Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaite noa i te here o te faaitoito

A faaite noa i te here o te faaitoito

“E faaitoito . . . te here.”—KOR. 1, 8:1.

HIMENE: 109, 121

1. I te po hopea e ta ˈna mau pǐpǐ, eaha te parau faufaa ta Iesu i faahiti ia ratou?

 I TE po hopea e ta ˈna mau pǐpǐ, hau atu i te 30 taime to Iesu faahitiraa i te parau o te here. Teie te titauraa ta ˈna i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia here . . . outou te tahi i te tahi.” (Ioa. 15:12, 17) Na roto i te here faahiahia mau ta ratou e faaite, e ite e e taa te taata o ratou te mau pǐpǐ mau a te Mesia. (Ioa. 13:34, 35) E turai ïa te here ta Iesu i faahiti i te taata ia haapae ia ˈna iho no te maitai o vetahi ê. Ua na ô Iesu: “Ia horoa te hoê taata i to ˈna ora no to ˈna mau hoa, tera te here rahi aˈe. E hoa outou no ˈu ia rave outou i ta ˈu e faaue atu nei ia outou.”—Ioa. 15:13, 14.

2. (a) I teie mahana, ua matauhia te mau tavini a Iehova no te aha? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono i roto i teie haapiiraa?

2 I teie mahana, ua matauhia te mau tavini a Iehova no to ratou here haavare ore e no te mea e mea hoê mau ratou. (Ioa. 1, 3:10, 11) Eita ratou e maitiiti ia au i te nunaa, te reo e te huru oraraa o te taata. Na te ao nei, e mea here mau te mau tavini a Iehova te tahi i te tahi. No te aha e titau-mau-hia ia faaite i te here i teie mahana? E nafea to Iehova here e to Iesu e faaitoito ai ia tatou? E nafea tatou ia faaite i tera here no te tamahanahana e no te faaitoito ia vetahi ê?—Kor. 1, 8:1.

MEA TITAUHIA IA FAAITE I TE HERE I TEIE MAHANA

3. Eaha te huru o te taata no te “tau ino mau” ta tatou e ora nei?

3 E “tau ino mau” ta tatou e ora nei e e rahi roa ïa te “rohirohi” e te “taiâraa” i roto i te oraraa. (Tim. 2, 3:1-5; Sal. 90:10) E rave rahi taata o te hepohepo nei e tae roa i te faito e hinaaro ratou e pohe. Hau atu i te 800 000 taata o te haapohe ia ratou i te mau matahiti atoa, hoê ïa taata i te 40 tetoni atoa. Te mea peapea, ua topa atoa vetahi mau taeae i roto i te hepohepo e ua haapohe roa ia ratou.

4. I roto i te Bibilia, o vai ma tei hinaaro e pohe i te hoê taime?

4 I hepohepo atoa na te tahi mau tavini haapao maitai a te Atua i tahito. I mua i te mau fifi, ua hinaaro atoa ratou e pohe. A hiˈo na ia Ioba, no to ˈna mauiui rahi, ua parau oia: “Te riaria nei au; eiaha vau ia ora roa ˈtu.” (Ioba 7:16; 14:13) No to ˈna hepohepo rahi, ua na ô Iona: “E teie nei, e Iehova, a rave mai oe ia ˈu ia pohe; e mea maitai atura te pohe i te ora.” (Iona 4:3) Ua tâhiti roa atoa te peropheta Elia i parau ai o ˈna: “Atire; e teie nei, e Iehova, a rave mai oe ia ˈu.” (Arii 1, 19:4) Mea here râ na Iehova i teie mau tavini haapao maitai e aita o ˈna i hinaaro ia pohe ratou. Aita Iehova i faahapa ˈtu no te mea ua hinaaro ratou e pohe. Ua tauturu râ oia ia ratou ia oaoa faahou i te oraraa a tamau noa ˈi i te tavini ia ˈna ma te taiva ore.

5. Eaha te tumu e hinaaro mau ai to tatou mau taeae e tuahine ia faaite atu tatou i te here?

5 I teie mahana, e rave rahi taeae e tuahine o te farerei ra i te mau tupuraa ahoaho. E hinaaro ratou ia faaite atu tatou i te here. Te faaooo aore ra te hamani-ino-hia nei vetahi. Area te tahi atu, te faahepo aore ra te faainohia ra i te raveraa ohipa. Ua teimaha atoa paha ratou no te rahi o te ohipa. Te faaruru atoa ra vetahi i te fifi rahi i roto i te utuafare mai te faainoraa tuutuu ore a te hoa faaipoipo aita e tavini ra ia Iehova. No tera e no te tahi atu mau tupuraa ahoaho, e rave rahi taata tei tâhiti roa e ua tae roa paha i te haafaufaa ore ia ratou iho. O vai te nehenehe e tauturu ia ratou?

E FAAITOITO TE HERE O IEHOVA IA TATOU

6. Mea nafea to Iehova here e faaitoito ai i to ˈna mau tavini?

6 Te haapapu ra o Iehova i to ˈna mau tavini e mea here na ˈna ia ratou i teie mahana e e here â oia ia ratou e a muri noa ˈtu. A feruri na i te huru o te mau Iseraela a parau ai Iehova ia ratou: “Mea here oe i mua ia ˈu, e ua faaturahia oe, e ua hinaaro vau ia oe. . . . Eiaha oe e mǎtaˈu, tei pihaiiho vau ia oe.” (Isa. 43:4, 5) Mea here roa na Iehova i te taata atoa e tavini ia ˈna. a Te fafau ra te Bibilia: “E puai to te Atua no oe ra, to Iehova, . . . na ˈna e faaora, na ˈna e mauruuru ia oe ma te oaoa.”—Zeph. 3:16, 17.

7. E nafea te here o Iehova e tuati ai i te here o te hoê metua vahine i ta ˈna aiû? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

7 Ua fafau o Iehova i te faaitoito e i te tamahanahana i to ˈna nunaa noa ˈtu eaha to ratou fifi. Ua parau oia ia ratou, ‘mai tei tamahanahanahia e to ˈna ra metua vahine; o to ˈu ïa tamahanahana ia outou.’ (Isa. 66:12, 13) Mai te hoê aiû o te ore e taiâ i roto i te rima o to ˈna mama, eiaha atoa outou e taiâ, te here mau ra hoi Iehova ia outou. Eiaha e haamoˈe e mea faufaa roa outou no Iehova.—Ier. 31:3.

8, 9. E nafea te here o Iesu e faaitoito mai ai?

8 Teie te tahi atu haapapuraa e mea here na Iehova ia tatou: “No to ˈna here rahi i to te ao i horoa mai ai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi ia ore ia mou te taata o te faatupu i te faaroo ia ˈna, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioa. 3:16) Te haapapu atoa ra te tusia o Iesu e mea here na ˈna ia tatou e na tera here e faaitoito mai. Te faataa ra te Bibilia eita roa “te ati” e “te ahoaho” e nehenehe e “faataa ê ia tatou i te here o te Mesia.”—Roma 8:35, 38, 39.

9 I te tahi taime, e paruparu roa to tatou tino e e hepohepo te aau a ore atu ai tatou e oaoa faahou i te tavini ia Iehova. Ia haamanaˈo râ tatou i te here rahi o Iesu, e noaa mai te puai no te faaoromai tamau. (A taio i te Korinetia 2, 5:14, 15.) E oaoa faahou tatou i te oraraa nei e i te tavini ia Iehova. E turai mai te here o Iesu ia tiaturi tamau noa ˈtu eaha te ati, te hamani-ino-raa, te hepohepo ta tatou e faaruru ra.

E HINAARO TE MAU TAEAE I TO TATOU HERE

Ma te hiˈopoa i te hiˈoraa o Iesu, e turaihia outou ia faaitoito ia vetahi ê (A hiˈo i te paratarafa 10, 11)

10, 11. Na vai te hopoia e faaitoito i te mau taeae i toaruaru?

10 Te faaite atoa ra Iehova i to ˈna here ma te faaohipa i te amuiraa no te faaitoito ia tatou. Te haafaufaa e te here ra Iehova i te mau taeae e tuahine atoa. E rave anaˈe ïa i te maraa no te tauturu atu. Ua here anaˈe tatou i te mau taeae e tuahine, ua here atoa ïa tatou ia Iehova. (Ioa. 1, 4:19-21) Ua papai te aposetolo Paulo: “A tamau i te faaitoito e te tauturu te tahi i te tahi, mai ta outou hoi e rave nei.” (Tes. 1, 5:11) E ere tera hopoia na te mau matahiapo anaˈe. Mai ia Iehova e Iesu, e nehenehe tatou paatoa e tamahanahana i to tatou mau taeae e tuahine.—A taio i te Roma 15:1, 2.

11 Te mauiui ra vetahi i roto i te amuiraa no te mea ua hepohepo roa ino ratou. E titauhia paha ratou ia farerei i te hoê taote aore ra ia rapaauhia. (Luka 5:31) Noa ˈtu e ere te mau matahiapo e to te amuiraa i te taote, mea faufaa roa te tauturu e te tamahanahanaraa ta ratou e hopoi atu. E nehenehe tatou paatoa e haapao i teie aˈoraa: “Ei parau mahanahana ta outou i te feia e hepohepo ra, e turu i tei paruparu, e faaoromai i te taata atoa.” (Tes. 1, 5:14) E tamata anaˈe i te taa i te huru o to tatou mau taeae. Ia toaruaru ratou, e titauhia ia faaite i te faaoromai e ia faahiti i te mau parau e tamahanahana ˈtu. Te tutava ra anei oe i te faaitoito ia vetahi ê? Eaha te rave no te tamahanahana e no te faaitoito atu â ia vetahi ê?

12. A horoa i te hiˈoraa o te tahi tuahine tei faaitoitohia maoti te here o te amuiraa.

12 Te na ô ra te tahi tuahine i Europa: “I te tahi taime, e tupu mai te hinaaro e haapohe ia ˈu. Auaa râ te tauturu a te feia e haaati ra ia ˈu, ta ˈu amuiraa iho â râ. E taeae e e tuahine mahanahana mau ratou e te î i te here. Noa ˈtu te tahi noa tei ite e hepohepo hanoa vau, te tauturu tamau nei te amuiraa atoa ia ˈu. Ua riro te tahi na hoa faaipoipo ei metua i te pae faaroo no ˈu. E aupuru noa mai raua ia ˈu e ua ineine i te hopoi mai i te tauturu 24 hora i nia i te 24.” E ere pauroa te nehenehe e rave mai tera. E rave anaˈe râ i te maraa ia tatou no te turu i to tatou mau taeae e tuahine. b

E NAFEA IA FAAITE I TE HERE O TE FAAITOITO?

13. Eaha te titauhia ia rave no te tamahanahana ia vetahi ê?

13 A faaroo maite. (Iak. 1:19) Te faaite ra tatou i te here ma te faaroo e ma te tamata i te taa i te huru o vetahi ê. Ma te mǎrû, a faahiti i te uiraa o te tauturu ia outou ia taa maitai atu â i to outou taeae. Ia faaite atoa to outou hohoˈa mata i to outou tâuˈa ia ˈna. A paraparau ai te taeae, a faaite i te faaoromai e eiaha e tâpû i ta ˈna parau. E tauturu te faaroo-maite-raa ia taa i to ˈna huru mau a tiaturi atu ai oia ia outou. Mea ohie aˈe ïa no ˈna ia farii i ta outou e parau atu. Ia tâuˈa outou ia vetahi ê, e nehenehe outou e riro ei faaitoitoraa no ratou.

14. No te aha eiaha tatou e faahapahapa ia vetahi ê?

14 Eiaha e faahapahapa. E hepohepo roa ˈtu â te taeae ia ite oia e te faahapahia ra o ˈna. E ere roa ˈtu ïa i te mea ohie ia tauturu ia ˈna. E au te mau parau feruri-ore-hia i “te ˈoˈe patiatia ra; o te arero râ o te taata paari ra, mai te raau rapaau maˈi ra ïa.” (Mas. 12:18) Noa ˈtu e ere i te mea opuahia, e nehenehe te taata e hepohepo ra e mauiui i te mau parau ta tatou e faahiti ma te feruri ore. No te tamahanahana i te taeae, mea tia ia papu ia ˈna te tutava mau ra outou i te taa i to ˈna tupuraa.—Mat. 7:12.

15. Eaha te mau ravea faufaa mau ta tatou e fanaˈo nei no te tamahanahana ia vetahi ê?

15 A faaohipa i te Parau a te Atua no te tamahanahana ia vetahi ê. (A taio i te Roma 15:4, 5.) No ǒ mai te Bibilia i te Atua o te “faaitoito mai ia faaoromai tamau.” E ere ïa i te mea maere ia tamahanahana mai ta ˈna Parau. No te tauturu ia tatou ia maimi i te mau irava Bibilia e papai o te tamahanahana i te mau taeae, te fanaˈo nei tatou i te buka faahororaa Index des publications des Témoins de Jéhovah e te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova.

16. Eaha te mau huru maitatai o te tauturu ia tatou ia faaitoito i tei hepohepo?

16 A faaite i te hamani maitai î i te here. O Iehova “te Metua o te aroha hamani maitai î i te here e te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.” Te faaite atoa ra oia i te “aumihi î i te here” i nia i ta ˈna mau tavini. (A taio i te Korinetia 2, 1:3-6; Luka 1:78; Roma 15:13) Ua horoa mai Paulo i te hiˈoraa maitai no te mea ua pee oia i te haerea o Iehova. Ua na ô oia: “E feia hamani maitai matou i rotopu ia outou, e mai te hoê metua vahine e faatamaa ra e e aupuru ra i ta ˈna iho mau tamarii. E no te rahi o to matou here ia outou, ua faaoti papu matou e faaite atu i te parau apî oaoa a te Atua e e horoa atoa i to matou ora no te tauturu atu, no te mea ua here roa matou ia outou.” (Tes. 1, 2:7, 8) Ia faaite tatou i te hamani maitai î i te here mai ia Iehova, e hopoi atu paha tatou i te tamahanahanaraa ta te mau taeae i ani na roto i te pure!

17. Eaha te manaˈo tano o te tauturu mai ia faaitoito i te mau taeae?

17 A haamanaˈo e mea tia ore te mau taeae. Eiaha e haavare ia tatou iho, aita e taata tia roa i teie nei ao! (Koh. 7:21, 22) No reira e titauhia ˈi ‘ia faaoromai i ta te tahi e te tahi ra hapa.’ (Eph. 4:2, 32) E pee anaˈe i te hiˈoraa o Iehova o te haamanaˈo ra i to tatou huru tia ore. Eiaha to tatou huru ia turai i te mau taeae ia manaˈo e mea iti roa ta ratou e rave ra i roto i te taviniraa a Iehova. E faaitoito anaˈe râ ia ratou ma te faahiti i te mau ohipa maitai ta ratou e rave ra. E tauturu te reira ia ratou ia oaoa a tavini noa ˈi ia Iehova.—Gal. 6:4.

18. Eaha te tumu tatou e faaite ai i te here o te faaitoito?

18 No Iehova e no Iesu, mea faufaa ta ˈna mau tavini atoa. (Gal. 2:20) Mea here mau na tatou i to tatou mau taeae e tuahine, e faaite anaˈe ïa i te hamani maitai î i te here i nia ia ratou. “E tapi anaˈe i te mau mea o te faatupu i te hau e o te faaitoito te tahi i te tahi.” (Roma 14:19) Te tiai ru nei tatou i te ora i roto i te paradaiso, aita e tumu faahou no te toaruaru i tera taime! E ore roa hoi te maˈi e te tamaˈi. Eita te taata e pohe faahou no te hara a Adamu. E ore te hamani-ino-raa, te fifi i roto i te utuafare e te ahoaho o te oraraa nei. E riro te taata atoa ei feia tia roa ia hope na tausani matahiti. Te feia atoa o te mau papu i te tamataraa hopea, e faarirohia ïa ei tamarii na Iehova i nia i te fenua e e fanaˈo ratou i “te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua.” (Roma 8:21) E faaite paatoa anaˈe ïa i te here o te faaitoito e te tauturu te tahi i te tahi ia ora ˈtu i roto i te ao apî faahiahia mau a te Atua!

b No te tauturu i te feia e hinaaro e haapohe ia ratou, a hiˈo i teie mau tumu parau o te A ara mai na!:No te aha e faaoromai ai? Teie e toru tumu” (Me – Tiunu 2014), “Quand on veut en finir avec la vie” (Tenuare 2012) e “Il vaut la peine de vivre” (22 no Atopa 2001).