tiaturi ai e te vai mau ra te Atua? No te aha ua papu ia ˈu e no ǒ mai te Bibilia i te Atua ra? No te aha e auraro ai au i ta te Atua mau faaueraa eiaha râ e pee i te mau ture aveia morare a teie nei ao? E nehenehe teie mau uiraa e tauturu ia oe ia pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “Ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:2) No te aha ia na reira ˈi oe?

Ua farii Timoteo i te parau mau, no te mea ua feruri oia i nia i ta ˈna i haapii e ua papu ia ˈna tera te parau mau

4 E tauturu mai te hiˈoraa o Timoteo ia oe. Mea ite roa oia i te mau Papai no te mea ua haapii to ˈna mama e to ˈna mama ruau ia ˈna i te reira. Ua parau râ Paulo ia Timoteo: “Ia mau maite râ oe i ta oe i haapii ra, i faaitoitohia ia oe ia tiaturi.” (Tim. 2, 3:14, 15, New World Translation) I ǒ nei, te auraa o te taˈo ra “faaitoitohia,” o te “papuraa ïa i te parau mau o te tahi mea.” Aita ïa e ore e ua papu ia Timoteo e no roto mai te parau mau i te mau Papai. Ua farii oia i te reira, eiaha no te mea ua parau to ˈna mama e to ˈna mama ruau ia ˈna ia na reira, no te mea râ ua feruri oia i ta ˈna i haapii e ua papu ia ˈna tera te parau mau.—A taio i te Roma 12:1.

5, 6. No te aha mea faufaa ˈi no oe ia haapii oioi i te faaohipa i te puai o te feruriraa i roto i te oraraa?

5 E oe? Peneiaˈe e rave rahi matahiti to oe iteraa i te parau mau. Mai te peu e tera iho â, e haamau ïa oe ei fa te feruriruriraa i te mau tumu o ta oe mau tiaturiraa. E tauturu te reira ia oe ia haapuai i to faaroo e eiaha e rave i te mau faaotiraa tano ore no te faaheporaa a te hoa, te mau manaˈo o teie nei ao aore ra to outou iho mau huru aau.

6 Ia haapii oe i te faaohipa i te puai o te feruriraa, noa ˈtu mea apî â oe, e nehenehe oe e pahono i te mau uiraa a to oe mau hoa: ‘E nafea e papu ai ia oe e te vai mau ra te hoê Atua? Mai te peu e te here mai ra te Atua ia tatou, no te aha oia i vaiiho ai i te ino? Na te aha e haapapu e i vai noa na te Atua?’ Ia ineine oe, eita teie mau uiraa e haafeaa ia oe, e turai râ te reira ia oe ia haapii atu â i te Bibilia.

7-9. A faataa mea nafea te anairaa tumu parau o te api parau haapiiraa, “Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?” e nehenehe ai e tauturu ia oe ia haapuai i ta oe tiaturiraa.

7 E nehenehe te haapao-maite-raa i ta oe iho haapiiraa e tauturu ia oe ia pahono i te tahi mau uiraa, ia haapae i te feaaraa atoa e ia haapuai i ta oe mau tiaturiraa. (Ohi. 17:11) Mea rahi ta tatou papai o te nehenehe e tauturu ia tatou ia na reira. No e rave rahi taata, ua tauturu te haapiiraa i nia i te buka rairai Cinq questions à se poser sur l’origine de la vie e te buka Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous? Oia atoa, ua oaoa e ua fanaˈo te feia apî e rave rahi i te anairaa tumu parau “Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? (Farani) i nia i te jw.org. E ite outou i te reira i raro aˈe i te tuhaa LA BIBLE ET VOUS. Te fa o te api parau haapiiraa taitahi o teie anairaa tumu parau, no te tauturu ïa ia oe ia haapuai i ta oe mau tiaturiraa no nia i te hoê tumu parau o te Bibilia.

8 E piahi Bibilia oe e ua ite aˈena paha oe i te mau pahonoraa o te tahi mau uiraa i roto i te mau api parau haapiiraa. Ua papu anei râ ia oe ta oe mau pahonoraa? E tauturu te mau api parau haapiiraa ia feruri maite i te mau irava e rave rau e ia faaitoito ia oe ia papai i te mau tumu o ta oe mau tiaturiraa. E tauturu atoa te reira ia oe ia ite e nafea ia faataa i ta oe mau tiaturiraa ia vetahi ê. Mai te peu e e nehenehe ta oe e haere i nia i te reni o te anairaa tumu parau “Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?” e nehenehe oe e faaohipa i te reira i roto i ta oe iho haapiiraa no te tauturu ia oe ia haapuai i ta oe mau tiaturiraa.

9 Mea titauhia ia papu ia oe iho e teie te parau mau. E tauturu te reira ia oe ia faaineine no te bapetizoraa. Ua parau te hoê tuahine apî: “Hou vau a faaoti ai i te bapetizohia, ua haapii au i te Bibilia e ua taa ia ˈu e e haapaoraa mau teie. E i te mau mahana atoa o to ˈu oraraa, e rahi noa ˈtu â ta ˈu tiaturiraa.”

TA OUTOU MAU HAARAA

10. No te aha mea tano ia titauhia i te hoê Kerisetiano bapetizohia e ia tuea ta ˈna mau haaraa i to ˈna faaroo?

10 Te parau ra te Bibilia: “Te faaroo, aore e ohipa ra, e mea pohe ïa.” (Iak. 2:17) Mea puai anaˈe ta oe tiaturiraa, e faaite oe i te reira na roto i ta oe mau haaraa. E faaite ïa oe mai ta te Bibilia e parau ra te “haapao [aore ra haerea] maitai e te paieti.”—A taio i te Petero 2, 3:11.

11. A faataa eaha te ‘haerea maitai.’

11 Eaha te ‘haerea maitai’? Mea moˈa anaˈe ta oe mau haaraa, mea viivii ore ïa oe i te pae morare. Ei hiˈoraa, a feruri na i na ono avaˈe i mairi. A faahemahia ˈi oe ia rave i te ohipa tano ore, ua feruri maite anei oe eaha te mea maitai e te mea ino? (Heb. 5:14) Te haamanaˈo ra anei oe i te mau taime aita oe i tuu i mua i te faahemaraa aore ra i te faaheporaa a te hoa? I te fare haapiiraa, e hiˈoraa maitai anei oe no vetahi ê? Ua vai taiva ore anei oe ia Iehova, aore ra ua tamata i te riro mai mai to oe mau hoa haapiiraa ia ore ratou e faaooo ia oe? (Pet. 1, 4:3, 4) Mea papu, e taata tia ore tatou. I te tahi mau taime, te manaˈo ra te feia o tei tavini ia Iehova e rave rahi matahiti e mea haama e mea fifi ia poro ia vetahi ê. Te taata râ o te pûpû ia ˈna iho i te Atua, e oaoa ïa i te riro mai ei Ite no Iehova e e faaite oia i te reira na roto i to ˈna haerea viivii ore.

12. Eaha te tahi o te mau ohipa “paieti,” e eaha to oe manaˈo i te reira?

12 Eaha te mau ohipa “paieti”? O te mau ohipa ïa o ta oe e rave ra i roto i te amuiraa, mai te apitiraa i te mau putuputuraa e te pororaa. Oia atoa te mau ohipa ta vetahi ê e ore e ite, oia hoi, ta oe iho mau pure ia Iehova e ta oe iho haapiiraa. Te taata o tei pûpû i to ˈna ora ia Iehova, eita oia e manaˈo e mea teimaha teie mau ohipa. E tuea ïa to ˈna manaˈo i to te arii Davida o tei parau: “E mea au na ˈu te rave i to oe hinaaro, e tau Atua; te vai nei hoi ta oe ture tei roto i to ˈu nei aau.”—Sal. 40:8.

Mea taa maitai anei ta oe mau pure, e eaha ta te reira e faaite ra no nia i to oe here ia Iehova?

13, 14. Eaha te mau ravea o te tauturu ia oe ia rave i te mau ohipa “paieti,” e e nafea te tahi feia apî i te haafaufaaraa i teie ravea?

13 No te tauturu ia oe ia haamau i te mau fa, te vai ra te anairaa uiraa i te api 308 e 309 o te buka Les jeunes s’interrogent. Réponses pratiques, Buka 2. I nia i na api, e nehenehe ta oe e papai i ta oe mau pahonoraa o te mau uiraa mai teie: “Mea taa maitai anei ta oe mau pure, e eaha ta te reira e faaite ra no nia i to oe here ia Iehova?” “Eaha ta oe e hiˈopoa i roto i ta oe iho haapiiraa?” “E haere anei oe i roto i te taviniraa noa ˈtu aita to oe mau metua e na reira ra?” I nia i na api, te vai ra te hoê tuhaa e nehenehe oe e papai i te tahi mau fa o ta oe e hinaaro ra e haamau no oe iho no nia i ta oe mau pure, ta oe iho haapiiraa e te pororaa.

14 Ua ite te feia apî e rave rahi o te hinaaro ia bapetizohia ratou e e ravea faufaa roa na anairaa uiraa. Ua parau te hoê tuahine apî o Tilda to ˈna iˈoa: “Ua faaohipa vau i te anairaa uiraa no te haamau i te mau fa. Ua naea ia ˈu te mau fa atoa ta ˈu i haamau e ua ineine au i te bapetizohia hoê matahiti i muri aˈe.” Hoê â manaˈo to te hoê taeae apî o Patrick te iˈoa: “Ua ite aˈena vau eaha ta ˈu mau fa. Ua haa rahi atu â râ vau ia naea tera mau fa i te papairaa vau i te reira i nia i te hoê api parau.”

E tamau anei oe i te tavini ia Iehova noa ˈtu aita to oe mau metua e na reira ra? (A hiˈo i te paratarafa 15)

15. A faataa no te aha na oe iho e faaoti e pûpû ia oe iho.

15 Teie hoê o te mau uiraa o teie anairaa uiraa: “E tavini anei ra oe ia Iehova noa ˈtu aita to oe mau metua e hoa e na reira faahou ra?” Ia pûpû oe i to oe ora ia Iehova e ia bapetizohia oe, e auhoaraa iho â to oe e o ˈna. E ere ïa no to oe mau metua aore no te tahi atu taata e faaea ˈi oe i te ohipa no Iehova. E faaite to oe haerea maitai e te paieti e ua papu ia oe tera te parau mau e te hinaaro ra oe e pee i ta te Atua mau ture aveia. E nehenehe ïa oe e faaî i te mau titauraa ia bapetizohia oe.

TO OUTOU MAURUURU

16, 17. (a) Na te aha e turai i te hoê taata ia riro mai ei Kerisetiano? (b) E nafea oe e faataa ˈi to oe mauruuru no te hoo?

16 I te hoê mahana, ua ani te hoê taata o tei ite maitai i te ture a Mose ia Iesu: “Teihea te parau rahi i roto i te ture? Ua parau atura Iesu: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua [aore ra ora] atoa, e ma to manaˈo atoa.” (Mat. 22:35-37) Ua faataa Iesu e o te here ia Iehova te tumu e hinaaro ai te hoê taata ia bapetizohia o ˈna e e riro mai ei Kerisetiano. Hoê o te ravea maitai roa ˈˈe no te haapuai i to outou here no Iehova o te feruri-maite-raa ïa i nia i te hoo, te ô rahi roa ˈˈe a te Atua no te huitaata. (A taio i te Korinetia 2, 5:14, 15; Ioane 1, 4:9, 19.) Ia na reira oe, e hinaaro iho â oe e faaite i te mauruuru no tera ô faahiahia mau.

17 E nehenehe oe e faataa i to oe mauruuru no te hoo mai teie: A feruri na e te paremo ra oe e e faaora mai nei te hoê taata ia oe. E hoˈi anei oe i te fare, e tamǎrô ia oe e haamoe atu ai i ta teie taata i rave no oe? Aita! E hinaaro iho â oe e faaite i te mauruuru i te taata i faaora ia oe! Hoê â huru, mea titauhia ia haamauruuru maite ia Iehova e ia Iesu no te hoo. Maoti raua i ora ˈi outou! Ua faaora raua ia tatou i te hara e i te pohe. No to raua here ia tatou, e tiaturiraa ïa to tatou i teie nei e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua!

18, 19. (a) No te aha eiaha ˈi oe e mǎtaˈu i te riro mai ei taata no Iehova? (b) E nafea te taviniraa ia Iehova e faaoaoa ˈi i to oe oraraa?

18 Te mauruuru nei oe no ta Iehova i rave no oe? Mai te peu e e, ua riro ïa te pûpûraa e te bapetizoraa ia oe ei ohipa maitai e rave. Na roto i te pûpûraa ia oe iho, ua euhe oe e rave i to te Atua hinaaro e a muri noa ˈtu. Te mǎtaˈu râ anei oe i te euhe? Aita! Te hinaaro ra Iehova i te mea maitai no oe e i te haamaitai i te feia o tei rave i to ˈna hinaaro. (Heb. 11:6) Ia pûpû oe i to oe ora i te Atua e ia bapetizohia oe, eita to oe oraraa e ino mai, e maitai mai râ! Te parau ra te hoê taeae e 24 matahiti to ˈna e ahani mea paari aˈe oia i to ˈna bapetizoraa, e rahi atu â paha to ˈna ite. Ma te rave râ i te faaotiraa no te pûpû ia ˈna iho ia Iehova, ua paruru te reira ia ˈna ia imi i te mau mea o teie nei ao.

Mea miimii roa o Satani e aita oia e tâuˈa ra ia oe

19 Te hinaaro ra Iehova i te mea maitai roa ˈˈe no oe. Tera râ, mea miimii roa o Satani e aita oia e tâuˈa ra ia oe. Eita oia e horoa ˈtu i te tahi mea maitai ia pee oe ia ˈna. E nafea o ˈna e horoa ˈtu i te tahi mea maitai na oe, aita hoi ta ˈna? Aita ta ˈna e parau apî oaoa e aita to ˈna e tiaturiraa. E a muri aˈe ino anaˈe ta ˈna e nehenehe e horoa ˈtu, no te mea tera to ˈna a muri aˈe!—Apo. 20:10.

20. Eaha ta te hoê taata apî e rave no te haere i mua i roto i te pûpûraa e te bapetizoraa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “No te tauturu ia oe ia haere â i mua i te pae varua.”)

20 O te pûpûraa i to oe ora ia Iehova te faaotiraa maitai roa ˈˈe ta oe e nehenehe e rave. Ua ineine anei oe i te na reira? Mai te peu e tera iho â, eiaha e mǎtaˈu i te euhe. Ia manaˈo râ oe e aita â oe i ineine atura, a faaohipa i te mau manaˈo tauturu i roto i teie tumu parau no te tamau i te haere â i mua i te pae varua. Ua parau atu Paulo i to Philipi ia tamau i te haere i mua i te pae varua. (Phil. 3:16) Ia pee oe i teie faaueraa, e nehenehe ïa oe e pûpû i to oe ora ia Iehova e ia bapetizohia oe.