Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

Inafea te nunaa o te Atua i te tapearaahia i roto ia Babulonia rahi?

Ua haamata te reira tau taime noa i muri aˈe i te matahiti 100 e ua hope i 1919. No te aha mea faufaa ˈi teie faatanoraa i to tatou maramarama?

Te faaite ra te mau haapapuraa atoa e i 1919, ua tiamâ mai te mau Kerisetiano faatavaihia ia Babulonia rahi e ua haaputuputuhia ratou i roto i te hoê amuiraa tamâhia. A feruri na: I muri noa ˈˈe i to te Basileia o te Atua haamataraa i te faatere i te raˈi i 1914, ua tamatahia te nunaa o te Atua e ua tamâ-riirii-hia ratou i te haamoriraa hape. a (Mal. 3:1-4) I 1919, ua faatoroa Iesu i “te tavini haapao maitai e te paari” no te horoa i te “maa i te hora mau ra” i te nunaa o te Atua o tei tamâhia. (Mat. 24:45-47) I tera noa â matahiti, ua tiamâ mai ratou i to ratou tapearaahia, ei auraa parau i roto ia Babulonia rahi. (Apo. 18:4) I teihea taime i tapeahia ˈi te nunaa o te Atua?

I tahito ra, ua faataa matou e ua tapeahia te nunaa o te Atua i roto ia Babulonia rahi no te hoê taime poto o tei haamata i 1918. Ua parau Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 1992, mai te mau Iseraela i tapeahia i Babulonia, i 1918, ua tapea-atoa-hia te mau tavini o te Atua i roto ia Babulonia rahi. Te faaite ra râ te mau maimiraa hau e ua tapeahia te nunaa o te Atua e rave rahi matahiti hou 1918.

Ua faaite atea te parau tohu o te Ezekiela 37:1-14 e e tapeahia te nunaa o te Atua e e faaorahia ratou i muri aˈe. Ua ite orama Ezekiela i te hoê peho î i te mau ivi taata. Ua parau Iehova: “Teie nei mau ivi, o te utuafare atoa ïa o Iseraela.” (Irava 11) Teie mau parau, no te nunaa Iseraela ïa o tei parauhia i muri aˈe “te Iseraela . . . o te Atua” o tei faatavaihia. (Gal. 6:16; Ohi. 3:21) I roto i te orama, ua hoˈi mai te mau ivi i te ora e ua riro mai ei nuu rahi. Ua faaite teie faataaraa mea nafea te nunaa o te Atua i te oraraa mai mai roto mai ia Babulonia rahi i 1919. Mea nafea râ teie parau tohu i te faaiteraa e mea maoro ratou i te tapearaahia?

A tahi, ua tapao Ezekiela e ua “mǎrô rahi” te ivi o te taata pohe. (Ezk. 37:2, 11) Te auraa ïa e mea maoro roa te taata i te poheraa. Te piti, ua ite Ezekiela i te taata pohe i te hoˈi-riirii-raa mai mai i te ora, aita ratou i tia taue noa mai. Ua faaroo oia e “haruru maira; e inaha, e aueueraa, e ua haafatata maira te mau ivi, te tahi ivi e to ˈna tiaatiraa.” I muri iho, ua ite oia te “uaua tei nia iho ia ratou, e ua tupu maira te iˈo, e ua tapoˈi maira te iri na nia iho.” I muri aˈe, “haere maira te aho i roto ia ratou, e ua ora ihora ratou.” I te pae hopea, i muri aˈe i to te taata hoˈiraa mai i te ora, ua horoa Iehova ia ratou i te fenua no te ora i reira. E titauhia te taime ia tupu teie mau mea atoa.—Ezk. 37:7-10, 14.

Ua faaite atea teie parau tohu, mea maoro te mau Iseraela i te tapearaahia. Ua haamata te reira i te matahiti 740 hou te Mesia, a faahepohia ˈi na ahuru opu no Iseraela, te basileia apatoerau, ia faarue i to ratou fenua. I muri aˈe, i te matahiti 607 hou te Mesia, ua haamouhia Ierusalema e to Babulonia, e te tahi atu na opu e piti, te basileia apatoa o Iuda, ua faahepo-atoa-hia ïa ratou ia faarue i to ratou fenua. I te matahiti 537 hou te Mesia, ua hope te tapearaa i te taime a hoˈi ai te hoê pǔpǔ iti o te mau ati Iuda no te patu faahou i te hiero e no te haamori faahou ia Iehova i Ierusalema.

Te faaite ra teie mau faataaraa e mea maoro to te mau Kerisetiano faatavaihia i te tapearaahia i roto ia Babulonia rahi, eiaha noa mai te matahiti 1918 e tae atu i 1919. Ua taai atoa Iesu tera taime roa i ta ˈna i parau e e tupu amui te mau Kerisetiano haavare, te zizania e “te tamarii . . . o te basileia,” te sitona. (Mat. 13:36-43) I te roaraa o tera taime, mea iti roa te mau Kerisetiano mau i reira. Ua farii te feia e rave rahi o te faahua parau ra e Kerisetiano ratou i te mau haapiiraa hape e ua riro mai ratou ei apotata. No reira ïa tatou e nehenehe ai e parau e ua tapeahia te amuiraa Kerisetiano e Babulonia rahi. Ua haamata teie tapearaa i muri iti aˈe i te matahiti 100 e ua tamau noa te reira e tae roa mai i te taime a tamâhia ˈi te hiero pae varua o te Atua i te anotau hopea.—Ohi. 20:29, 30; Tes. 2, 2:3, 6; Ioa. 1, 2:18, 19.

I te roaraa o na hanere matahiti, ua hinaaro te mau aratai haapaoraa e te mau tia poritita e tapea i te taata i raro aˈe i ta ratou faatereraa. Ei hiˈoraa, aita ta te taata e nehenehe e fanaˈo i te hoê Bibilia aore ra e taio i te Bibilia i roto i te reo ta ratou e taa. Vetahi o tei taio i te Bibilia, ua tutuihia i te auahi i nia i te pou. E te feia o tei ohumu i nia i ta te mau aratai haapaoraa e haapii ra, e mea etaeta ïa te mau faautuaraa. Mea fifi roa no te taata ia haapii i te parau mau aore ra ia haapii i te reira ia vetahi ê.

Ua haapii mai tatou i roto i te orama a Ezekiela e ua hoˈi mai te nunaa o te Atua i te ora e ua tiamâ riirii mai ratou i te haapaoraa hape. Inafea ïa te reira i te tupuraa e mea nafea? Te faaite ra te orama e ua faaroohia te hoê “aueueraa.” Ua haamata te reira i te tupu i te pae hopea o na tau hanere matahiti hou te tau hopea. I te roaraa o tera mau matahiti, ua itehia te tahi mau taata taiva ore o tei hinaaro e ite i te parau mau e i te tavini i te Atua noa ˈtu ua haaatihia ratou i te mau haapiiraa hape. Ua haapii ratou i te Bibilia e ua tutava ratou paatoa no te faaite i te taata i ta ratou i haapii. Ua haa rahi vetahi ê no te huri i te Bibilia na roto i te mau reo o ta te taata e taa.

I muri iho, i te pae hopea o te matahiti 1800, e au ra e ua tapoˈi te iˈo e te iri i te mau ivi. Ua haa rahi o Charles Taze Russell e to ˈna mau hoa no te imi i te mau pue parau mau Bibilia e no te tavini ia Iehova. Ua tauturu atoa ratou ia vetahi ê no te taa i te parau mau ma te faaohipa i Te Pare Tiairaa (parauhia na Te Pare Tiairaa a Ziona) e te tahi atu mau papai. I muri aˈe, ua tauturu atoa te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa” i 1914 e te buka Ua tupu te parau aro (Beretane) i 1917 i te nunaa o Iehova ia haapuai i to ratou faaroo. I 1919, mai te mea ra e ua ora mai to ˈna nunaa e ua horoahia te hoê fenua apî. Mai reira mai, ua apiti te feia o te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei i te feia faatavaihia. Te haamori ra ratou paatoa ia Iehova, ua riro mai ratou ei “nuu rahi roa.”—Ezk. 37:10; Zek. 8:20-23. b

Mea papu ïa e ua tapeahia te nunaa o te Atua i roto ia Babulonia rahi i muri aˈe i te matahiti 100. Tera te tau i riro mai ai e rave rahi taata ei apotata no to ratou fariiraa i te mau haapiiraa hape a te haapaoraa e no to ratou patoiraa i te parau mau. E rave rahi matahiti, mea fifi roa ia tavini ia Iehova, mai no te mau Iseraela a tapeahia ˈi ratou. I teie râ mahana, te faaitehia ra te parau mau i te mau taata atoa. Auê tatou i te oaoa e te ora nei tatou i te tau e “te feia i haapii i te parau maitai ra, e anaana mai ïa,” e nehenehe e rave rahi i teie nei e tamâhia e e farii i te haamoriraa mau!—Daniela 12:3, 10.

A tamata ˈi Satani i te faahema ia Iesu, ua afai roa anei oia ia ˈna i te hiero aore ra ua faaite orama oia i te hiero ia Iesu?

Aita i papu ia tatou mea nafea Satani i te faaiteraa ia Iesu i te hiero.

Ua papai Mataio e Luka te feia papai no nia i tei tupu. Ua parau Mataio e “aratai atura te diabolo” ia Iesu i Ierusalema e ua “faatia ihora ia ˈna i nia iho i te poretiko o te hiero,” i te vahi teitei roa ˈˈe o te hiero. (Mat. 4:5) Ua parau Luka e “aratai atura [te Diabolo] ia ˈna i Ierusalema, e ua tuu atura ia ˈna i nia iho i te poretiko o te hiero.”—Luka 4:9.

I tahito ra, ua parau ta matou mau papai e aita paha Satani i afai tino roa ia Iesu i te hiero a tamata ˈi oia ia ˈna. Ua faaau Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1961 (Beretane), i te reira i te taime a tamata ˈi Satani i te faahema ia Iesu ma te faaite i te mau basileia atoa o te ao nei mai nia mai i te hoê mouˈa teitei. Ua parau teie vea e aita e mouˈa teitei aˈe e nehenehe ai te hoê taata e ite i te mau basileia atoa o te ao nei. Ma te pee i te hoê â manaˈo, ua parau Te Pare Tiairaa, aita paha Satani i afai tino roa ia Iesu i te hoê hiero mau. Ua na ô râ Te Pare Tiairaa i muri aˈe, mai te peu e ua ouˈa Iesu mai nia mai i te hiero, e pohe oia.

Ua parau vetahi e i te mea ra hoi e ere Iesu i te hoê ati Levi, aita o ˈna i faatiahia ia tia i nia iho i te vahi haamoriraa o te hiero. Ua parau ïa ratou e eita i ore e ua tamata Satani i te faahema ia Iesu ma te faaohipa i te hoê orama. Tau hanere matahiti na mua ˈtu, ua afai-atoa-hia Ezekiela i te hiero na roto i te hoê orama.—Ezk. 8:3, 7-10; 11:1, 24; 37:1, 2.

Tera râ, mai te peu e ua afaihia Iesu i te hiero na roto i te hoê orama, e ui paha vetahi:

  • E turaihia anei ra Iesu ia ouˈa mai nia mai i te hiero?

  • Ua tamata Satani i te tahi atu mau taime i te faahema ia Iesu, ua parau atu oia ia Iesu ia taui i te mau ofai ei maa e ua hinaaro oia ia haamori iho â Iesu ia ˈna. E hinaaro atoa paha anei Satani ia ouˈa mai Iesu mai te hiero mau?

Tera râ, mai te peu e aita Satani i faaohipa i te hoê orama e ua afai ia Iesu i te hiero mau, e ui paha vetahi:

  • Ua ofati anei Iesu i te ture a Mose ma te tia i nia i te vahi moˈa o te hiero?

  • Mea nafea Iesu i te haereraa mai te medebara ˈtu e tae atu i te hiero i Ierusalema?

E hiˈo anaˈe i te tahi atu mau haamaramaramaraa o te tauturu mai ia pahono i na uiraa hopea e piti.

Ua papai te orometua Carson no te taˈo Heleni “hiero” o tei faaohipahia e Mataio e Luka, o te vahi taatoa paha ïa o te hiero e eiaha noa râ i te vahi haamoriraa, o te mau ati Levi anaˈe te faatiahia ia haere i reira. I te poro o te hiero i Apatoa Hitia o te râ, te vai ra te hoê tafare parahurahu mea teitei roa ˈˈe i roto i te hiero. E nehenehe Iesu e tuuhia i nia i tera tafare. Mai reira e tae roa ˈtu i raro mai te faa o Kederona, fatata ïa 140 metera te teitei. Ua parau te aivanaa Josephus e no te teitei o tera vahi e nehenehe te hoê taata o te tia ra i reira e o te hiˈo ra i raro e “aninia te upoo.” Noa ˈtu e ere Iesu i te hoê ati Levi, e nehenehe ta ˈna e tia i reira e aita e taata e patoi ia ˈna.

Mea nafea Iesu i te haereraa mai te medebara ˈtu e tae atu i te hiero i Ierusalema? Aita i papu roa ia matou. Ua parau noa te Bibilia e ua afaihia Iesu i Ierusalema. Aita te reira e parau ra i te atea o to Iesu haereraa i Ierusalema aore ra eaha te maororaa oia i te faahemaraahia e Satani. E nehenehe Iesu e haere avae i Ierusalema, noa ˈtu e titauhia te reira i te hoê taime roa.

I to Satani faaiteraa ia Iesu i “te mau basileia atoa i te ao nei,” ua faaohipa paha oia i te hoê orama, no te mea eita e nehenehe e hiˈo i teie mau basileia atoa i nia i te mau mouˈa atoa o te fenua. Hoê â huru ia faaohipa tatou i te hoê afata teata no te faaite i te taata i te mau hohoˈa o te tahi mau vahi o te ao nei. Ua faaohipa paha Satani i te hoê orama, ua hinaaro râ oia ia tipapa Iesu no te haamori ia ˈna. (Mat. 4:8, 9) No reira, a afai ai Satani ia Iesu i te hiero, ua hinaaro iho â paha oia ia ouˈa Iesu mai te hiero mai. Ua patoi râ Iesu ia ˈna. Ahiri ua tamatahia Iesu na roto noa i te hoê orama, aita ïa te reira e riro mai ei faahemaraa mau!

Peneiaˈe ua haere iho â Iesu i Ierusalema e ua tia oia i te vahi teitei roa ˈˈe o te hiero. Mea papu, mai tei faataahia i te omuaraa o teie tumu parau, aita i papu maitai ia matou mea nafea Satani i te faaiteraa i te hiero ia Iesu. Ua papu râ ia matou e ua tamau Satani i te tamata ia Iesu ia rave oia i te ohipa tano ore e i tera mau taime atoa, ua patoi papu Iesu ia ˈna.

b Te faataa ra te Ezekiela 37:1-14 e te Apokalupo 11:7-12 no nia i tei tupu i 1919. Te parau tohu o te Ezekiela 37:1-14, no nia ïa i te nunaa taatoa o te Atua o tei hoˈi mai i te haamoriraa mau i 1919, i muri aˈe i te hoê taime tapearaa maoro. Te Apokalupo 11:7-12 râ, no nia ïa i te haamau-faahou-raahia i 1919 te hoê pǔpǔ iti taeae faatavaihia o te aratai ra i rotopu i to te Atua nunaa. Aita teie mau taeae i nehenehe e ohipa no te hoê tau taotiahia.