Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E haapao vau i ta oe ra parau mau”

“E haapao vau i ta oe ra parau mau”

“E haapii mai oe, e Iehova, i to oe ra eˈa, e haapao vau i ta oe ra parau mau.”—SAL. 86:11.

HIMENE: 31, 72

1-3. (a) E nafea te Kerisetiano ia faariro i te parau mau e tia ˈi? A faataa. (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

 I TEIE mahana, ia ore te tahi taata e mauruuru aore ra e hinaaro faahou i te taoˈa ta ˈna i hoo mai, e nehenehe oia e faahoˈi te reira i te fare toa. E tauihia paha ïa i te hoê taoˈa ê atu aore ra e faahoˈihia ta ˈna moni.

2 Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e na reira e te pue parau mau Bibilia. Mai ta tatou i ite i te haapiiraa na mua ˈtu, ua faaherehere tatou i te taime no te haapii i te parau mau. Ua haapae atoa tatou i te imiraa moni aore ra ohipa fanaˈo, i te fetii e hoa, i te feruriraa e haerea iino e i te mau peu tumu e oroa ta Iehova e au ore ra. No te aha? No te “hoo i te parau mau!” (A taio i te Maseli 23:23; Tim. 1, 2:4) Ua tatarahapa anei tatou i te na reiraraa? Aita roa ˈtu, mea rahi hoi te mau haamaitairaa ta tatou i fanaˈo maoti te parau mau.

3 E nehenehe ïa tatou e faahohoˈahia i te taata hoohoo ratere tei imi i te poe nehenehe. I to ˈna râ iteraa i te hoê poe moni rahi, ua hoo pauroa o ˈna i ta ˈna mau faufaa no te hoo mai i te reira. E au te parau mau no nia i te Faatereraa arii a te Atua i tera poe moni rahi. (Mat. 13:45, 46) Mea nafea tatou i te faaiteraa ua riro te pue parau mau ei taoˈa faufaa rahi? Ua haapae tatou i ta tatou mau mea atoa no te haapii i te Bibilia. Te mea peapea râ, ua faaea vetahi tavini o te Atua i te haafaufaa i te parau mau e faarue atura i te reira. Ua “hoo-faahou-hia ˈtu” ïa te parau mau. Te faaitoito mai ra râ te Bibilia ia ‘pee noa i te parau mau.’ (A taio i te Ioane 3, 2-4.) E nafea? Ma te vaiiho e na te parau mau e aratai i to tatou oraraa. Eaha râ te tumu e hoo faahou atu ai vetahi i te parau mau? Eaha te titauhia ia rave no te ore roa e faarue i te parau mau? Eaha te tauturu mai ia pee noa i te parau mau? O ta tatou ïa e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa.

EAHA TE TUMU E E NAFEA VETAHI I TE HOO-FAAHOU-RAA ˈTU I TE PARAU MAU?

4. Eaha te tumu vetahi i ore ai i tamau i te haafaufaa i te parau mau?

4 I to Iesu tau, aita atoa vetahi i tamau i te haafaufaa i te parau mau. I to Iesu faatupuraa i te semeio no te faatamaa i te hoê nahoa rahi, ua haamata ratou i te pee ia ˈna i te tahi atu pae o te miti o Galilea. I muri mai râ, ua huru ê ratou i teie mau parau a Iesu: “Ia ore outou e amu i te tino o te Tamaiti a te taata nei e ia ore outou e inu i to ˈna toto, aore ïa e ora i roto ia outou.” Aita teie nei feia i ani ia Iesu ia faataa i ta ˈna i hinaaro e parau, ua na ô râ: “Mea huru ê roa teie parau, o vai hoi te farii i te reira?” Eaha tei tupu i muri aˈe? “Hoˈi atura ta ˈna mau pǐpǐ i ta ratou mau ohipa na mua ˈˈe e aita ˈtura i pee faahou ia ˈna.”—Ioa. 6:53-66.

5, 6. (a) I teie tau, eaha te tahi tumu e faarue ai vetahi i te parau mau? (b) Mea nafea te hoê e atea ê ai i te parau mau?

5 I teie tau, ua vaiiho atoa vetahi Kerisetiano i te tahi tupuraa ia faaatea ê ia ratou i te parau mau e ia Iehova. Aita paha ratou i mauruuru i te faataaraa o te tahi irava Bibilia aore ra i te parau a te tahi taeae. Peneiaˈe, aita ratou i au i te hoê aˈoraa Bibilia aore ra ua peapea e te tahi atu Kerisetiano. Aita anaˈe, ua haapao paha i te haapiiraa hape a te mau apotata e a te feia faaino. (Heb. 3:12-14) Aita ratou i tiaturi ia Iesu mai te aposetolo Petero. I to te tahi mau pǐpǐ faarueraa ia ˈna, ua hinaaro Iesu e ite e na reira atoa anei ta ˈna mau aposetolo. Teie râ ta Petero i parau: “E te Fatu, e haere ïa matou ia vai ra? Tei ia oe ra hoi te mau parau o te ora mure ore.”—Ioa. 6:67-69.

6 I te tahi taime, aita te tahi Kerisetiano e ite ra e te atea ê mǎrû noa ra oia i te parau mau. E au o ˈna i te hoê poti o te painu ra e atea roa ˈtura i te fenua. Te faaara mai ra te Bibilia ia haapao maitai eiaha tatou “ia hahi ê.” (Heb. 2:1) I te haamataraa, aita tera taata i opua e faarue i te parau mau. Ua vaiiho râ o ˈna i te tahi mau mea ia faaatea ê mǎrû noa ia ˈna ia Iehova. E nafea ia ore te reira ia tupu i nia ia tatou?

TE TAUTURU MAI IA ORE E HOO FAAHOU ATU I TE PARAU MAU

7. Eaha te tauturu mai ia ore e hoo faahou atu i te parau mau?

Mea faufaa ia faaoti papu tatou i te pee noa i te parau mau

7 Ua parau te arii Davida ia Iehova: “E haapao vau i ta oe ra parau mau.” (Sal. 86:11) Mai ia Davida, mea faufaa ia faaoti papu tatou i te pee noa i te parau mau. E titauhia râ na mua ia taa maitai i te mau parau atoa no ǒ mai ia Iehova. (Ioa. 16:13) I muri iho, ia farii e ia auraro tatou i te reira e tia ˈi. Ia vaiiho tatou e na te Bibilia e aratai ia tatou i te mau mahana atoa, e tapao faaite ïa te haafaufaa ra tatou i te parau mau. Ia ore, e nehenehe tatou e hoˈi faahou i te mau mea ta tatou i haapae. I roto i te haapiiraa na mua ˈtu, ua hiˈopoa tatou e pae tuhaa ta tatou i haapae no te hoo mai i te parau mau. I teie nei, e hiˈo mai tatou eaha te titauhia ia rave no te ore e hoo faahou atu i te reira.—Mat. 6:19.

8. E nafea te hoê e atea ê ai i te parau mau na roto i ta ˈna huru faaohiparaa i to ˈna taime? A horoa i te hiˈoraa.

8 Taime. No te ore e atea ê i te parau mau, e titauhia ia faaohipa maitai i to tatou taime. Ia ore tatou e ara, e rahi aˈe te taime e mâuˈa i te mau faaanaanataeraa, i te haereraa i nia i te reni natirara aore ra te mataitairaa i te afata teata. E ere teie mau mea i te mea ino, e amu rahi râ te reira i te taime ta tatou e faataa no te haapii i te Bibilia e no te poro. A hiˈo na ia Emma. * Mai to ˈna tamariiraa mai â, mea au roa na Emma e faahoro i te puaarehenua e ua horoa rahi ïa i to ˈna taime i reira. Ua feruri maite râ oia i muri aˈe e rave atura i te mau tauiraa i titauhia. Ua haapii atoa mai Emma i te hiˈoraa o te tuahine Cory Wells tei riro atoa na ei taata faahoro puaarehenua aravihi. * I teie nei, ua rahi aˈe te taime ta Emma e faataa no te tavini ia Iehova e no te amuimui i to ˈna utuafare e te mau hoa Kerisetiano. Te oaoa ra Emma no te mea ua piri atu â oia ia Iehova e te faaohipa maitai ra oia i to ˈna taime!

9. E nafea tatou e haafaufaa rahi ai i te taoˈa?

9 Taoˈa materia. Ia haafaufaa rahi te Kerisetiano i te taoˈa, eita o ˈna e pee noa i te parau mau. I te haapiiraa tatou i te parau mau, ua taa ia tatou mea faufaa aˈe Iehova e haapae atura tatou i te mau taoˈa materia. I te roaraa râ o te tau, fariu atura paha to tatou mata i nia i te mau matini roro uira apî aore ra te taoˈa ta vetahi ê e hoo mai. Haamata ihora tatou i te tatarahapa i ta tatou i haapae na mua ˈˈe. Eaha te nehenehe e tupu? E faahinaaro tatou i ta vetahi ê taoˈa a titau atu ai ia noaa atoa mai ta tatou. Mea papu, e tuuhia ïa te taviniraa a Iehova i te hiti! Te haamanaˈo mai ra te reira i te hiˈoraa o Dema tei “nounou i te faanahoraa nei o te ao nei” e faarue atura i ta ˈna taviniraa e te aposetolo Paulo. (Tim. 2, 4:10) Ua puai aˈe paha to Dema hinaaro i te mau mea o teie nei ao i to ˈna here ia Iehova. Aore ra, ua ravai paha o ˈna i te rave i te haapaeraa no te ohipa amui e o Paulo. Te haapiiraa râ e tapea mai: Mai te peu na mua ˈˈe, mea au na tatou te mau taoˈa materia, a ara eiaha tera hinaaro ia hoˈi faahou mai. E turai hoi te reira ia tatou ia haafaufaa ore e ia faarue i te parau mau.

10. Eaha ta tatou e ore e rave ia faaturori mai te fetii e te hoa?

10 Fetii e hoa. No te pee noa i te parau mau, eiaha e vaiiho i te feia o te ore e tavini ra ia Iehova ia faaturori ia tatou. I te fariiraa tatou i te parau mau, ua faatura mai paha te tahi fetii aore ra hoa. Area te tahi atu, ua faaino mai ïa. (Pet. 1, 4:4) E tutava iho â tatou i te vai hau e o ratou e i te hamani maitai atu. Eita râ tatou e ofati i te mau ture aveia a Iehova ia farii mai te fetii aore ra hoa. Mai ta te Korinetia 1, 15:33 e haamanaˈo mai ra, e faahoa tatou i te feia anaˈe e here ra ia Iehova.

11. E nafea ia ore e faatupu faahou i te manaˈo e te haerea iino?

11 Manaˈo e haerea iino. No te pee noa i te parau mau, e titauhia ia moˈa tatou i te aro o Iehova. (Isa. 35:8; a taio i te Petero 1, 1:14-16.) I te haamataraa, ua rave tatou i te mau tauiraa rahi no te haapao i te mau ture aveia a te Atua. Mea faufaa roa râ ia haapao maitai eiaha tatou ia hoˈi faahou i te hoê oraraa haapaoraa ore. Eaha te rave ia turaihia tatou ia rave i te mea viivii i te aro o te Atua? E haamanaˈo anaˈe ua horoa Iehova i te toto faufaa roa o ta ˈna Tamaiti here ia moˈa tatou! (Pet. 1, 1:18, 19) Mea titauhia ïa ia feruri tamau i te faufaa rahi o te tusia o Iesu.

12, 13. (a) No te aha tatou e tâuˈa ˈi i to Iehova manaˈo i tera e tera oroa? (b) Eaha ta tatou e hiˈo mai?

12 Peu tumu e oroa au-ore-hia e te Atua. E imi te fetii, te hoa ohipa aore ra haapiiraa i te ravea ia apiti tatou i te mau oroa. Eaha te tauturu mai ia tamau i te haapae i te reira? E haamanaˈo anaˈe eaha te tumu o Iehova e ore ai e mauruuru i taua mau oroa ra. E nehenehe e rave i te maimiraa i roto i ta tatou mau papai no te haamanaˈo nohea mai tera e tera oroa. Maoti atoa te feruriruriraa i te mau faaueraa tumu Bibilia, e taa ia tatou te tamau ra anei tatou i te pee i “ta te Fatu e farii.” (Eph. 5:10) Ma te tiaturi ia Iehova e i ta ˈna Parau, eita tatou e mǎtaˈu i te taata.—Mas. 29:25.

13 E hinaaro tatou e pee noa i te parau mau e a muri noa ˈtu. E hiˈo anaˈe ïa e toru ravea o te tauturu mai ia haapao noa i te parau mau.

A PEE NOA I TE PARAU MAU

14. (a) E nafea te tamauraa i te haapii i te Bibilia e tauturu mai ai ia ore e hoo faahou atu i te parau mau? (b) No te aha e titauhia ia noaa mai ia tatou te paari, te aˈo e te ite?

14 A tahi, a tamau i te haapii e te feruri maite i ta oe e taio ra i roto i te Bibilia. Eiaha te reira ia mairi. Rahi atu â oe i te haapii, rahi atu â oe i te haafaufaa i te parau mau! Te faaitoito ra te Maseli 23:23 ia “hoo i te parau mau,” oia atoa râ i “te paari, e te aˈo, e te ite.” Eita ïa e navai noa ia ite i te parau mau, e titau-atoa-hia râ ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. Maoti te ite e noaa ˈi ia tatou i te faatuati i ta tatou e haapii mai e ta tatou i ite ê na. E turai mai te paari ia ohipa ia au i ta tatou i ite. Area te aˈo, e faaite mai ïa eaha te mau tauiraa e titauhia ia rave. E haa oioi anaˈe râ, te parau ra hoi te Bibilia mea faufaa aˈe te aˈo i te ario!—Mas. 8:10.

15. E nafea te hatua o te parau mau e paruru ai ia tatou?

15 Te piti, a faaoti papu i te haapao i te parau mau i te mau mahana atoa. E au te parau mau i te hatua o te hoê faehau. (Eph. 6:14) I tahito, na te hatua e paruru i te faehau i te tahua aroraa. Mea faufaa râ ia taamu e ia vî maitai te reira. Ia tamau atoa tatou i te haapao maite i te parau mau i te mau mahana atoa, e faaea noa ïa tatou i nia i te eˈa papu. I mua i te fifi aore ra i te faahemaraa, e tauturu mai te parau mau ia rave noa i te mea maitai. Eita te faehau e haamoˈe i te taamu i to ˈna hatua, eiaha atoa tatou e haamoˈe i te haapao i te parau mau i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa. Taa ê noa ˈtu i to ˈna hatua, e rave atoa te faehau i ta ˈna ˈoˈe. E hiˈo anaˈe eaha te tuatiraa e o tatou.

16. E nafea te haapiiraa i te Bibilia ia vetahi ê e tauturu mai ai ia pee noa i te parau mau?

16 Te toru, a rave i te maraa ia oe no te haapii i te parau mau ia vetahi ê. E au te Bibilia i te hoê ˈoˈe. Mai te hoê faehau o te tapea maitai i ta ˈna ˈoˈe i roto i to ˈna rima, ia mau maitai atoa tatou i te Parau a te Atua i roto i to tatou rima. (Eph. 6:17) E nafea? E tutava anaˈe i te riro ei taata haapii aravihi “o te faaohipa maitai i te parau o te parau mau.” (Tim. 2, 2:15) Ma te haapii i te Bibilia ia vetahi ê, e rahi atu â tatou i te ite e i te haafaufaa i te parau mau. Eita roa ïa tatou e faarue i te reira.

Auê tatou i te faahiahia i te parau mau no ǒ mai ia Iehova!

17. No te aha oe e haafaufaa ˈi i te parau mau?

17 Auê tatou i te faahiahia i te parau mau no ǒ mai ia Iehova! Maoti hoi te reira e nehenehe ai tatou e haafatata noa i to tatou Metua i te raˈi. Aita ˈtu mea e faito i te auhoaraa piri e te Atua! Tae roa mai i teie nei, mea rahi ta Iehova i haapii mai, e tamau râ oia i te na reira e a muri noa ˈtu! No reira mai te hoê poe moni rahi, a haafaufaa i te parau mau. A tamau i te “hoo i te parau mau, e eiaha roa e hoo-faahou-hia ˈtu!” Mai ia Davida, e tamau ïa oe i te parau ia Iehova: “E haapao vau i ta oe ra parau mau!”—Sal. 86:11.

^ Ua tauihia te iˈoa.

^ A haere i nia i te JW Haapurororaa teata e a pata i nia UIUIRAA MANAˈO E FAATIARAA > UA TAUI TE PARAU MAU I TO RATOU ORARAA.