Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Na te manaˈo o Iehova anei e aratai ra ia outou?

Na te manaˈo o Iehova anei e aratai ra ia outou?

“Ia taui râ outou a faaapî ai i to outou feruriraa.”—ROMA 12:2.

HIMENE: 56, 123

1, 2. A haere noa ˈi i mua i te pae varua, eaha ta tatou e haapii? A horoa i te hiˈoraa.

 I TE tamariiraa, e haapii te metua i ta ratou tamarii ia haamauruuru i te taata o te horoa ˈtu i te hoê ô. E haamauruuru te tamarii no te mea ua faauehia oia ia na reira. A paari mai ai râ, e taa maitai i tera tamarii i te faufaaraa ia faaite i to ˈna mauruuru i te feia e hamani maitai ia ˈna. I taua taime ra, na ˈna iho ïa e faaoti i te haamauruuru atu.

2 I to tatou haapiiraa i te parau mau no nia ia Iehova, ua ite tatou i te faufaaraa ia auraro i ta ˈna mau faaueraa. A haere noa ˈi i mua i te pae varua, e haapii atu â tatou no nia i to ˈna manaˈo, ta ˈna e au e ta ˈna e ore e au, oia atoa i te tumu e manaˈo ai o ˈna mai tera. I muri iho, e vaiiho tatou na te reira e aratai mai i roto i ta tatou mau faaotiraa.

3. No te aha e ere i te mea ohie no tatou ia taa maitai i te manaˈo o Iehova?

3 Ua haapii tatou eaha to Iehova manaˈo no nia i te mea maitai e te mea ino, te taoˈa, te pororaa, te toto e te vai ra ˈtu â. No to tatou râ huru tia ore, e ere i te mea ohie ia taa maitai no te aha Iehova e manaˈo ai mea ino aore ra mea maitai te tahi ohipa. E nafea ia faatuati roa ˈtu â i to tatou manaˈo i to Iehova? E nafea to ˈna manaˈo e aratai mai ai ia rave i te mea maitai i roto i te mau tupuraa e rave rau?

E ARATAI TE MANAˈO O IEHOVA IA RAVE I TE FAAOTIRAA MAITAI

4. E nafea ia taui e ia faaapî i to tatou feruriraa?

4 A taio i te Roma 12:2. Ua faaite te aposetolo Paulo eaha te titauhia ia rave no te haapii i te manaˈo mai ia Iehova. Na mua, ia faaea tatou i te faaau i te huru feruriraa o teie nei ao. Mai ta tatou i hiˈopoa i roto i te haapiiraa na mua ˈtu, e titauhia ia patoi i te mau haerea e manaˈo atoa no ǒ mai i teie nei ao. Ua haapapu atoa râ Paulo i te faufaaraa ia taui e ia faaapî i to tatou feruriraa. E nafea ïa? Ma te haapii i te Bibilia e ma te feruri maite i te manaˈo o te Atua e ma te rave i te mau tauiraa no te manaˈo mai ia ˈNa.

5. Eaha te taa-ê-raa i roto i te taioraa e te haapiiraa? A faataa.

5 E nafea ia rave i ta tatou iho haapiiraa? E navai noa anei ia taio e ia reni i te pahonoraa? Eita. A hiˈopoa ˈi i te Bibilia aore ra i te hoê papai, e pahono anaˈe i teie mau uiraa: Eaha ta te taioraa e haapii mai ra no nia ia Iehova? No te aha Iehova e haa ˈi mai tera? No te aha o ˈna e manaˈo ai mai tera? Eaha te tumu Iehova e ani mai ai ia rave mai tera, eiaha râ mai tera? Eaha te titauhia ia rave no te taui i to ˈu feruriraa e to ˈu haerea? E nafea vau ia faaohipa i ta ˈu i haapii mai? E faaherehere anaˈe i te afaraa o te taime o ta tatou haapiiraa no te feruri maite i teie mau uiraa.—Sal. 119:97; Tim. 1, 4:15.

6. Eaha te tupu ia tamau tatou i te feruri maite i nia i te Parau a te Atua?

6 Eaha te tupu ia tamau tatou i te feruri maite i nia i te Parau a te Atua? E papu ia tatou mea tia roa to Iehova manaˈo. E haamata tatou i te taa i to ˈna manaˈo a farii atu ai aita ˈtu manaˈo maitai aˈe i to ˈna. E taui to tatou manaˈo, e noaa mai te hoê feruriraa apî e na te reira e aratai mai ia rave i te faaotiraa maitai.

NA TE OHIPA E FAAITE I TO TATOU HURU FERURIRAA

7, 8. (a) Eaha to Iehova manaˈo i te taoˈa? (A hiˈo i na hohoˈa matamua.) (b) Hoê â anaˈe manaˈo to tatou e to Iehova no nia i te taoˈa, eaha ta tatou e haafaufaa na mua?

7 E hiˈopoa tatou i te tahi mau hiˈoraa o te haapapu mai e ohipa to tatou huru feruriraa i nia i ta tatou e rave. (Mar. 7:21-23; Iak. 2:17) O te utuafare o Iesu te hiˈoraa matamua. Noa ˈtu e ere Iosepha e Maria i te mea taoˈa, o raua ta te Atua i maiti ei metua no Iesu i nia i te fenua. (Lev. 12:8; Luka 2:24) I to ˈna fanauraa, ua vehî Maria ia Iesu i te ahu “e tuu atura i roto i te hoê vahi e paruhia ˈi te animara, aita hoi e piha faahou no te mau ratere.” (Luka 2:7) Te faaite mai ra te reira i to te Atua manaˈo i te taoˈa. E nehenehe Iehova e ara ia fanauhia Iesu i te tahi vahi maitai aˈe! Aita râ, ua hinaaro Iehova ia paari Iesu i roto i te hoê utuafare o te tuu i te haamoriraa i te Atua i te parahiraa matamua.

8 E turai vetahi metua i ta ratou tamarii ia titau i te taoˈa noa ˈtu e faaatea ê te reira ia ratou i te parau mau. Te haapii mai ra râ te tupuraa o Iosepha raua Maria i te manaˈo o Iehova no nia i te taoˈa. No ˈna, mea faufaa aˈe to tatou auhoaraa e o ˈna. Ua farii anei outou i to Iehova manaˈo i roto i tera tuhaa? Eaha ta te Atua e ite ra na roto i ta outou mau ohipa?—A taio i te Hebera 13:5.

9, 10. Ia manaˈo tatou mai ia Iehova, eaha ta tatou e rave no te ore e faaturori ia vetahi ê?

9 Eaha to Iehova manaˈo ia riro te hoê ei turoriraa no vetahi ê? Ua na ô Iesu: “Ia ore râ hoê o teie feia o te au i te tamarii rii e tiaturi faahou mai ia ˈu no te tahi taata, mea maitai aˈe ia taamuhia i nia i te aˈî o teie taata te hoê ofai oro e hutihia na e te asini, a huri atu ai ia ˈna i raro i te moana.” (Mar. 9:42) No Iesu e no Iehova, mea ino roa ia hara e ia faaea te hoê Kerisetiano i te tavini i te Atua no te tahi ohipa ta tatou i rave.—Ioa. 14:9.

10 Hoê â anei manaˈo to tatou e to Iehova raua Iesu i roto i tera tuhaa? Eaha ta te Atua e ite ra na roto i ta tatou mau ohipa? Mea au paha na tatou te tahi huru faaahuraa aore ra faaneheneheraa. E nafea râ tatou ia huru ê aore ra ia faatupu te tahi i te manaˈo tano ore? No to tatou here i to tatou mau taeae, ua ineine anei tatou i te haapae roa i tera huru faaahuraa?—Tim. 1, 2:9, 10.

11, 12. E nafea tatou e paruruhia ˈi ia manaˈo mai ia Iehova e ia haavî ia tatou iho?

11 E haapii mai te toru o te hiˈoraa i to Iehova manaˈo i te mea ino. (Isa. 61:8) No te huru tia ore, ua ite Iehova e ere i te mea ohie no tatou ia rave i te mea maitai. Noa ˈtu râ, te titau mai ra oia ia manaˈo mai ia ˈna e ia patoi i te mea ino. (A taio i te Salamo 97:10.) No te vaiiho i to ˈna manaˈo ia aratai ia tatou e no te mau papu i mua i te faahemaraa, e titauhia ia feruri maite no te aha mea faufau na Iehova te mau mea ino atoa.

E haroˈaroˈa tatou mea ino te tahi mea noa ˈtu aita te Bibilia i faahiti i te reira

12 Ia hiˈo tatou i te ino mai ia Iehova, e haroˈaroˈa tatou mea ino te tahi mea noa ˈtu aita te Bibilia i faahiti i te reira. I teie mahana, te vai ra te hoê ori faufau o tei auhia e te taata o teie nei ao. No te rahiraa, e ere i te mea ino no te mea aita tei ori i taoto i te taata. * E o Iehova, hoê â anei manaˈo to ˈna e to ratou? Eiaha e haamoˈe, mea au ore roa na Iehova te ino! Aita e ino haihai aore ra e ino rahi i to ˈna aro. Mea ino anaˈe, mea au ore ïa na Iehova! No reira, e faaatea ê anaˈe ia tatou i te ino ma te haavî ia tatou e ma te patoi i te mau mea ino atoa i te aro o Iehova.—Roma 12:9.

A FERURI I TEIE NEI Â NO TE RAVE I TE FAAOTIRAA PAPU

13. No te aha e titauhia ia feruri i te manaˈo o Iehova i teie nei â?

13 No te rave i te faaotiraa maitai, e titauhia ia feruri i teie nei â i to Iehova manaˈo i tera e tera ohipa i roto i ta tatou iho haapiiraa. I muri iho, e feruri anaˈe i te mau tupuraa e titauhia ia rave oioi i te faaotiraa. Te faaineine atea ra ïa tatou no te ape i te ino. (Mas. 22:3) E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tupuraa ta te Bibilia e faahiti ra.

14. I mua i te faahemaraa a te vahine a Potiphara, eaha ta te pahonoraa a Iosepha e haapapu ra?

14 Na te aha e haapapu ra e ua feruri maite atoa Iosepha i te manaˈo o Iehova no nia i te taiva ore i roto i te faaipoiporaa? Ua patoi oioi Iosepha i te faahemaraa a te vahine a Potiphara. (A taio i te Genese 39:8, 9.) Ua parau atu Iosepha ia ˈna: “Eaha hoi au e tia ˈi ia rave i tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua?” Ua faaite oia na te manaˈo o te Atua e aratai ra ia ˈna. E o tatou? Ia faahinaaro mai te hoê hoa ohipa aore ra ia hapono mai te tahi i te poroi faufau na roto i te vini, eaha ta tatou e rave? * Mai te peu ua feruri ê na tatou i te manaˈo o Iehova e ua faaineine atea i ta tatou e rave, e mau papu tatou i mua i te faahemaraa!

15. E nafea ia ore e taiva ia Iehova mai na Hebera e toru?

15 Ua feruri ê na atoa Sadaraka, Meseka e Abede-nego i te manaˈo o Iehova. Na te aha e haapapu ra? Na te pahonoraa papu ta ratou i horoa a faaue ai te arii Nebukanesa ia haamori i te tii auro ta ˈna i hamani. Ua ineine ê na ratou i te pohe no te ore e taiva ia Iehova. (Exo. 20:4, 5; Dan. 3:4-6, 12, 16-18) E o tatou? Eaha to tatou huru ia faahepo to tatou paoti ia horoa i te moni no te tahi oroa no ǒ mai i te haapaoraa hape? Eiaha e tiai i te taime e tamatahia ˈi to tatou faaroo no te feruri eaha to Iehova manaˈo! Mea maitai aˈe ia faaineine i teie nei â, mea ohie ïa no tatou ia rave i te mea maitai e ia pahono ma te papu mai na Hebera e toru.

Ua rave anei outou i te maimiraa no te faaî i ta outou parau mana no nia i te rapaauraa a paraparau atu ai i te taote? (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. E nafea te feruri-maite-raa i te manaˈo o Iehova e faaineine ai ia tatou ia tupu te hoê ati ru?

16 Mea faufaa atoa ia feruri i te manaˈo o Iehova no nia i te toto ia tupu noa ˈtu te hoê ati ru. Ua faaoti papu ê na tatou i te ore e farii ia pâmuhia te toto taatoa aore ra hoê o na tuhaa rahi e maha o te toto. (Ohi. 15:28, 29) Ua feruri ê na râ anei tatou eaha te mau ravea rapaauraa ta tatou e farii aore ra e patoi? Eiaha e tiai ia tapeahia tatou i te fare maˈi! No te faaheporaa aore ra te mauiui, e nehenehe tatou e ru noa i te rave i te faaotiraa. I teie nei â tatou e rave ai i te maimiraa e e feruri ai i te mau faaueraa tumu Bibilia no te faaî i ta tatou parau mana no nia i te rapaauraa. Mea maitai atoa ia paraparau i to tatou taote no te faaite atu i ta tatou e hinaaro e i faaoti. *

17-19. No te aha mea faufaa ia feruri i te manaˈo o Iehova i teie nei â? A horoa i te hiˈoraa.

17 I faataa atoa na Iesu i te taime no te feruri maite i te hinaaro o te Atua e i te mau parau tohu e tupu i nia ia ˈna i te fenua nei. Maoti te reira i noaa ˈi ia Iesu te itoito no te horoa i to ˈna ora no tatou e no te ore e taiva ia Iehova. Na te aha e haapapu ra? Ua patoi oioi Iesu i te aˈoraa maamaa a Petero.—A taio i te Mataio 16:21-23.

18 Eaha to te Atua hinaaro ia tatou nei? Te ani mai ra oia ia haafaufaa na mua i to tatou auhoaraa e o ˈna e i te ohipa pororaa. (Mat. 6:33; 28:19, 20; Iak. 4:8) Mai ta Petero râ i rave, e haaparuparu mai paha vetahi na roto i ta ratou mau parau noa ˈtu e manaˈo maitai to ratou. E pûpû mai paha to tatou paoti i te hoê ohipa aufau-maitai-hia, e mairi râ tatou i te mau putuputuraa e i te pororaa. E faaitoito paha te mau orometua haapii i te feia apî ia reva i te fenua ê no te haere i te haapiiraa. Ua feruri ê na anei tatou eaha to Iehova manaˈo i roto i tera mau tuhaa? E vaiiho anei tatou na to ˈna manaˈo e aratai mai ia rave i te faaotiraa? I teie nei â e titauhia ˈi ia pure, ia rave i te maimiraa, ia paraparau i to tatou utuafare aore ra i te mau matahiapo. I mua i te tamataraa, eita ïa tatou e fati. Ua faaoti papu ê na hoi tatou eaha te titauhia ia rave no te tiatonu i nia i te taviniraa a Iehova.

19 Te vai ra te tahi atu mau tupuraa o te nehenehe e tamata i to tatou faaroo. E titauhia ïa ia faaineine i teie nei â no te ore e taiva i tera mau taime. I roto i ta tatou iho haapiiraa, e feruri anaˈe i te manaˈo o Iehova e e vaiiho anaˈe na te reira e aratai mai ia rave i ta tatou mau faaotiraa atoa.

E ARATAI TE MANAˈO O IEHOVA IA OUTOU I ROTO I TE AO APÎ!

20, 21. (a) No te aha tatou e oaoa ˈi i to tatou tiamâraa i roto i te ao apî? (b) E nafea tatou ia oaoa i teie nei â?

20 Te tiai ru nei tatou i te ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. E faatiamâ te Faatereraa arii a te Atua ia tatou i teie ao ino, eita tatou e mauiui e e oto faahou. I reira atoa tatou e oaoa roa ˈi i to tatou tiamâraa ia rave i te mau mea atoa ta tatou e hinaaro e e au.

21 E tuati noa râ te reira i te manaˈo o Iehova. I roto i te ao apî, e vaiiho hoi te feia mǎrû i te manaˈo o Iehova e i ta ˈna mau faaueraa ia aratai i ta ratou mau faaotiraa. I tera taime ratou e oaoa roa ˈi i te rahi o te hau. (Sal. 37:11) A tiai noa ˈi râ, e nehenehe tatou e oaoa ia vaiiho tatou na te manaˈo o Iehova e aratai mai i teie nei â!

^ Fatata te tino taatoa o te taata ori i te vai tahaa noa a ori ai oia i nia i te turi o te hoê hoani. E parahi e e hautiuti te taata ori i to ˈna tino i nia i te turi no te faaaraara i te hinaaro o te hoani. E ô tera ori i roto i te peu taotoraa tia ore e e nehenehe te mau matahiapo e haamau i te hoê tomite haavaraa. Ua rave anaˈe te tahi Kerisetiano i tera peu, e titauhia ia ˈna ia imi i te tauturu a te mau matahiapo.—Iak. 5:14, 15.

^ E hapono vetahi i te poroi, te hohoˈa, te video faufau maoti te vini. E nehenehe te mau matahiapo e faaoti i te haamau i te hoê tomite haavaraa. I te tahi mau fenua, e riro te feia apî e rave ra i tera peu ei taata rave ino i mua i te ture. No te ite atu â, a taio i te tumu parau “Le sexting: que faut-il savoir?” o te tuhaa “Les jeunes s’interrogent” i nia i te reni jw.org. (A pata i nia LA BIBLE ET VOUS > ADOLESCENTS.) A hiˈo atoa i te tumu parau “Te peu e hapono i te poroi e hohoˈa faufau na roto i te vini” i roto i te A ara mai na! Tenuare – Fepuare 2014 i te api 10-11.