Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaafaro i te mau peapea na roto i te here

A faaafaro i te mau peapea na roto i te here

“E tamau . . . te hau outou outou iho.”—MAR. 9:50.

HIMENE: 39, 77

1, 2. Eaha te mau aroraa ta te tahi mau taata i faaruru ia au te Genese, e no te aha e haafaufaa ˈi i te reira?

 UA FERURI aˈena anei oe i te mau peapea o tei tupu i roto i te Bibilia? I roto noa i te mau pene matamua o te Genese, ua haapii mai tatou e ua taparahi pohe o Kaina ia Abela (Gen. 4:3-8); Ua taparahi pohe o Lameha i te hoê taurearea apî o tei tupai ia ˈna (Gen. 4:23); Ua mârô te mau tiai mamoe a Aberahama e te mau tiai mamoe a Lota (Gen. 13:5-7); No Hagara, mea faufaa aˈe oia ia Sara, e ua inoino o Sara ia Aberahama (Gen. 16:3-6); Ua patoi Isemaela i te taata atoa e ua patoi te taatoaraa ia ˈna.—Gen. 16:12.

2 No te aha i faahitihia ˈi te tahi mau peapea mai teie i roto i te Bibilia? No te mea e nehenehe tatou e haapii mai i teie mau hiˈoraa o te mau taata tia ore e fifi mau to ratou. E taata tia ore atoa tatou, e te faaruru atoa ra tatou i te hoê â fifi i roto i to tatou oraraa. E nehenehe ïa tatou e pee i te mau hiˈoraa maitai e ia ape i te mau hiˈoraa ino e itehia ra i roto i te Bibilia. (Roma 15:4) E tauturu te reira ia tatou ia imi i te hau e vetahi ê.

3. Eaha te mau manaˈo o te puohu i teie tumu parau?

3 I roto i teie tumu parau, e haapii mai tatou no te aha mea titauhia ia faaafaro i te mau peapea e e nafea tatou e na reira ˈi. E haapii atoa mai tatou i te tahi mau aratairaa Bibilia no te tauturu ia tatou ia faaafaro i te mau fifi e ia vai noa te auhoaraa piri e o Iehova e vetahi ê.

NO TE AHA MEA TITAUHIA IA FAAAFARO TE MAU TAVINI A TE ATUA I TE MAU PEAPEA?

4. Eaha te huru feruriraa o te parare ra na te ao nei, e eaha tei itehia?

4 O Satani te tumu matamua i amahamaha ˈi te taata e i itehia ˈi te peapea e rave rahi. No te aha e na reira ˈi tatou i te parau? I te ô i Edene, ua parau Satani e nehenehe te taata e e tia ia maiti o ˈna no ˈna iho eaha te mea maitai e te mea ino ma te faataa ê mai i te Atua. (Gen. 3:1-5) A hiˈo ai râ tatou i te ao i teie mahana, te ite ra tatou e ua hopoi mai teie huru haerea i te mau fifi. Te manaˈo ra te taata e rave rahi e e tiaraa to ratou no te maiti no ratou iho eaha te mea maitai e te mea ino. Te faaite ra ratou i te teoteo, te miimii e te feruriraa tataˈu e aita ratou e tâuˈa ra e e nehenehe ta ratou mau faaotiraa e haamauiui ia vetahi ê. E faatupu tera mau haerea i te peapea. Te haamanaˈo mai ra te Bibilia e ia riri taue tatou, e inoino atu â tatou ia vetahi ê e e nehenehe tatou e rave i te hara e rave rahi.—Mas. 29:22.

5. Mea nafea Iesu i te haapiiraa i te taata ia tupu te mau peapea?

5 A horoa ˈi Iesu i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia imi i te hau e ia haapae te feii, noa ˈtu e au ra e aita ratou e anaanatae i te na reira. Ei hiˈoraa, ua parau oia ia ratou ia faaite i te maitai, ia vai hau e vetahi ê, ma te haapae i te mau manaˈo tano ore, mai te riri e ia faaafaro oioi i te mau peapea e ia here i to ratou mau enemi.—Mat. 5:5, 9, 22, 25, 44.

6, 7. (a) No te aha mea faufaa ˈi ia faaafaro oioi i te mau peapea? (b) Eaha te mau uiraa te tia i te nunaa atoa o Iehova ia uiui?

6 I teie mahana, te haamori nei tatou ia Iehova, ia pure, ia poro e ia haere tatou i ta tatou mau putuputuraa. Ia ore tatou e imi i te hau e to tatou mau taeae, eita Iehova e farii i ta tatou haamoriraa ia ˈna. (Mar. 11:25) No te riro mai ei hoa no Iehova, mea tia ia faaore tatou i ta vetahi ê hapa.—A taio i te Luka 11:4; Ephesia 4:32.

E faaore oioi anei oe i ta to oe mau taeae ra hapa?

7 Te titau ra Iehova i ta ˈna mau tavini atoa ia faaore i te hapa e ia vai te taairaa hau e vetahi ê. A uiui: ‘E faaore oioi anei au i ta vetahi ê hapa? Te oaoa ra anei au i te apiti e o ratou?’ Ia taa ia oe e e mea titauhia ia faaore atu â oe i ta te tahi atu hapa, a pure ia Iehova e a ani ia ˈna ia tauturu ia oe ia riro mai ei taata maitai. Te faaroo mai ra to tatou Metua i te raˈi i teie mau pure haehaa e e pahono oia i te reira.—Ioa. 1, 5:14, 15.

E NEHENEHE ANEI TA OE E ORE E TÂUˈA I TE HOÊ HAPA?

8, 9. Eaha te tia ia tatou ia rave ia hapa vetahi ê ia tatou?

8 E taata tia ore anaˈe tatou pauroa, eiaha ïa tatou e maere e e parau iho â te taata aore ra e rave ratou i te mau ohipa e inoino ai tatou. (Koh. 7:20; Mat. 18:7) E nafea ïa oe? E nehenehe tatou e huti mai i te hoê haapiiraa faufaa i roto i teie hiˈoraa: Ua aroha ˈtu te hoê tuahine e piti taeae i te hoê putuputuraa e te tahi mau Ite no Iehova. Tera râ, ua huru ê hoê o na taeae e piti i ta te tuahine huru aroharaa ia raua. I te hoê taime o raua anaˈe, ua haamata te taeae tei huru ê i te amuamu no nia i te tuahine. Ua haaferuri râ te tahi taeae ia ˈna e ua tavini teie tuahine e 40 matahiti ia Iehova ma te taiva ore noa ˈtu e rave rahi fifi. Ua papu ia ˈna e aita teie tuahine i hinaaro ia inoino oia. Eaha te huru o teie taeae? Ua parau oia, “Ua tano oe.” Ua faaoti ïa oia i te haamoe i te ohipa tei tupu.

9 Eaha ta teie hiˈoraa e haapii mai ra? Ia inoino tatou i te hoê taata, e nehenehe tatou e maiti e nafea ra tatou. E faaore te hoê taata î i te here i ta vetahi ê hapa. (A taio i te Maseli 10:12; Petero 1, 4:8.) Mea faahiahia no Iehova ia faaore tatou i ta vetahi ê hapa. (Mas. 19:11; Koh. 7:9) No reira, ia parau aore ra ia rave te hoê taata i te hoê ohipa e inoino ai tatou, a uiui, ‘E nehenehe anei ta ˈu e ore e tâuˈa i teie hapa? Mea titauhia anei ia ˈu ia tamau i te tapea i tera manaˈo?’

10. (a) I te omuaraa, ua aha te hoê tuahine i mua i te mau parau tano ore? (b) Eaha te mau irava o tei tauturu i teie tuahine ia ite i te hau?

10 Ia parau mai vetahi ê i te mau parau tano ore no nia ia tatou, mea fifi roa ia ore e tâuˈa i teie mau parau. A hiˈo na i tei tupu no te hoê tuahine pionie o ta tatou e pii Lucy. Ua parau vetahi o te amuiraa i te mau parau tano ore no nia i te huru o ta ˈna taviniraa e ta ˈna huru faaohiparaa i to ˈna taime. Ua mauiui roa oia e ua ani i te aratairaa a te mau taeae feruriraa paari. Eaha tei itehia? Ua parau oia e ua faaohipa ratou i te Bibilia no te tauturu ia ˈna ia faaea i te feruri rahi i te mau manaˈo tano ore o vetahi ê e ia haamata i te feruri atu â no nia ia Iehova. Ua itoitohia oia a taio ai i te Mataio 6:1-4 (A taio.) Ua haamanaˈo teie mau irava ia ˈna e mea faufaa roa ˈˈe ia faaoaoa oia ia Iehova. Ua faaoti ïa oia e ore e tâuˈa i te mau parau tano ore. I teie mahana, noa ˈtu te mau parau tano ore a vetahi ê no nia i ta ˈna taviniraa, te oaoa nei oia, no te mea, te taa ra ia ˈna e te tutava ra oia i te faaoaoa ia Iehova.

AITA ANAˈE TA OE E NEHENEHE E ORE E TÂUˈA I TE HOÊ HAPA

11, 12. (a) E nafea te hoê Kerisetiano ia tiaturi oia e e “hara” ta to ˈna taeae ia ˈna ra? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i to Aberahama huru i mua i te hoê fifi? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

11 “Te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi.” (Iak. 3:2) A feruri na e ua faaroo oe e ua inoino te hoê taeae i te tahi parau ta oe i faahiti aore ra i te tahi ohipa ta oe i rave. Eaha te tia ia oe ia rave? Ua parau Iesu e “ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa noa i te fata ra, e ua manaˈo ihora oe i reira, e e hara ta to taeae ia oe na; e vaiiho atu i to taoˈa i mua i te fata ra, e mata na i te haere e faite i to taeae, a haere a hopoi ai i ta oe taoˈa.” (Mat. 5:23, 24) No reira, a paraparau i to oe taeae. Ta oe fa a na reira ˈi, o te imiraa i te hau e o ˈna. E tia ia oe ia faˈi i ta oe hapa e eiaha e tamata i te faahapa ia ˈna. Te imiraa i te hau e to oe mau taeae te mea faufaa roa ˈˈe ia rave.

Ta tatou fa, o te imiraa i te hau e to tatou mau taeae

12 Te faaite ra te Bibilia e mea nafea te mau tavini o te Atua i te tapearaa i te hau ia tupu anaˈe te peapea. Ei hiˈoraa, e rave rahi animara ta Aberahama e ta Lota e ua haamata ta raua mau tiai mamoe i te mârô no te mea aita i navai te fenua no ratou pauroa. No te mea ua hinaaro Aberahama i te hau, ua vaiiho oia ia Lota ia maiti i te fenua maitai aˈe. (Gen. 13:1, 2, 5-9) Auê ïa hiˈoraa maitai no tatou! No to Aberahama maitai, ua pau rahi anei oia? Aita roa ˈtu. I muri noa ˈˈe i te reira, ua fafau Iehova e haamaitai ia Aberahama hau atu i ta ˈna i ere. (Gen. 13:14-17) Eaha ta tatou e haapii mai? Noa ˈtu e te mauiui ra tatou no ta tatou i ere, e haamaitai mai Iehova ia faaafaro tatou i to tatou mau peapea ma te here. [1]

13. Ua aha te hoê tiaau i mua i te mau parau etaeta, e eaha ta tatou e haapii mai i to ˈna hiˈoraa?

13 A feruri na i te hoê hiˈoraa no teie tau. Ua taniuniu te hoê tiaau apî o te tuhaa o te tairururaa i te hoê taeae ma te ani atu e e nehenehe anei ta ˈna e ohipa i roto i tera tuhaa. Ua parau tera taeae e rave rahi parau tano ore e ua tapu oia i ta raua aparauraa no te mea te riri noa ra â o ˈna i to na mua ˈtu tiaau o te tuhaa o te tairururaa. Aita te tiaau apî i inoino, tera râ, aita oia i nehenehe e ore e tâuˈa i tei tupu. I muri aˈe hoê hora, ua taniuniu faahou oia i te taeae e ua ani oia e ia farerei raua. I te hebedoma i muri iho, ua farerei teie na taeae i te Piha a te Basileia e i muri aˈe i te pureraa ia Iehova, ua paraparau raua hoê hora te maoro. Ua faataa te taeae eaha tei tupu e to na mua ˈtu tiaau. Ua faaroo te tiaau apî ma te hamani maitai e ua aparau raua no nia i te tahi mau irava tauturu. Eaha tei itehia? Ua faatupu teie na taeae i te hau e ua ohipa amui raua i te tairururaa. Ua oaoa roa teie taeae i te paraparauraa teie tiaau ia ˈna ma te maitai e te mǎrû.

E TANO ANEI IA FAAÔ ATOA TATOU I TE MAU MATAHIAPO?

14, 15. (a) Ia faaohipa tatou i te aˈoraa o te Mataio 18:15-17? (b) Eaha na taahiraa e toru ta Iesu i faahiti, e eaha te fa a faaohipa ˈi tatou i te reira?

14 E rave rahi fifi i rotopu e piti Kerisetiano o te nehenehe e o te titauhia ia faaafaro o raua anaˈe. Tera râ, i te tahi mau taime, eita e nehenehe e na reira. Te vai ra paha te tahi mau tupuraa o te titauhia te tauturu a vetahi ê ia au te Mataio 18:15-17. (A taio.) Te “hamani ino” aore ra hara o ta Iesu i faahiti, e ere i te hoê peapea nainai i rotopu i te mau Kerisetiano. Mea nafea tatou i te iteraa i te reira? Ua parau Iesu e ia patoi te taata rave hara i te tatarahapa i muri aˈe i te paraparauraa i to ˈna taeae, i te tahi atu mau ite e te mau taeae i faatoroahia i roto i te amuiraa, e tia ia faarirohia oia “mai te etene e te telona.” I teie mahana, te auraa o te reira, ia tiavaruhia ïa oia. E nehenehe te hara ta Iesu i faahiti e taaihia i te mau ohipa mai te ohipa taviri aore ra parau haavare, aita râ te reira i taaihia i te mau hara mai te faaturi, te peu mahu, te ohipa apotata aore ra te haamoriraa idolo. No teie mau huru hara, na te mau matahiapo e haapao i te reira.

Mea faufaa ia paraparau e to tatou taeae e rave rahi taime no te imi i te hau (A hiˈo i te paratarafa 15)

15 Ua horoa Iesu i teie aˈoraa no te faaite ia tatou e nafea ia tauturu i te hoê taeae no to tatou here ia ˈna. (Mat. 18:12-14) E nafea tatou e pee ai i teie aˈoraa? (1) A tamata i te imi i te hau e to tatou taeae ma te ore e faaô mai ia vetahi ê. E titauhia paha ia aparau e o ˈna e rave rahi taime. Tera râ, eaha te titauhia ia tatou ia rave ia ore anaˈe oia e imi i te hau? (2) Mea titauhia ia aparau i to tatou taeae e te tahi taeae o tei ite i tera tupuraa aore ra o te nehenehe e ite mai te peu e ua ravehia anei te tahi ohipa tano ore. Ia afaro te fifi, ua “roaa ihora to taeae ia oe ra.” Tera râ, ia paraparau oe i to oe taeae e rave rahi taime e aita iho â orua e nehenehe e faatupu i te hau, (3) a faaite atu i te fifi i te mau matahiapo.

16. Te taahiraa ta Iesu i horoa, e ravea maitai e te î i te here no te faaafaro i te mau peapea. No te aha?

16 I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e ere i te mea titauhia ia faaohipa i na taahiraa e toru o te Mataio 18:15-17. Mea faaitoito mau â te reira. No te aha? No te mea i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, ua taa i te taata rave hara i to ˈna hape e e faaafaro oia i to ˈna fifi ma te rave i tei nehenehe ia ore oia ia tiavaruhia. E tia ïa i te taata o tei inoino ia faaore i ta ta ˈna ra taeae hapa no te faatupu i te hau. Mea papu ïa te aˈoraa a Iesu e aita e titauhia ia tatou ia haere oioi e farerei i te mau matahiapo. Ia faataa râ tatou i tei tupu i muri aˈe a faaohipa ˈi tatou i na taahiraa e piti e mai te peu e te vai ra te haapapuraa mau e ua ravehia te hoê hape.

17. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia “imi [tatou] i te hau” te tahi i te tahi?

17 A vai tia ore noa ˈi tatou, e hapa noa iho â tatou ia vetahi ê. Ua papai te pǐpǐ ra o Iakobo: “E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e te taata parau-tia oia, e tia ia ˈna ia tapea i te tino atoa ra.” (Iak. 3:2) No te faaafaro i te mau peapea, a tutava i te “imi i te hau, e [tapi] atu.” (Sal. 34:14) Ia tamau tatou i te imi i te hau e vetahi ê, e auhoaraa maitai to tatou e to tatou mau taeae e tuahine e e vai hoê atoa tatou. (Sal. 133:1-3) Te mea faufaa roa ˈtu â, e auhoaraa piri roa to tatou e o Iehova, “te Atua hau.” (Roma 15:33) E nehenehe tatou e fanaˈo i teie mau haamaitairaa ia faaafaro tatou i te mau peapea na roto i te here.

^ [1] (paratarafa 12) Vetahi o tei faaafaro i te mau fifi na roto i te hau, te vai ra Iakoba e o Esau (Gen. 27:41-45; 33:1-11); Iosepha e to ˈna mau taeae (Gen. 45:1-15); Gideona e te feia no Epheraima (Tav. 8:1-3). Peneiaˈe e nehenehe oe e feruri i te hoê â mau hiˈoraa Bibilia.