Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tamata i te taa eaha te tauturu, te turu i te pae aau e te mau faaitoitoraa no ǒ mai i te Bibilia ra ta to tatou mau taeae e tuahine e hinaaro mau ra

E nehenehe anei oe e tauturu i roto i ta oe amuiraa?

E nehenehe anei oe e tauturu i roto i ta oe amuiraa?

HOU a hoˈi ai Iesu i te raˈi, ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohi. 1:8) E nafea ïa ratou e nehenehe ai e poro na te fenua atoa?

Ua haapapu o Martin Goodman, te orometua no te haapiiraa teitei no Oxford, “Na te hinaaro e rave i te tahi ohipa ma te aau atoa i faataa ê te mau Kerisetiano i te tahi atu mau pǔpǔ faaroo, te ati Iuda atoa, i raro aˈe i te Hau emepera Roma i te matamua roa ra.” Ua haere Iesu i tera vahi e tera vahi no te poro. Ua titauhia i te mau Kerisetiano mau ia pee i to ˈna hiˈoraa e poro i “te parau maitai o te basileia o te Atua” i te mau vahi atoa. Ua titauhia ia ratou ia imi i te taata o te hinaaro e ite i te parau mau. (Luka 4:43) No reira i te senekele matamua, ua faatoroahia vetahi ei aposetolo, o te feia ïa o te tonohia no te haere e rave i te tahi ohipa, te auraa o teie taˈo. (Mar. 3:14) Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.”—Mat. 28:18-20.

Aita faahou na 12 aposetolo a Iesu i nia te fenua nei, te pee râ ra te mau tavini a Iehova i to ratou hiˈoraa i roto i te taviniraa. Ia titauhia ratou ia poro i te vahi e hinaaro-rahi-hia te tauturu, e parau ratou: “Teie au; o vau ta oe e tono.” (Isa. 6:9) Mai na tausani o tei haere i te Haapiiraa no Gileada, ua haere vetahi i te fenua atea e faaea ˈi. Ua haere vetahi i te tahi atu vahi o to ratou iho fenua. E rave rahi o te haapii i te hoê reo apî no te tauturu i te amuiraa aore ra i te hoê pǔpǔ. E ere iho â i te mea ohie, ua ineine râ teie mau taeae e tuahine atoa no te rave i te mau haapaeraa no te faaite i to ratou here ia Iehova e i te taata. Ua faanaho maitai ratou ia ratou e ua faaohipa i to ratou taime, puai e moni no te tauturu i roto i te pororaa i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu. (Luka 14:28-30) Mea faufaa roa te ohipa ta teie mau taeae e tuahine e rave ra.

Eita ta tatou paatoa e nehenehe e haere i te vahi e hinaaro-rahi-hia te tauturu aore ra e haapii i te reo apî. E nehenehe râ tatou paatoa e riro mai mai te mau mitionare i roto i ta tatou iho amuiraa.

EI MITIONARE I ROTO I TA OE IHO AMUIRAA

A horoa i te tauturu faufaa mau

I te senekele matamua, mea itoito roa te mau Kerisetiano i roto i te ohipa pororaa, noa ˈtu e ua faaea te rahiraa o ratou i to ratou iho fenua e e ere ratou i te mau mitionare. Ua parau Paulo ia Timoteo: “E rave i te ohipa a te haapii evanelia, e rave faahope roa i to toroa na,” aore ra ta oe taviniraa. (Tim. 2, 4:5) No te mau Kerisetiano matamua teie mau parau e no tatou atoa i teie mahana. Mea tia ia auraro te mau Kerisetiano i te faaueraa e poro i te poroi o te Basileia e i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. E oia atoa i roto i ta tatou amuiraa, e rave rahi ravea e nehenehe ai tatou e riro mai te mau mitionare.

Ei hiˈoraa, ia tonohia te mau mitionare i te tahi fenua, mea taa ê roa te mau ohipa, e mea titauhia ia ratou ia faaau e te hoê huru oraraa apî. Noa ˈtu eita ta tatou e nehenehe e haere i te vahi e hinaaro-rahi-hia te tauturu, e nehenehe anei ta tatou e imi i te tahi mau huru raveraa apî no te poro i te taata? Ei hiˈoraa, i 1940, ua faaitoitohia to tatou mau taeae ia poro na roto i te mau aroâ hoê mahana i te hebedoma. Ua tamata aˈenei oe i tera huru pororaa? Ua faaohipa aˈenei oe i te mau iri vairaa papai? Te hinaaro mau ra anei oe e tamata i te tahi mau huru raveraa apî no te poro i te parau apî oaoa?

A faaitoito ia vetahi ê ia “rave i te ohipa a te haapii evanelia”

Mai te peu e e huru feruriraa maitai to oe, e faaite oe i te itoito rahi e e oaoa oe i roto i te taviniraa. Te feia o te haere i te mau vahi e hinaaro-rahi-hia te tauturu aore ra o te haapii ra i te hoê reo apî, e pinepine, e mau taata poro aravihi e e nehenehe ratou e riro mai ei tauturu no te amuiraa. Ei hiˈoraa, na ratou e turu i te ohipa pororaa. E pinepine e aratai te mau mitionare i te amuiraa e tae roa i te taime e aravihi mai ai te mau taeae o tera amuiraa i te rave i te reira. Mai te peu e e taeae bapetizohia oe, te “hinaaro uˈana” ra anei oe e tavini i te mau taeae e tuahine o ta oe amuiraa ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo?—Tim. 1, 3:1.

EI TAUTURU NO TE HAAPUAI

A horoa i te tauturu

E nehenehe atoa tatou e tauturu i ta tatou amuiraa na roto i te tahi atu mau ravea. E nehenehe tatou pauroa, ei feia apî e te mea paari aˈe, te mau taeae e tuahine e riro mai ei tauturu no te “haamahanahana” aore ra no te haapuai i te mau hoa Kerisetiano.—Kol. 4:11.

Ia hinaaro tatou e tauturu i to tatou mau taeae e tuahine, mea titauhia ia matau maitai tatou ia ratou. Te faaitoito ra te Bibilia ia tatou ia “haapao maite â tatou te tahi i te tahi,” aore ra ia feruri i ta to tatou mau taeae e tuahine e hinaaro mau ra ia putuputu tatou. (Heb. 10:24) E ere râ te auraa e e tamata tatou i te ite i te mau mea rii no nia i te oraraa o vetahi ê. Te auraa râ, e tamata tatou i te taa i to tatou mau taeae e tuahine e i ta ratou e hinaaro mau ra. Peneiaˈe e hinaaro ratou i te tauturu, i ta tatou turu i te pae aau aore ra te mau faaitoitoraa no ǒ mai i te Bibilia ra. Mea papu, i roto i te tahi atu mau tupuraa, o te mau matahiapo e te mau tavini tauturu anaˈe te nehenehe e tauturu ia ratou. (Gal. 6:1) Tera râ, e nehenehe ta tatou pauroa e tauturu i te mau taeae e tuahine paari aore ra i te mau utuafare o te faaruru ra i te mau fifi.

A turu i te pae aau i te feia e faaruru ra i te mau fifi o te oraraa

Ua fanaˈo Salvatore i tera huru tauturu. No te mea ua fifihia o ˈna i te pae moni, ua titauhia ia ˈna ia hoo i ta ˈna taiete, to ˈna fare e ta to ˈna iho utuafare i fatu ra. Ua haapeapea roa oia no to ˈna utuafare. Ua ite te tahi atu utuafare o te amuiraa e te hinaaro ra ratou i te tauturu. Ua horoa teie utuafare i te tahi moni na Salvatore e ua tauturu ratou ia ˈna e ta ˈna vahine ia imi i te ohipa. E rave rahi po, ua rave ratou i te taime e to Salvatore utuafare no te faaroo e no te faaitoito ia ratou. Ua riro mai ratou ei hoa rahi. I teie mahana, e haamanaˈo teie na utuafare e piti i te mau taime oaoa ta ratou i ite a vai amui ai i roto i tera tupuraa fifi mau.

Eita te mau Kerisetiano mau e taiâ i te faaite i ta ratou mau tiaturiraa ia vetahi ê. Mea tia ia pee tatou i to Iesu hiˈoraa e ia vaiiho i te taata ia ite eaha te mau opuaraa faahiahia ta te Atua i rave. E haere tatou i te tahi vahi aore ra aita, e nehenehe tatou pauroa e rave i tei maraa no te tauturu ia vetahi ê i roto i ta tatou iho amuiraa. (Gal. 6:10) Ia horoa tatou no vetahi ê, e oaoa tatou e e haa tatou “ia tupu te mau ohipa maitatai.”—Kol. 1:10; Ohi. 20:35.