Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E haere atoa matou” na muri ia outou

“E haere atoa matou” na muri ia outou

“E haere atoa matou i ǒ na [aore ra na muri ia outou]: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.”—ZEK. 8:23.

HIMENE: 65, 122

1, 2. (a) Eaha ta Iehova i parau o te tupu ra i to tatou tau? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono i roto i teie tumu parau? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 UA PARAU Iehova no nia i to tatou tau, “e haru mai ai na taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa o te mau fenua ra, i te hiti ahu o te hoê ati Iuda ta ratou e haru, a na ô atu ai, E haere atoa matou i ǒ na [aore ra na muri ia outou]: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zek. 8:23) Te mau “ati Iuda,” o te feia ïa ta te Atua i faatavai maoti to ˈna varua moˈa. Ua pii-atoa-hia ratou ‘te Iseraela o te Atua.’ (Gal. 6:16) Na “taata tino ahuru,” o te feia ïa e tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei. E fanaˈoraa taa ê no ratou ia haamori ia Iehova e teie pûpû faatavaihia e ua ite ratou e ua haamaitai oia i teie pûpû.

2 Mai te peropheta Zekaria, ua faaite Iesu e ua hoê te nunaa o te Atua. Ua faaite atoa oia o vai te feia e tiai ru ra i te ora i te raˈi ei “nǎnǎ iti” e te feia e tiai ru ra i te ora i te fenua nei ei “mamoe ê atu.” Ua parau râ Iesu e e ‘hoê nǎnǎ’ ratou pauroa no te pee ia ˈna, e ei tiai no ratou. (Luka 12:32; Ioa. 10:16) No te mea te vai ra na pûpû e piti, e ui paha vetahi: (1) Mea faufaa anei ia ite te mau “mamoe ê atu” i te iˈoa o te taatoaraa o te feia faatavaihia i teie mahana? (2) Eaha te titauhia i te feia faatavaihia ia manaˈo no nia ia ratou iho? (3) Ia haamata te tahi taata i roto i ta ˈu amuiraa i te rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa, eaha to ˈu huru i nia ia ˈna? (4) Mea faufaa anei ia haapeapea vau i te maraaraa o te numera o te feia e rave ra i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa? E pahono mai teie tumu parau i teie mau uiraa.

MEA FAUFAA ANEI IA ITE TATOU I TE IˈOA O TE TAATOARAA O TE FEIA FAATAVAIHIA I TEIE MAHANA?

3. No te aha eita tatou e nehenehe ai e ite papu o vai tei ô i roto i na 144 000 taata?

3 Mea faufaa anei ia ite te mau “mamoe ê atu” i te iˈoa o te taatoaraa o te feia faatavaihia i teie mahana? Aita. No te aha? No te mea eita tatou e nehenehe e ite papu e e fanaˈo iho â anei teie feia faatavaihia i ta ratou haamaitairaa. [1] Noa ˈtu e ua titau manihini te Atua ia ratou ia haere i te raˈi, e fanaˈo ratou i ta ratou haamaitairaa ia vai taiva ore noa ratou. Ua ite Satani i te reira e e faaohipa ïa oia i te mau “peropheta haavare” no te haavare ia ratou. (Mat. 24:24) Aita i papu i te mau Kerisetiano faatavaihia e e fanaˈo iho â ratou i ta ratou haamaitairaa tae atu i te taime e haapapu ai Iehova e ua haava oia ia ratou ei feia taiva ore. Ua horoa Iehova i teie farii maitai hopea, aore ra tapaoraa hopea, hou a pohe ai ratou aore ra hou a haamata ˈi “te ati rahi.”—Apo. 2:10; 7:3, 14.

O Iesu to tatou Aratai e ia au i te Bibilia, mea titauhia ia pee tatou i to ˈna noa hiˈoraa

4. Ia ore tatou e ite i te iˈoa o te feia faatavaihia atoa i teie mahana, e nafea te mau mamoe ê atu e “haere” ai e o ratou?

4 Ia ore tatou e ite i te iˈoa o te feia faatavaihia atoa i teie mahana, e nafea te mau mamoe ê atu e “haere” ai e o ratou? Te parau ra te Bibilia no nia i na “taata hoê ahuru” o tei haru i “te hiti ahu o te hoê ati Iuda . . . , a na ô atu ai, E haere atoa matou i ǒ na [aore ra na muri ia outou]: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” Te faahiti ra te irava i te hoê noa ati Iuda. Tera râ, ua taaihia te taˈo ra “outou” e “tei ia outou” hau atu hoê taata. Oia hoi, e ere teie ati Iuda i te hoê noa taata, o te taatoaraa o te pûpû o te feia faatavaihia. Ua ite te mau mamoe ê atu i te reira e te tavini ra ratou ia Iehova e taua pûpû ra. Aita ïa e faufaa no ratou ia ite i te iˈoa o te mau melo atoa o teie pûpû e ia pee ia ratou taitahi. O Iesu to tatou Aratai e ia au i te Bibilia, mea titauhia ia pee tatou i to ˈna noa hiˈoraa.—Mat. 23:10.

EAHA TE TITAUHIA I TE MAU KERISETIANO FAATAVAIHIA IA MANAˈO NO NIA IA RATOU IHO?

5. Eaha te faaararaa ta te feia faatavaihia e titauhia ia feruri maite, e no te aha?

5 E titauhia i te feia faatavaihia ia feruri maite i nia i te faaararaa i roto i te Korinetia 1, 11:27-29. (A taio.) E nafea paha te hoê taata faatavaihia e rave ai i te pane e te uaina “ma te au ore” i te Oroa haamanaˈoraa? Ia ore o ˈna e tamau i te hoê taairaa maitai e o Iehova e ia taiva o ˈna ia ˈNa, e riro oia ei taata faatura ore a rave ai i te pane e te uaina. (Heb. 6:4-6; 10:26-29) E faaararaa puai teie o te haamanaˈo ra i te feia faatavaihia e mea tia ia vai taiva ore noa ratou ia “noaa te berabeio [aore ra re] i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu.”—Phil. 3:13-16.

6. Eaha te titauhia i te mau Kerisetiano faatavaihia ia manaˈo no nia ia ratou iho?

6 Ua parau Paulo i te mau Kerisetiano faatavaihia: “Te aˈo atu nei au, te taata i tapeahia i te Fatu nei, ia outou, ia au to outou haerea i te parauraa i parauhia mai ai outou na.” E nafea ratou e na reira ˈi? Ua faataa Paulo: “Ma te aau haehaa, e te mǎrû, ma te haamahuraa roa, i te faaoromairaa te tahi i te tahi ma te aroha; ma te ara maite ia vai â te au tahoê a te [v]arua i te ati ra i te hau.” (Eph. 4:1-3) E tauturu te varua moˈa o Iehova i ta ˈna mau tavini ia faaite i te haehaa, eiaha râ i te teoteo. (Kol. 3:12) Eita ïa te feia faatavaihia e manaˈo e mea maitai aˈe ratou ia vetahi ê. Ua ite ratou e aita roa ˈtu Iehova e horoa hau atu â varua moˈa ia ratou, eiaha râ i te tahi atu mau tavini. Hau atu â, eita ratou e manaˈo e e taa atu â ratou i te pue parau mau Bibilia ia vetahi ê. Oia atoa, aita roa ˈtu ratou e parau i te tahi atu taata e ua faatavaihia oia e e haamata oia i te rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa. E faaite râ ratou i te haehaa a ite ai e o Iehova anaˈe o te nehenehe e titau manihini i te taata ia haere i te raˈi.

7, 8. Eaha ta te mau Kerisetiano faatavaihia e ore e tiai, e no te aha?

7 Noa ˈtu e ua manaˈo te feia faatavaihia e e fanaˈoraa taa ê ia titau-manihini-hia no te haere i te raˈi, eita ïa ratou e tiai ia haafaufaa vetahi ê ia ratou. (Eph. 1:18, 19; a taio i te Philipi 2:2, 3.) Ua ite atoa ratou e aita Iehova i faaite ia vetahi ê e ua faatavai oia ia ratou. No reira, eita te hoê taata faatavaihia e maere ia ore oia e tiaturi-oioi-hia e ua faatavaihia anei oia. Te taa ra ia ˈna eaha ta te Bibilia e parau ra, eiaha e tiaturi oioi i te hoê taata o te faaite mai ra e ua horoa mai te Atua i te hoê hopoia taa ê na ˈna. (Apo. 2:2) No te mea eita te hoê taata faatavaihia e tiai ia haafaufaa rahi aˈe vetahi ê ia ˈna, eita ïa o ˈna e faaite atu e ua faatavaihia oia i te mau taata a tahi ra o ˈna e farerei ai. No reira, aita paha oia i faaite atu i te reira ia vetahi ê. Eita atoa oia e faateitei ia ˈna no nia i te mau ohipa faahiahia mau ta ˈna e rave i te raˈi.—Kor. 1, 1:28, 29; a taio i te Korinetia 1, 4:6-8.

8 Eita te mau Kerisetiano faatavaihia e manaˈo e rave i te taime e te tahi noa feia faatavaihia, mai te mea ra e e melo ratou o te hoê pûpû taata taa ê. Eita ratou e imi i te tahi atu feia faatavaihia no te paraparau no nia i to ratou riroraa ei taata faatavaihia aore ra no te amui ei pûpû no te haapii i te Bibilia. (Gal. 1:15-17) Eita te amuiraa e vai hoê ia na reira te feia faatavaihia. Eita ïa ratou e haa e te varua moˈa, o te tauturu ra i te nunaa o te Atua ia vai hau e ia vai hoê noa.—A taio i te Roma 16:17, 18.

EAHA TO TATOU HURU I NIA IA RATOU?

9. No te aha e titauhia ia tatou ia haapao maitai i to tatou huru i nia i te feia e rave ra i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia  ‘Eita te here e rave i te mea au ore.’)

9 Eaha to oe huru i nia i te mau taeae e tuahine faatavaihia? Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E taeae anaˈe hoi outou atoa.” Ua parau faahou oia: “Te faateitei ia ˈna ihora, e faahaehaahia ïa; e o te faahaehaa ia ˈna ihora, e faateiteihia ïa.” (Mat. 23:8-12) E ere ïa i te mea tano ia faateitei i te hoê taata, noa ˈtu e e taeae o te Mesia o ˈna. Ia faahiti te Bibilia no nia i te mau matahiapo, te faaitoito mai ra te reira ia pee i to ratou faaroo. Teie râ, aita roa ˈtu te Bibilia e parau ra e e nehenehe ta tatou e faariro i te hoê taata ei aratai no tatou. (Heb. 13:7) Parau mau, te na ô ra te Bibilia ‘ia rahi atu â i te faatura’ i te tahi mau taata. E ere no te mea ua faatavaihia ratou, no te mea râ te faatere maitai ra ratou e te haa rahi ra no te aˈo e no te haapii. (Tim. 1, 5:17) Ia faateitei e ia haapao rahi aˈe tatou i te feia faatavaihia, e huru ê paha ratou. E hau atu â, e nehenehe te reira e turai ia ratou ia riro ei taata faaoru. (Roma 12:3) Eita tatou taitahi e hinaaro e rave i te tahi ohipa o te turai i te feia faatavaihia o te Mesia ia rave i te hoê hape ino mau!—Luka 17:2.

Eaha to oe huru i nia i te mau taeae e tuahine faatavaihia? (A hiˈo i te paratarafa 9-11)

10. E nafea tatou e faaite ai e te faatura ra tatou i te mau Kerisetiano faatavaihia?

10 E nafea tatou e faaite ai e te faatura ra tatou i te feia ta Iehova i faatavai? Ma te ore e ani atu mea nafea ratou i riro mai ei taata faatavaihia. E ere i te ohipa na tatou ia ite i te reira. (Tes. 1, 4:11; Tes. 2, 3:11) Eiaha tatou e manaˈo e ua faatavai-atoa-hia ta ratou tane aore ra vahine, to ratou mau metua aore ra te tahi atu mau melo o to ratou utuafare. Eita te hoê taata e fanaˈo i ta ˈna tiaturiraa no ǒ mai i to ˈna utuafare ra. (Tes. 1, 2:12) Eiaha tatou e uiui atu i te mau uiraa e haamauiui ai ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, eita tatou e ani i te vahine a te hoê taeae faatavaihia eaha to ˈna huru aau ia ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei o ˈna anaˈe aita ta ˈna tane. Ua papu râ ia tatou e, i roto i te ao apî, e “haamâha Iehova i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.”—Sal. 145:16.

11. E nafea tatou e paruru ai ia tatou iho a ape ai i te faatietie i te taata?

11 Ia ore tatou e haafaufaa rahi aˈe ia vetahi ê, e paruru ïa tatou ia tatou iho. E nafea ïa? Te parau mai ra te Bibilia e te vai ra te tahi mau ‘taeae haavare’ i roto i te amuiraa o te parau ra e ua faatavaihia ratou. (Gal. 2:4, 5; Ioa. 1, 2:19) Oia atoa, aita te tahi mau taata faatavaihia i vai taiva ore. (Mat. 25:10-12; Pet. 2, 2:20, 21) Ia ape râ tatou i te faatietie i te taata, eita roa ˈtu tatou e pee ia vetahi ê, oia atoa i te feia faatavaihia, te feia matau-rahi-hia, aore ra te mau tavini a Iehova e mea maoro ratou i roto i te parau mau. Ma te na reira, ia ore ratou e vai taiva ore, aore ra ia faarue ratou i te amuiraa, eita ïa tatou e ere i to tatou faaroo ia Iehova aore ra eita tatou e faaea i te tavini ia ˈna.—Iuda 16.

MEA FAUFAA ANEI IA HAAPEAPEA NO NIA I TE NUMERA O TE RAHIRAA O TE TAATA

12, 13. No te aha e ere i te mea faufaa ia haapeapea tatou no nia i te numera o te rahiraa o te taata e rave ra i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa?

12 E rave rahi matahiti, ua iti te numera o te rahiraa o te taata tei rave i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa. Aita i maoro aˈenei, te maraa noa ˈtu ra teie numera i te mau matahiti atoa. Mea faufaa anei ia haapeapea tatou no te reira? Aita. E hiˈo anaˈe i te tumu.

13 ‘Ua ite Iehova i to ˈna taata.’ (Tim. 2, 2:19) Taa ê atu ia Iehova, aita te mau taeae o te taio ra i te rahiraa o te taata o te rave ra i te pane e te uaina i te Oroa haamanaˈoraa i ite o vai tei faatavai-mau-hia ra. Te vai atoa ra i roto te feia e manaˈo ra e ua faatavaihia ratou, aita râ hoi. Ei hiˈoraa, ua faaea te tahi mau taata o tei rave i te pane e te uaina i te na reira. No vetahi, e maˈi paha to ratou i te pae feruriraa aore ra i te pae o te huru aau, ua manaˈo ratou e e faatere ratou e te Mesia i te raˈi. Oia mau, aita i papu maitai ia tatou ehia taata tei faatavaihia e toe ra i te fenua nei.

14. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te numera o te feia faatavaihia e toe mai i te fenua nei a haamata ˈi te ati rahi?

14 Tei te mau tuhaa atoa o te fenua nei te feia faatavaihia i te taime e tae mai ai Iesu no te rave ia ratou no te raˈi. Te parau ra te Bibilia no nia ia Iesu e “na ˈna e tono i ta ˈna ra mau melahi ma te pu oto rahi ra, e na ratou e haaputu i to ˈna feia i maitihia ra no na apoo mataˈi e maha ra, mai te tahi pae raˈi e tae noa ˈtu i te tahi pae raˈi.” (Mat. 24:31) Te faaite atoa ra te Bibilia e i te roaraa o te anotau hopea, e iti mai te numera o te taata faatavaihia e toe ra i te fenua nei. (Apo. 12:17) Aita râ te Bibilia e parau ra ehia taata faatavaihia e toe mai a haamata ˈi te ati rahi.

15, 16. Eaha ta tatou e hinaaro mau ra no te taa no nia i na 144 000 taata maitihia e Iehova?

15 Na Iehova e faaoti i te taime e maiti ai o ˈna i te feia faatavaihia. (Roma 8:28-30) Ua haamata Iehova i te maiti i te feia faatavaihia i muri iho a faatia-faahou-hia mai ai Iesu mai te pohe mai. E hanere tiahapa matahiti i muri aˈe i te reira, aita te rahiraa o te taata o tei parau e e Kerisetiano ratou i pee maite i te hiˈoraa o te Mesia. Oia atoa i taua mau matahiti ra, ua faatavai Iehova vetahi mau taata e Kerisetiano mau ratou. E au ratou i te sitona o ta Iesu i parau e e tupu te reira i rotopu i te zizania. (Mat. 13:24-30) I te roaraa o te anotau hopea, ua maiti noa Iehova i te taata o te apiti i na 144 000 taata. [2] No reira, ia maiti te Atua vetahi o taua mau taata ra hou te hopea, e rave iho â oia i te mea maitai. (Isa. 45:9; Dan. 4:35; a taio i te Roma 9:11, 16.) [3] E mea tia ia ore tatou e haa mai te mau taata rave ohipa o te riri ra i te huru o to ratou fatu i nia i te feia i haamata i te rave i te ohipa i te hora hopea.—A taio i te Mataio 20:8-15.

16 Aita ta te taatoaraa o te feia tei te raˈi to ratou tiaturiraa e tuhaa i roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45-47) Mai i te senekele matamua, te faaohipa ra Iehova e Iesu i te tahi noa mau taata i teie mahana no te faatamaa, oia hoi no te haapii atu i te rahiraa taata. E i teie mahana, mea iti roa te mau Kerisetiano faatavaihia e e hopoia ta ratou no te horoa i te maa na te nunaa o te Atua i te taime tano.

17. Eaha ta outou i haapii i roto i teie tumu parau?

17 Eaha ta outou i haapii i roto i teie tumu parau? Ua faaoti Iehova e horoa i te ora mure ore i te fenua nei na te mau taata e rave rahi e te ora i nia i te raˈi no te feia o te faatere e o Iesu. E haamaitai Iehova i te taatoaraa o ta ˈna mau tavini, mai te “ati Iuda” e “na taata tino ahuru” e ma te titau ia ratou ia auraro i te hoê â mau ture e ia taiva ore noa. Mea titauhia ia tavini amui te taatoaraa ia ˈNa e ma te tahoê. Ia haa rahi atoa ia vai te hau i roto i te amuiraa. E no te mea te piri mai ra te hopea, e tavini noa anaˈe ia Iehova e e pee ia Iesu mai te hoê nǎnǎ.

^ [1] (paratarafa 3) Ia au i te Salamo 87:5, 6, e faaite te Atua i te mau iˈoa o te feia atoa o te faatere e o Iesu i te raˈi i a muri aˈe.—Roma 8:19.

^ [2] (paratarafa 15) Noa ˈtu e te faaite mai ra te Ohipa 2:33 e tei roto atoa Iesu a faatavaihia ˈi te hoê taata, na Iehova râ e titau manihini i teie taata ra.

^ [3] (paratarafa 15) No te ite atu â, a hiˈo “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Me 2007, api 30 (Farani).