Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tâuˈa e a hamani maitai mai ia Iehova

A tâuˈa e a hamani maitai mai ia Iehova

“E ao to tei haapao mai i te taata rii aroha ra.”—SAL. 41:1.

HIMENE: 130, 107

1. Mea nafea te mau tavini o Iehova e faaite ai i to ratou here te tahi i te tahi?

 NA TE ao nei, e fetii taeae te mau tavini atoa o Iehova e mea here ratou te tahi i te tahi. (Ioa. 1, 4:16, 21) Ua ineine roa vetahi i te rave i te mau haapaeraa rahi no to ratou mau taeae. E ite-atoa-hia râ tera here i roto i te mau ohipa rii ta ratou e rave. Peneiaˈe, ma te faahiti i te hoê parau tamahanahana aore ra ma te hamani maitai te tahi i te tahi. Ia tâuˈa tatou ia vetahi ê, te pee ra ïa tatou i te haerea o to tatou Metua i te raˈi.—Eph. 5:1.

2. Mea nafea Iesu i te hereraa ia vetahi ê mai to ˈna Metua?

2 Ua horoa mai Iesu i te hiˈoraa, ua hamani maitai noa hoi oia ia vetahi ê. O ˈna tei pee ma te tia roa i te hiˈoraa o to ˈna Metua. Ua parau Iesu: “A haere mai ia ˈu nei outou atoa e rohirohi e e teimaha nei, na ˈu e tamahanahana ia outou.” (Mat. 11:28, 29) Ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu ma te ‘haapao i te taata rii aroha ra,’ e mauruuru o Iehova e e oaoa tatou. (Sal. 41:1) I roto i teie haapiiraa, e hiˈo tatou e nafea ia tâuˈa i te mau mero o to tatou utuafare, o te amuiraa e i te feia i roto i te tuhaa fenua.

I ROTO I TE UTUAFARE

3. E nafea te tane ia tâuˈa i ta ˈna vahine? (A hiˈo i na hohoˈa matamua.)

3 E titauhia i te tane ia horoa i te hiˈoraa e ia aupuru maite i to ˈna utuafare. (Eph. 5:25; 6:4) Te faaue ra te Bibilia i te mau tane ia tâuˈa e ia taa i te huru o ta ratou vahine. (Pet. 1, 3:7; nota) Eiaha ïa te tane ia faahaehaa i ta ˈna vahine. (Gen. 2:18) E tâuˈa râ oia i te mau manaˈo hohonu o ta ˈna vahine ma te haafaufaa atoa ia ˈna. Te faatia ra te tahi vahine no Kanada i te huru o ta ˈna tane: “Eita oia e haafaufaa ore e e faahapa ia ˈu no to ˈu mau manaˈo hohonu. E faaroo maite noa oia ia ˈu. E faatitiaifaro oia i to ˈu feruriraa ma te mǎrû.”

Eita te tane e taiva i ta ˈna vahine no to ˈna here ia ˈna e no te haapae i te ino

4. No to ˈna tâuˈa i ta ˈna vahine, eaha te mau mea ta te tane e haapae?

4 Ua tâuˈa anaˈe te tane i te huru o to ˈna hoa faaipoipo, eita oia e faahinaaro i te tahi atu vahine. Eita atoa e rave i te peu tano ore i nia i te taata e i nia i te reni faahoaraa aore ra te Internet. (Ioba 31:1) Eita oia e faaohipa i te mau reni no te faahoa i te tahi atu vahine aore ra no te mataitai i te mau mea hairiiri. E ati maite noa oia i ta ˈna vahine no to ˈna here ia ˈna e ia Iehova e no te haapae i te ino.—A taio i te Salamo 19:14; 97:10.

5. E nafea te vahine ia tâuˈa i ta ˈna tane?

5 Ia faaite te tane i te here mai ia Iesu Mesia, mea ohie ïa no ta ˈna vahine ia “faatura maite” ia ˈna. (Eph. 5:22-25, 33) E tutava te vahine faatura i te taa i te huru o ta ˈna tane e i te hamani maitai atu mea rahi anaˈe ta ˈna ohipa i roto i te amuiraa aore ra ia fifihia oia. Te parau ra te tahi tane i Beretane: “E taa i ta ˈu vahine ua taui to ˈu huru e te haapeapea ra vau no te tahi mea. E haapao ïa oia i te aˈoraa a te Maseli 20:5. E nehenehe anaˈe au e aparau no nia i te tahi tupuraa, e faaite oia i te faaoromai e tae roa i te taime e haamahora ˈi au i to ˈu aau.”

6. E nafea tatou paatoa e faaitoito ai i te tamarii ia tâua e ia hamani maitai ia vetahi ê? Ia na reira tatou, eaha te mau maitai e itehia i nia i te tamarii?

6 Ia tâuˈa te tane e te vahine te tahi i te tahi, e horoa ïa raua i te hiˈoraa maitai i ta raua tamarii. E titau-atoa-hia râ ia haapii atu raua e nafea ia tâua e ia hamani maitai ia vetahi ê. Peneiaˈe, ma te haamanaˈo atu eiaha e horohoro i roto i te Piha a te Basileia. I te hoê tamaaraa, ia vaiiho na mua i te feia ruhiruhia ia taipu i te maa. E nehenehe atoa te amuiraa e tauturu i te mau metua. E haapopou anaˈe i te tamarii ia rave oia i te tahi ohipa maitai mai te iritiraa mai i te opani. E oaoa ïa te tamarii e e taa oia “e rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu i te horoahia mai.”—Ohi. 20:35.

I ROTO I TE AMUIRAA

7. Mea nafea Iesu i te tâuˈaraa i te taata tariˈa turi e eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iesu?

7 I te hoê mahana, tei te tuhaa fenua o Dekapoli Iesu e afaihia maira ia ˈna “te hoê tane tariˈa turi e mea fifi atoa no ˈna ia paraparau.” (Mar. 7:31-35) A hiˈo na mea nafea Iesu i te tâuˈaraa e i te faaoraraa i tera taata. Ua taa ia Iesu e huru ê te taata tariˈa turi i te vahi taata. “Aratai ihora Iesu ia ˈna i te hiti ia atea ˈtu raua i te nahoa” no te faaora ia ˈna. Eita tatou e nehenehe e faatupu i te semeio, e tia râ ia tatou ia feruri i te mau hinaaro e te huru o te mau taeae a hamani maitai atu ai. Ua papai te aposetolo Paulo: “E manaˈo anaˈe te tahi i te tahi, a turai atu ai te tahi i te tahi ia faaite i te here e ia rave i te mau ohipa maitai roa.” (Heb. 10:24) Ua tâuˈa e ua hamani maitai Iesu i te taata tariˈa turi. E pee anaˈe ïa i te hiˈoraa maitai ta Iesu i vaiiho mai!

E turai mai te here ia tauturu i te mau Kerisetiano ruhiruhia e tei maˈimaˈi

8, 9. E nafea ia faaite te aupuru ra tatou i te feia ruhiruhia e tei maˈimaˈi? (A horoa i te hiˈoraa.)

8 A tâuˈa i te feia ruhiruhia e tei maˈimaˈi. I roto i te amuiraa, e ere te rahiraa ohipa e ravehia te mea faufaa roa ˈˈe, o te here râ. (Ioa. 13:34, 35) E turai mai te here ia tauturu i te mau Kerisetiano ruhiruhia e tei maˈimaˈi ia tae i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa. E na reira tatou noa ˈtu e titauhia ia rave i te haapaeraa aore ra e mea iti roa ta tera mau taeae e nehenehe e rave. (Mat. 13:23) Noa ˈtu tei roto Michael i te hoê parahiraa turairai, e mauruuru rahi to ˈna i te tauturu a to ˈna utuafare e a ta ˈna amuiraa. Te na ô ra oia: “Maoti ta ratou tauturu, e tae au i te rahiraa o te mau putuputuraa e e poro tamau atoa vau. O te pororaa i te vahi taata ta ˈu mea au roa ˈˈe!”

9 I te mau Betela e rave rahi, te vai ra te mau taeae e tuahine ruhiruhia aore ra tei maˈimaˈi. Ma te here, ua faanaho te mau taeae tiaau o te Betela ia poro ratou na roto i te papairaa rata e te niuniu paraparau. O Bill hoê o ratou, e 86 matahiti to ˈna, te na ô ra oia: “Te mauruuru mau nei au i te hopoia i horoahia mai ia papai i te mau rata.” Te na ô ra Nancy ua piri i te 90 matahiti: “No ˈu, e ere te tuu-noa-raa i te rata i roto i te vehî rata, e taviniraa râ! E titauhia hoi ia faaite i te taata i te parau mau!” Ua fanauhia Ethel i 1921 e te parau ra oia: “Pauroa te mahana, e mauiui na nia ia ˈu. I te tahi taime, no te oomo noa i to ˈu ahu, rohirohi roa vau!” Noa ˈtu râ, te oaoa nei oia i te poro maoti te niuniu paraparau e ua farii vetahi ia niuniu faahou atu Ethel ia ratou. Area Barbara, 85 matahiti, te faataa ra ïa: “Mea maˈimaˈi roa vau, e ere ïa i te mea ohie no ˈu ia poro tamau. Maoti râ te niuniu paraparau, e nehenehe au e aparau e te taata. Mauruuru rahi to ˈu ia Iehova!” I roto noa hoê matahiti, ua poro vetahi Kerisetiano ruhiruhia o te hoê Betela 1 228 hora, ua papai 6 265 rata, ua niuniu hau atu i te 2 000 taime e ua hapono 6 315 papai! Papu maitai, ua oaoa roa o Iehova i ta ratou mau tutavaraa!—Mas. 27:11.

10. E nafea ia tauturu i to tatou mau taeae ia faufaahia i te mau putuputuraa?

10 A tâuˈa ia vetahi ê i te mau putuputuraa. E tauturu ïa tatou i te mau taeae ia haafaufaa i te haapiiraa e horoahia. E nafea ia faaite i to tatou tâuˈa i te taata? Te tahi ravea, o te taeraa ïa na mua ˈˈe i te hora no te ore e haafifi ia ratou. E taerehia paha tatou i te tahi taime no te tupuraa manaˈo-ore-hia. Ia pinepine râ, e titauhia ïa ia feruri i to tatou mau taeae e ia rave i te mau tauiraa. A haamanaˈo atoa e na Iehova e na ta ˈna Tamaiti e titau mai ra ia haere i te mau putuputuraa. (Mat. 18:20) E faatura anaˈe ïa ia raua ma te tae i te hora faataahia!

11. No te aha e titauhia i te mau taeae e tuhaa ta ratou i te putuputuraa ia haapao i te aratairaa o te Korinetia 1, 14:40?

11 E tâuˈa tatou i te mau taeae ma te haapao atoa i teie aratairaa Bibilia: “Ia ravehia râ te mau mea atoa ma te au e te naho maitai.” (Kor. 1, 14:40) E titauhia i te mau taeae e tuhaa ta ratou i te putuputuraa ia pee i te mau aratairaa no te faaoti i te hora tia. Eita noa ïa ratou e tâuˈa i te taeae na ˈna te tuhaa i muri iho, i te toea atoa râ o te amuiraa. Ia maoro roa te putuputuraa, a feruri na i te nehenehe e tupu. Te vai ra hoi te mau taeae mea atea to ratou faaearaa. Area te tahi atu, e tapapa ïa i te pereoo mataeinaa. A feruri atoa na i te Kerisetiano aita to ˈna hoa faaipoipo i roto i te parau mau.

12. No te aha mea titauhia ia faatura e ia here i te mau matahiapo? (A hiˈo i te tumu parau “ A faatura i te mau aratai i rotopu ia outou.”)

12 Mea titauhia ia faatura e ia here i te mau matahiapo o te rohi nei i roto i te amuiraa e te taviniraa. (A taio i te Tesalonia 1, 5:12, 13.) Eita e ore te oaoa ra outou i ta ratou ohipa e rave nei. A faaite ïa i to outou mauruuru ma te ineine i te auraro e te turu ia ratou. Eaha te tumu e na reira ˈi outou? “Te tiai noa ra hoi ratou ia outou a haavahia ˈtu ai ratou no ta ratou i rave.”—Heb. 13:7, 17.

I ROTO I TE TAVINIRAA

13. Eaha te haapii mai i te huru ta Iesu i faaite i nia i te taata?

13 Ua tohuhia e faaite Iesu i te aumihi i te taata, ua parau hoi Isaia: “Te aeho paruparu ra e ore oia e ofati; e te vavai aore i ama maitai ra e ore oia e tinai.” (Isa. 42:3) Ua taa Iesu i te huru o te feia toaruaru e tei hepohepo, tei au hoi i “te aeho paruparu” aore ra i “te vavai aore i ama maitai.” Ua hamani maitai e ua faaite atu Iesu i te faaoromai. Ua hinaaro atoa te tamarii e haere ia Iesu ra. (Mar. 10:14) Noa ˈtu eita tatou e taa e e haapii roa i te feia i roto i te tuhaa fenua mai ta Iesu i rave, e nehenehe tatou e tâuˈa ia ratou. E hiˈo mai ïa tatou e toru manaˈo: E nafea, afea e ehia maororaa tatou e paraparau ai i te taata.

Mea faufaa roa ia maiti i te parau e te toparaa reo e tano no te faatura e no te hamani maitai i te taata

14. No te aha e titauhia ia feruri e nafea tatou ia paraparau i te taata?

14 E nafea tatou e paraparau ai i te taata? I teie mahana, e mirioni taata ‘tei rave-ino-hia e tei tâuˈa-ore-hia’ e te mau tia piˈo e te ino i te pae tapihooraa, poritita e faaroo o teie nei ao. (Mat. 9:36) E rave rahi o te ore e tiaturi faahou i te taata e tei hepohepo roa. Mea faufaa roa ïa ia maiti i te parau e te toparaa reo e tano no te faatura e no te hamani maitai atu. Mea rahi te feia o tei farii i ta tatou poroi eiaha noa no te mea te faaohipa ra tatou i te Parau a te Atua, no te mea atoa râ te tâuˈa e te faatura ra tatou ia ratou.

15. Eaha te tahi mau ravea no te faaite i to tatou tâuˈa i te feia i roto i te tuhaa fenua?

15 Mea rahi te ravea no te faaite i to tatou tâuˈa i te feia i roto i te tuhaa fenua. E titauhia ia hamani maitai e ia faatura a ui ai tatou i te hoê uiraa. I te tahi tuhaa fenua mea mamahu te rahiraa o te taata, ua haapae te tahi pionie i te faahiti i te mau uiraa e haama ˈi te taata aita anaˈe ratou i ite i te pahonoraa. Eita o ˈna e ui, “Ua ite anei oe o vai te iˈoa o te Atua?” aore ra “Ua ite oe eaha te Faatereraa arii a te Atua?” E parau râ oia, “Ua haapii au i roto i te Bibilia e iˈoa to te Atua, e nehenehe anei au e faaite atu?” Eita teie raveraa e tano i te mau vahi atoa, mea taa ê hoi tera e tera nunaa taata. Ia matau râ tatou i to ratou huru, e taa ïa ia tatou e nafea ia faaite noa i te hamani maitai e te faatura i te taata.

16, 17. E nafea tatou ia hamani maitai ia vetahi ê ma te feruri (a) afea e farerei ai i te taata? (b) ehia maororaa tatou e paraparau ai i te taata?

16 Afea tatou e farerei ai i te taata? E ere na te taata i titau mai ia tatou i to ratou fare, mea faufaa roa ïa ia maiti i te taime tano no te poro atu. (Mat. 7:12) A feruri i te feia i roto i te tuhaa fenua. Ua matau paha te taata i te taoto maoro i te hopea hebedoma. Mea maitai aˈe ïa ia poro na mua na te mau aroâ, i te vahi taata aore ra i te taata i faaau aˈena i te farii mai.

17 Ehia maororaa tatou e paraparau ai i te taata? Mea ohipa roa te rahiraa, mea tano ïa eiaha ia paraparau maoro atu, i te farereiraa matamua iho â râ. (Kor. 1, 9:20-23) Ma te na reira, e anaanatae ïa te taata i te farii mai ia hoˈi faahou atu tatou. Ia faaite tatou i te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu, e hoa ïa tatou no te Atua. Oi ite atu, o tatou ta Iehova e faaohipa no te haapii i te parau mau i te tahi taata.—Kor. 1, 3:6, 7, 9.

18. Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo ia tâuˈa tatou ia vetahi ê?

18 E tutava paatoa anaˈe i te tâuˈa i te mau mero o to tatou utuafare, o te amuiraa e i te feia i roto i te tuhaa fenua. E rave rahi ïa haamaitairaa ta tatou e fanaˈo i teie nei â e a muri aˈe! Mai ta te Salamo 41:1, 2 e parau ra: “E ao to tei haapao mai i te taata rii aroha ra, e faaorahia oia e Iehova i te taime ahoaho ra: na Iehova oia e tiai e ua faaora hoi ia ˈna, e fanaˈo to ˈna parahiraa i te ao nei.”