Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E hoo i te parau mau, e eiaha roa e hoo-faahou-hia ˈtu!”

“E hoo i te parau mau, e eiaha roa e hoo-faahou-hia ˈtu!”

“E hoo i te parau mau, e eiaha roa e hoo-faahou-hia ˈtu; e te paari, e te aˈo, e te ite atoa hoi.”—MAS. 23:23.

HIMENE: 94, 96

1, 2. (a) Eaha ta te mau tavini a Iehova e faariro ei taoˈa faufaa rahi? (b) Eaha te pue parau mau ta tatou e faariro ei taoˈa faufaa rahi e eaha te tumu?

 EAHA ta te mau tavini a Iehova e faariro ei taoˈa faufaa rahi? E ere anei na mua roa te auhoaraa piri e o Iehova? Hau atu â i te reira, te haafaufaa atoa ra tatou i te pue parau mau Bibilia. Maoti hoi ta tatou i haapii mai i nehenehe ai tatou e faatupu i te auhoaraa piri e o Iehova.—Kol. 1:9, 10.

2 Eaha te pue parau mau ta te Orometua Rahi roa ˈˈe i haapii mai? Ua faaite mai Iehova i to ˈna mau huru maitatai e te auraa o to ˈna iˈoa. Ua faataa atoa mai e no to ˈna here ia tatou i horoa ˈi oia i te ora o ta ˈna Tamaiti here. Na Iehova atoa i haapii mai no nia i te Faatereraa arii faaterehia e te Mesia, oia atoa no nia i te tiaturiraa e ora i te raˈi no te feia faatavaihia e te tiaturiraa e ora i nia i te fenua no te “mamoe ê atu.” (Ioa. 10:16) E te haapii noa mai ra o Iehova eaha te titauhia ia rave no te oaoa. E faariro tatou i tera pue parau mau ei taoˈa faufaa rahi, te tauturu mai ra hoi te reira ia haafatata ˈtu i to tatou Atua poiete e ia fanaˈo i te oraraa oaoa i teie nei â.

3. E titau anei Iehova ia tatou i te moni no te fanaˈo i te pue parau mau Bibilia?

3 Ia feruri tatou i te haapaeraa ta Iehova i rave i to ˈna horoaraa mai i ta ˈna Tamaiti, ua mauruuru roa tatou i ta ˈna ô horoa noa! I te hoê mahana, ua manaˈo te tahi taata o Simona te iˈoa e hoo mai i te mana no te horoa i te varua moˈa ia vetahi ê. No te faatitiaifaro râ i to ˈna manaˈo, teie ta te aposetolo Petero i parau atu: “Ia mou ta oe moni e oe atoa, no te mea ua manaˈo oe e e nehenehe oe e hoo mai i te ô ta te Atua e horoa noa.” (Ohi. 8:18-20) No reira, ia imi te hoê taata i te parau mau, eita Iehova e titau atu i te moni, e tauturu noa râ oia ia ˈna ia haapii i te parau mau Bibilia. Eaha ïa te auraa “e hoo i te parau mau”?

EAHA TE AURAA “E HOO I TE PARAU MAU”?

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa?

4 A taio i te Maseli 23:23. Aita e mea e faito i te mau haapiiraa no ǒ mai ia Iehova ra. E titauhia râ ia rave i te tutavaraa e te haapaeraa no te haapii i te parau mau Bibilia. Eaha te auraa “e hoo i te parau mau”? Eaha te titauhia ia rave no te fanaˈo i te reira? E tauturu mai te mau pahonoraa i tera na uiraa ia ite i te faufaaraa o te parau mau. I reira tatou e taa roa ˈi no te aha mea faufaa ia hoo mai i te parau mau e ia ore roa e hoo faahou atu.

5, 6. (a) Noa ˈtu mea horoa noa te parau mau, e nafea tatou ia hoo mai i te reira? A faataa. (b) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te parau mau?

5 E nehenehe te taˈo Hebera no te parau “e hoo” i roto i te Maseli 23:23 e huri-atoa-hia i te parau “ia noaa mai.” Te matara mai ra ïa te manaˈo, e titauhia ia tutava aore ra ia haapae i te tahi mea ia noaa mai ia tatou te taoˈa. Noa ˈtu mea horoa noa te reira, e ere te auraa aita e titauhia ia rave i te tahi mea. A hiˈo na, noa ˈtu e horoa-noa-hia mai te meiˈa na tatou, mea titauhia ia haere e tii. Mea horoa noa te parau mau, e titauhia râ te tutavaraa e te haapaeraa ia noaa mai ia tatou te reira!

6 A taio i te Isaia 55:1-3. Ia au i tera mau irava, te faaitehia ra e faufaahia tatou ia “hoo i te parau mau.” Te faahohoˈa ra hoi Iehova i te parau mau i te pape, i te û e te uaina. Mai te pape haumârû, e tamǎrû te parau mau ia tatou. Mai te û ta te aiû e amu, e haapautuutu te parau mau i to tatou auhoaraa e o Iehova. E mai te uaina e faaoaoa i te aau o te taata, e oaoa te noaa mai ia vaiiho tatou i te mau aratairaa a Iehova ia faatere i to tatou oraraa. (Sal. 104:15; 19:8) I teie nei, e hiˈo anaˈe e pae ohipa o te titauhia ia haapae no te “hoo i te parau mau.”

EAHA TA TATOU I HAAPAE NO TE HOO MAI I TE PARAU MAU?

7, 8. (a) No te aha e titauhia ia faaherehere i te taime no te haapii i te parau mau? (b) Eaha te haapaeraa ta te tahi vahine apî i rave e eaha te faahopearaa?

7 Taime. E titauhia ia faaherehere i te taime no te faaroo i te poroi o te Faatereraa arii, no te haapii i te Bibilia e te hoê Ite no Iehova, no te taio i te Bibilia e ta tatou mau papai, no te faaineine e no te apiti i te mau putuputuraa. (A taio i te Ephesia 5:15, 16 e te nota.) Mea apî aore ra mea maoro tatou i roto i te parau mau, eita tatou e faaea i te haapii no nia ia Iehova, to ˈna mau eˈa e ta ˈna mau haaraa. (Roma 11:33) E ui anaˈe, ‘Mai te aha to ˈu faito ite no nia ia Iehova?’ I roto i Te Pare Tiairaa matamua Beretane, ua faahohoˈahia te parau mau i “te hoê tiare” e teie te faaitoitoraa i horoahia: “Ua noaa mai anaˈe hoê tiare, eiaha e faaea noa i reira. A pofai e rave rahi atu â tiare.” Noa ˈtu e ora mure ore to tatou i roto i te ao apî, e tamau â tatou i te haapii no nia ia Iehova! Mea faufaa ïa ia faaherehere i te taime no te haamata i teie nei â.

Mea faufaa ia faaherehere i te taime no te haapii â no nia ia Iehova

8 Ta te tahi vahine apî ïa i rave, o Mariko * to ˈna iˈoa. Ua tere mai oia na Tapone mai no te haere i te haapiiraa i New York. I te hoê mahana, ua haere atu te tahi pionie i to ˈna fare no te faaite atu i te poroi o te Faatereraa arii. Noa ˈtu e haapaoraa ê na ta ˈna, ua farii Mariko i te haapii i te Bibilia. No to ˈna au i ta ˈna haapiiraa, ani aˈera oia ia ravehia te reira e piti taime i te hebedoma. Noa ˈtu te haere ra oia i te haapiiraa e e ohipa afa taime ta ˈna, ua apiti oioi Mariko i te mau putuputuraa. Ua faaherehere oia i te taime ta ˈna i faataa na no te faaanaanataeraa no te haapii i te parau mau no nia ia Iehova. Na roto i ta ˈna mau haapaeraa, ua piri noa ˈtu â Mariko ia Iehova. Aita i naea hoê matahiti, ua bapetizohia Mariko. E ono avaˈe i muri aˈe, i 2006, ua riro mai oia ei pionie e tae roa mai i teie mahana.

9, 10. (a) Ia haapii tatou i te Bibilia, e nafea to tatou manaˈo no nia i te mau taoˈa e taui ai? (b) Eaha ta te tahi vahine apî i haapae e mai te aha te huru to ˈna oraraa i teie mahana?

9 Te mau taoˈa materia. No te hoo i te parau mau, e titauhia paha ia haapae i te hoê ohipa aufau-maitai-hia i roto i teie nei ao. O ta Petero ïa raua Anederea i rave. Ua vaiiho raua i ta raua imiraa moni no te pee ia Iesu. (Mat. 4:18-20) Te auraa anei e titauhia ia faarue i ta tatou ohipa no te haapii i te parau mau? E ere, mea faufaa hoi te ohipa no te aupuru i to tatou utuafare. (Tim. 1, 5:8) E titauhia râ ia taui i ta tatou huru hiˈoraa i te mau taoˈa. E haapao ïa tatou i ta Iesu aˈoraa: “A faaea i te haapue i te taoˈa na outou i te fenua nei. . . . A haapue râ i te taoˈa na outou i te raˈi.”—Mat. 6:19, 20.

10 Ta Maria ïa i rave. Mai to ˈna tamariiraa, mea au roa na Maria i te huiraa popo e ua aravihi noa ˈtu â oia i muri aˈe. Pûpûhia ˈtura ia ˈna te tahi tauturu no te haere i te haapiiraa teitei. Ua farii Maria i te reira no te titau i te toroa hui popo e i te hoê oraraa fanaˈo. I to ˈna râ haapiiraa i te Bibilia, ua haafaufaa Maria i ta ˈna i haapii mai. Teie ta ˈna i parau: “Rahi atu â vau i te faaau i to ˈu haerea e oraraa i te mau ture aveia Bibilia, rahi atu â vau i te oaoa!” Ua taa ia Maria eita ta ˈna e nehenehe e ati maite ia Iehova, e i te hoê â taime, e titau i te toroa maitai i roto i teie nei ao. (Mat. 6:24) Haapae atura oia i ta ˈna opuaraa e i teie mahana, e pionie Maria e te parau ra oia: “Aita ˈtu oraraa maitai aˈe i teie!”

Ua parau Iesu mea rahi atu â ta tatou e fanaˈo i ta tatou i haapae no te hoo mai i te parau mau

11. Ia haamata tatou i te haapii i te Bibilia, eaha te nehenehe e tupu?

11 Fetii e hoa. Ia haamata tatou i te haapii i te Bibilia, e taui paha te huru o to tatou fetii aore ra hoa. O ta Iesu ïa i hinaaro ia taa tatou i to ˈna pureraa no ta ˈna mau pǐpǐ: “A haamoˈa na ia ratou maoti te parau mau. E parau mau ta oe parau.” (Ioa. 17:17; nota) E nehenehe atoa te parau “haamoˈa” e hurihia ei “faataa ê.” Maoti te ite papu i te parau mau Bibilia, e haapao tatou i te mau ture aveia a te Atua e na te reira e faataa ê ia tatou i teie ao. Noa ˈtu e hamani maitai tatou i te fetii aore ra hoa, e nehenehe ratou e hiˈo ê aore ra e patoi mai. Eita râ tatou e maere, ua faaara mai hoi Iesu: “Oia mau te enemi o te taata, o te mau mero ïa o to ˈna iho utuafare.” (Mat. 10:36) Tera râ, ua parau atoa Iesu mea rahi atu â ta tatou e fanaˈo i ta tatou i haapae no te hoo mai i te parau mau!—A taio i te Mareko 10:28-30.

12. Eaha ta te tahi taata o te haapaoraa ati Iuda i haapae no te hoo mai i te parau mau?

12 Ei mero no te haapaoraa ati Iuda, i tiaturi na Aaron mea ino ia faahiti i te iˈoa o te Atua. Ua hinaaro râ oia e ite i te parau mau. I te hoê mahana, ua faaite te tahi Ite no Iehova ia ˈna mea nafea ia faahiti i te iˈoa o te Atua ma te tuu i te mau vauera i ropu i na reta e maha o to ˈna iˈoa. E oaoa iti rahi to Aaron, haere atura oia i te sunago no te faaite i te reira i to ratou mau tia faaroo! Ua riri e ua tiahi râ ratou ia ˈna i rapae. Ua farerei atoa Aaron i te patoiraa a to ˈna utuafare. Ua tapea anei te reira ia Aaron ia haapii i te parau mau no nia ia Iehova? Aita, ua riro mai hoi oia ei Ite no Iehova e ua tavini i te Atua ma te taiva ore e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. E tatou, ua ineine anei tatou i te haapae i to tatou fetii aore ra hoa no te haapii i te parau mau?

13, 14. Eaha te mau tauiraa e titauhia ia rave no te haapao i te parau mau i roto i to tatou oraraa? A horoa i te hiˈoraa.

13 Manaˈo e haerea iino. No te haapao i te mau ture aveia a te Atua i roto i te oraraa, e titauhia ia farii i te faatitiaifaro i to tatou feruriraa e ia haapae i te mau peu iino. Ua papai te aposetolo Petero: “Mai te mau tamarii faaroo, a faaea i te haa ia au i to outou mau hinaaro ino na mua ˈˈe a ore ai outou i ite i te Atua . . . ia moˈa outou i roto i to outou haerea atoa.” (Pet. 1, 1:14, 15) I Korinetia, mea rahi tei rave na i te peu faufau e ua titauhia ia ratou ia rave i te mau tauiraa rahi no te riro ei taata fariihia i te aro o Iehova. (Kor. 1, 6:9-11) I teie atoa tau, e rave rahi te rave i te mau tauiraa ia haapii ratou i te parau mau. Te haapao ra ïa ratou i te aˈoraa ta Petero i horoa: “Ua ravai hoi te tau i mutaa iho ra i rave ai outou i te hinaaro o te feia o teie nei ao, oia hoi te mau peu faufau, te mau hinaaro vî ore, te inu-hua-raa, te mau arearearaa ahoahoa, te inu faataero e te haamoriraa idolo faufau.”—Pet. 1, 4:3.

14 E inu ava te ohipa a Devynn e Jasmine na mua ˈˈe. Noa ˈtu e taata aravihi o ˈna no te toroa haapao faufaa, eita ta Devynn ohipa e mau no ta ˈna peu inu ava. Area Jasmine, mea iria e mea ino roa o ˈna i nia i te taata. I te hoê râ mahana, ua farerei Jasmine e piti mitionare i nia i te purumu. Faaau atura na hoa faaipoipo mitionare e haere atu i te fare o Jasmine i te hebedoma i muri iho no te haapii ia ˈna i te Bibilia. I to raua taeraa ˈtu, ua taero roa Jasmine raua Devynn. Aita hoi raua i tiaturi e haere atu iho â na hoa faaipoipo mitionare. I te toru râ o te farereiraa, ua ineine Jasmine raua Devynn no te haapii i te parau mau e ua faaohipa oioi atoa i ta raua i haapii mai. Aita i naea e toru avaˈe i muri aˈe, ua haapae roa Jasmine e Devynn i te inu i te ava e ua faaipoipo ia raua i mua i te ture. Mea rahi te taata o to raua oire iti tei maere i te mau tauiraa ta raua i rave e ua farii atoa ratou i te haapii i te Bibilia.

15. Eaha te tahi mau mea e ere i te mea ohie ia haapae e no te aha?

15 Peu tumu e oroa au-ore-hia e te Atua. No vetahi, e tauiraa rahi te titauhia ia rave no te haapae i te peu tumu e oroa o te ore e tuati i te hinaaro o Iehova. E ere i te mea ohie no ratou ia na reira noa ˈtu ua haapii ratou i te manaˈo o Iehova. E haapeapea hoi vetahi eaha ta te fetii, hoa ohipa aore ra hoa piri e manaˈo. Ua matau roa hoi te rahiraa i te faatupu i te mau oroa, mai te oroa no te feia pohe. (Deut. 14:1) Eaha ïa te nehenehe e tauturu atu ia rave i tera mau tauiraa? E huti mai anaˈe i te haapiiraa o te feia i rave i te mau tauiraa i te tau tahito.

16. Eaha te haapaeraa ta vetahi taata no Ephesia i rave?

16 I Ephesia, i matau na te rahiraa i te rave i te peu tahutahu. Eaha râ ta vetahi i rave i to ratou tiaturiraa ia Iesu? Te faataa ra te Bibilia: “Haaputu maira e rave rahi tei rave na i te peu tahutahu i ta ratou mau buka e tanina ˈtura i te auahi i mua i te taata atoa. I to ratou numeraraa i te moni o taua mau buka ra, ua raea roa e 50 000 moni ario. No reira, parare noa ˈtura te parau a Iehova ma te mana rahi e puai noa ˈtura.” (Ohi. 19:19, 20) Ua haapae ïa tera mau Kerisetiano i te peu tahutahu, aita ratou i nounou noa ˈˈe i ta ratou mau buka moni rahi e ua haamaitai Iehova ia ratou.

Eaha ta tatou i haapae no te hoo mai i te parau mau?

17. (a) Eaha te tahi mau mea ta tatou i haapae no te hoo mai i te parau mau? (b) Eaha na uiraa ta tatou e pahono i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

17 E tatou, eaha ta tatou i haapae no te hoo mai i te parau mau? Ua haapae aore ra ua faaherehere tatou paatoa i te taime. Mea rahi i rotopu ia tatou tei faatitiaifaro i to ratou feruriraa e haerea. Ua haapae atoa i te peu tumu e oroa ta Iehova e au ore ra. Te tahi atu, ua haapae ïa i te imiraa moni aore ra i te oraraa fanaˈo e peneiaˈe, i te fetii e te hoa. Ua tatarahapa anei tatou i te raveraa i tera mau haapaeraa? Aita roa, aita ˈtu hoi e mea e faito i te parau mau! Maoti atoa hoi te reira i faatupu ai tatou i te auhoaraa piri e o Iehova, o ta tatou ïa i faariro ei taoˈa faufaa rahi! Ia feruri tatou i te mau maitai atoa e noaa mai maoti te parau mau, eita roa tatou e hinaaro e hoo faahou atu i te reira. No te aha ïa vetahi Kerisetiano e na reira ˈi? E nafea ia papu eita roa tatou e hoo faahou atu i te parau mau? E hiˈopoa mai tatou i te reira i roto i to mua ˈtu haapiiraa.

^ Ua tauihia te iˈoa.