Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî, te hinaaro ra te Atua poiete ia oaoa outou!

E te feia apî, te hinaaro ra te Atua poiete ia oaoa outou!

“O tei faaî i to vaha i te maitai.”—SAL. 103:5.

HIMENE: 135, 39

1, 2. E te feia apî, no te aha mea maitai aˈe ia faaroo i te Atua poiete no te oaoa a muri aˈe? (A hiˈo i te mau hohoˈa matamua.)

 E TE feia apî, mea rahi paha te aˈoraa e horoahia ˈtu no nia i to outou a muri aˈe. E turaihia paha outou ia haere i te haapiiraa teitei aore ra ia titau i te hoê ohipa aufau-maitai-hia. Area te aˈoraa no ǒ mai ia Iehova, mea taa ê roa ïa. Te hinaaro ra Iehova ia haapao maitai outou i ta outou haapiiraa ia noaa mai ia outou te hoê ohipa no te faatamaa ia outou iho. (Kol. 3:23) No te oaoa râ a muri aˈe, mea faufaa te mau faaotiraa ta outou e rave i teie mahana. No reira Iehova e horoa ˈtu ai i te mau aratairaa ia oaoa outou i teie mau mahana hopea.—Mat. 24:14.

2 O vai tei ite i te mau mea atoa e oaoa ˈi te taata? O Iehova, o ˈna anaˈe tei ite eaha te tupu a muri aˈe e afea te hopea o teie nei ao e tae mai ai. (Isa. 46:10; Mat. 24:3, 36) E te feia apî, ua ite maitai atoa Iehova i to outou huru mau, te mea e oaoa e e mauiui ai outou. E nehenehe outou e manaˈo e mea maitai paha te aˈoraa a tera e tera taata. O te mau aˈoraa anaˈe râ no roto mai i te Parau a te Atua te mea papu aˈe!—Mas. 19:21.

NO Ǒ MAI ANAˈE IA IEHOVA TE AˈORAA PAARI

3, 4. Mea nafea te oraraa o Adamu raua Eva e ta raua huaai tamarii i te inoraa no te hoê aˈoraa maamaa?

3 O Satani tei horoa i te aˈoraa matamua o tei tuino i te oraraa o te huitaata. Ua parau oia ia Eva e oaoa aˈe raua Adamu ia faaoti raua iho eaha te mea maitai no raua. (Gen. 3:1-6) Ua hinaaro Satani ia haamori raua, oia atoa ta raua huaai tamarii, ia ˈna. Auê aˈoraa miimii! Aita roa ˈtu Satani i imi i te maitai o te huitaata! Area Iehova, ua horoa ˈtu ïa i te mau mea atoa ia Adamu e ia Eva, te hoê paradaiso e te hoê tino tia roa no te ora e a muri noa ˈtu!

4 A faaroo ore ai i te Atua, ua faataa ê Adamu e Eva ia raua i te Tumu o to raua ora. Mai te tiare o te ore e vai noa i nia i to ˈna tumu, ua ruau mǎrû noa Adamu e Eva e pohe atura. Aita ïa raua i maitaihia, ua mauiui râ Adamu e Eva, ta raua huaai tamarii e tatou atoa i teie mahana. (Roma 5:12) E rave rahi o te rave noa mai ta ratou e hinaaro ma te ore e tâuˈa i te mau aˈoraa no ǒ mai i te Atua. (Eph. 2:1-3) E maitaihia anei ratou? Eita, te patoi ra hoi te reira i te hinaaro o Iehova.

5. Eaha ta te Atua i papu?

5 Ua papu ia Iehova e tia rahi mai te feia apî i roto i to ˈna nunaa no te haapii i te parau mau a tavini atu ai ia ˈna. (Sal. 103:17, 18; 110:3) Mea here roa na Iehova ia ratou! Mai te peu e tei rotopu outou i teie nei feia, mea rahi “te maitai” ta te Atua e horoa ra ia oaoa outou. (A taio i te Salamo 103:2, 3, 5; Mas. 10:22) E hiˈo mai tatou e maha o taua mau maitai ra: Te maa pae varua, te hoa papu, te fa maitatai e te tiamâraa mau.

TE HOROA RA IEHOVA I TE MAA PAE VARUA

6. No te aha e titauhia ia hiaai i te mau mea pae varua e eaha ta Iehova e horoa mai ra no te tauturu ia tatou?

6 Mea taa ê te taata i te animara. E hinaaro hoi tatou e ite i te parau mau no nia i to tatou Atua poiete, area te animara, aita ïa. (Mat. 4:4) Ia faaroo tatou i te Atua, e noaa mai te ite papu, te paari e te oaoa. Ua parau Iesu: “E oaoa te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua.” (Mat. 5:3) E nafea tatou ia fanaˈo i taua maa pae varua ra? Mea na roto ïa i ta ˈna Parau te Bibilia e te mau papai a “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mat. 24:45) E maa pae varua no te mea e haapuai te reira i to tatou faaroo e e tauturu atoa mai ia vai piri noa e o Iehova. Auê tatou i te mauruuru ua rau te maa pae varua i teie mahana!—Isa. 65:13, 14.

7. Eaha ta te feia apî e fanaˈo maoti te maa pae varua no ǒ mai i te Atua ra?

7 Maoti te maa pae varua e noaa ˈi i te feia apî te paari e te haroˈaroˈa o te paruru ia ratou. (A taio i te Maseli 2:10-14.) E nafea te feia apî ia maitaihia i teie na huru maitatai? A tahi, e taa ia ratou e parau haavare te haapiiraa mea tupu noa mai te mau mea atoa aore ra e oaoa te taata ia rahi ta ˈna moni e taoˈa. Te piti, e tauturu atoa te paari e te haroˈaroˈa ia haapae i te mau hinaaro e peu tia ore o te tuino i te oraraa. No reira te feia apî, a tamau i te tutava ia noaa ia outou te paari e te haroˈaroˈa. I reira outou e taa ˈi mea here na Iehova ia outou e te hinaaro ra oia i to outou maitai.—Sal. 34:8; Isa. 48:17, 18.

8. No te aha teie te taime no te haafatata i te Atua e e nafea outou e faufaahia ˈi ia na reira?

8 Fatata te ao taatoa a Satani i te haamouhia. O Iehova anaˈe te nehenehe e paruru e e aupuru ia tatou. Ia tae mai te mahana o Iehova, na ˈna e horoa mai i te maa hinaarohia e tatou. (Hab. 3:2, 12-19) E te feia apî, e taime ïa teie no te haafatata ia Iehova e no te haapuai i to outou faaroo ia ˈna. (Pet. 2, 2:9) Ma te na reira, eita outou e aueue noa ˈtu eaha te tupu ati aˈe ia outou. E mai ia Davida, e parau outou: “Ua tuu vau ia Iehova ei muâ ia ˈu; tei tau rima atau oia, e ore au e aueue.”—Sal. 16:8.

TE HOROA RA IEHOVA I TE HOA PAPU

9. (a) Ia au i te Ioane 6:44, eaha ta Iehova e rave ra? (b) Eaha te taa-ê-raa ia farerei tatou i te tahi Ite no Iehova?

9 E ere i te mea ohie no tatou ia faahoa i te hoê taata o tei ore i ite i te parau mau. Taa ê atu i to ˈna iˈoa, mea iti roa paha ta tatou i ite no nia i taua taata ra. Area ia farerei tatou i te hoê Ite no Iehova, ua papu ia tatou e mea here na ˈna ia Iehova. No te maitai e vai ra i roto i te aau o taua taata ra, ua faatae mai te Atua ia ˈna i rotopu i to ˈna mau tavini. (A taio i te Ioane 6:44.) Noa ˈtu no teihea nunaa o ˈna, mea rahi te mau tuhaa e tauturu ia tatou ia faatupu i te auhoaraa.

Te horoa ra Iehova i te mau hoa papu e i te mau fa maitatai (A hiˈo i te paratarafa 9-12)

10, 11. No te aha te mau Ite no Iehova e hoê ai e eaha ïa to tatou huru?

10 I te farereiraa iho â tatou i te tahi atu Ite no Iehova, ua taa ê na ia tatou mea rahi te mau tuhaa e tuati ai tatou. Noa ˈtu e reo ê to te tahi atu Ite no Iehova, e paraparau atoa oia i “te parau maitai,” oia hoi te reo viivii ore o te parau mau! (Zeph. 3:9) Te auraa, hoê â Atua ta tatou e tiaturi ra, hoê â ture aveia ta tatou e haapao ra e hoê â tiaturiraa to tatou no a muri aˈe. No taua mau mea ra, e tiaturi te tahi i te tahi a riro atu ai ei hoa papu e a muri noa ˈtu!

11 O te feia e haamori ra ia Iehova te mau hoa papu roa ˈˈe. E te feia apî e tavini ra ia Iehova, e hoa to outou na te ao atoa nei noa ˈtu aita outou i farerei aˈenei ia ratou! I roto anaˈe i te nunaa o Iehova e itehia ˈi tera huru haamaitairaa!

TE TAUTURU RA IEHOVA IA HAAMAU I TE FA MAITATAI

12. Eaha te tahi mau fa e maitai ai outou?

12 A taio i te Koheleta 11:9–12:1. E te feia apî, e fa anei ta outou? Peneiaˈe, e taio i te Bibilia i te mau mahana atoa aore ra e haamaitai i ta outou pahonoraa e tumu parau i te mau putuputuraa. Aore ra, ua haamau paha outou i te fa ia faaohipa i te Bibilia ma te aravihi i roto i te pororaa. Eaha to outou huru ia naea ta outou fa aore ra ia haapopou atu vetahi ê? Eita e ore, e oaoa roa outou! Mai ia Iesu, ua rave outou i te hinaaro o Iehova!—Sal. 40:8; Mas. 27:11.

13. No te aha e mea maitai aˈe ia tiatonu i nia i te taviniraa a Iehova?

13 Ma te tiatonu i nia i te taviniraa a Iehova, e oaoa e e mauruuru mau te feia apî. Teie hoi ta Paulo i parau: “Ia mau papu outou, eiaha e aueue, ia rahi noa ta outou ohipa i roto i te Fatu, ma te ite e e ere ta outou e rave i roto i te ohipa a te Fatu i te mea faufaa ore.” (Kor. 1, 15:58) Ia tiatonu te taata i nia i te fa mai te imiraa i te roo maitai i roto i teie nei ao aore ra i te taoˈa rahi, e oaoa mau anei oia? Ia hiˈohia ˈtu na rapae, e au ra e te oaoa ra, te tupuraa mau râ, aita ratou e oaoa ra! (Luka 9:25) Ta te hiˈoraa ïa o te arii Solomona e haapapu ra.—Roma 15:4.

14. Eaha ta te hiˈoraa o Solomona e haapapu mai ra?

14 O Solomona hoê o te mau taata taoˈa roa ˈˈe e te mana rahi i tahito ra. Ua parau Solomona i to ˈna iho aau: “Haere mai, e tamata na i te arearea e imi hoi i te navenave.” (Koh. 2:1-10) Ua patu Solomona i te mau fare haviti mau e ua hamani atoa i te mau aua tiare e uru raau nehenehe roa. Ua faatupu Solomona i te mau opuaraa atoa a to ˈna aau. Ua ite anei oia i te oaoa e te mauruuru mau? A feruri ai i te mau mea atoa ta ˈna i rave, teie ta Solomona i parau: “Inaha! e mea faufaa ore anaˈe! . . . Aore roa hoi e faufaa.” (Koh. 2:11) E huti anaˈe mai i te haapiiraa i te hiˈoraa o Solomona.

E maitai e e tiamâ mau tatou ma te auraro ia Iehova

15. No te aha e titauhia te faaroo puai ia Iehova e e nafea te reira e tauturu ai ia outou ia haapao i te Salamo 32:8?

15 Ma te tiaturi ia ratou iho, ua tamata vetahi i te ite eaha te mea e oaoa ˈi ratou. Ua hape e ua mauiui râ ratou i te na reiraraa. E te feia apî, e ere tera ta Iehova e hinaaro no outou. Ia rave outou i te faaotiraa, e titauhia te faaroo puai no te haapao i ta Iehova aratairaa, eita roa râ outou e tatarahapa. Hau atu â, eita atoa Iehova e haamoˈe i “to outou hinaaro rahi i to ˈna iˈoa.” (Heb. 6:10) No reira, a tutava i te haapuai i to outou faaroo ia Iehova. E rave ïa outou i te faaotiraa maitai e e papu ia outou te faaite ra to outou Metua i te raˈi i te mea e maitai ai outou.—A taio i te Salamo 32:8.

TE PÛPÛ RA TE ATUA I TE TIAMÂRAA MAU

16. No te aha e titauhia ia haafaufaa e ia faaohipa ma te paari i to tatou tiamâraa?

16 Ua papai Paulo: “I te vahi tei reira te varua o Iehova, tei reira atoa ïa te tiamâraa.” (Kor. 2, 3:17) Te oaoa ra Iehova i te faaohipa i to ˈna tiamâraa e ua hamani oia ia tatou no te oaoa atoa i to tatou tiamâraa. No to tatou râ maitai, te titau mai ra Iehova ia faaohipa i to tatou tiamâraa ma te paari. E nafea te tahi mau taurearea e faaohipa hape ai i to ratou tiamâraa? Ma te mataitai ïa i te hohoˈa faufau, ma te taoto i te apiti, ma te rave i te tuaro atâta, ma te rave i te raau taero aore ra ma te inu i te ava. I te omuaraa, mea navenave paha tera mau peu, e pinepine râ te taata i te ooti mai i te mea ino. Peneiaˈe, e maˈihia ratou, e riro ei tîtî na tera mau peu aore ra e pohe roa. (Gal. 6:7, 8) Ua hape roa ïa teie feia apî i te manaˈoraa e mea tiamâ ratou!—Tito 3:3.

17, 18. (a) E nafea tatou e tiamâ mau ai ma te auraro i te Atua? (b) No te aha mea fanaˈo aˈe Adamu e Eva i to raua tiamâraa?

17 E maitai e e tiamâ mau tatou ma te auraro ia Iehova. (Sal. 19:7-11) E te feia apî, e nafea ia faaohipa i to outou tiamâraa ma te paari? Ma te vaiiho e na te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua e aratai atu ia rave i te faaotiraa. I tera taime, ua riro outou ei taata feruriraa paari. E tiaturi atu â to outou mau metua e e nehenehe outou e fanaˈo i te tiamâraa rahi aˈe. Hau atu â, fatata Iehova i te horoa i ta ˈna mau tavini haapao maitai atoa i “te tiamâraa hanahana o te mau tamarii a te Atua.”—Roma 8:21.

18 I fanaˈo na Adamu raua Eva i tera huru tiamâraa. I roto i te ô i Edene, hoê anaˈe mea ta te Atua i opani atu: Te maa o te hoê raau taa maitai. (Gen. 2:9, 17) Mea etaeta anei ta te Atua ture? E ere! A feruri na i te rahiraa ture a te taata, area ta Iehova, hoê anaˈe ïa!

19. E nafea ta Iehova e ta Iesu haapiiraa e tauturu mai ai ia fanaˈo i te tiamâraa mau?

19 Auê te faahiahia ta Iehova raveraa i nia ia tatou! Hoê anaˈe ture ta ˈna i horoa mai, te ture o te here! Ma te faaoromai râ, te haapii mai ra oia e nafea ia ora ia au i ta ˈna mau faaueraa e ia faufau atu i te mea ino. (Roma 12:9) I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapapu Iesu na te aha e turai i te taata ia rave i te mea ino. (Mat. 5:27, 28) I roto i te ao apî, e tamau to tatou Arii ra o Iesu i te haapii mai eaha te mea maitai e te mea ino. (Heb. 1:9) Na ˈna atoa e tauturu mai ia riro ei taata tia roa. Eita roa to tatou feruriraa e turai faahou mai ia rave i te mea ino e eita to tatou tino e mauiui faahou no te huru tia ore! I te pae hopea, e fanaˈo tatou i “te tiamâraa hanahana” ta Iehova i fafau mai.

20. (a) Mea nafea Iehova ia faaohipa i to ˈna tiamâraa? (b) E nafea outou ia pee i te huru o te Atua?

20 Noa ˈtu e tiamâraa otia ore to Iehova, te vaiiho ra oia na te here e aratai i ta ˈna mau haaraa atoa e to ˈna huru i nia ia tatou. (Ioa. 1, 4:7, 8) E mea taotia-noa-hia â to tatou tiamâraa i roto i te ao apî, na te here hoi i te Atua e ia vetahi ê e aratai i to tatou oraraa. Ia na reira râ tatou, e pee tatou i te huru o te Atua e e fanaˈo ïa tatou i te tiamâraa mau.

21. (a) Mai te aha to Davida huru no te aratairaa ta Iehova i horoa ia ˈna? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

21 E te feia apî, mea rahi te mau maitai ta Iehova i horoa ˈtu. Te tahi noa ta tatou i hiˈopoa mai, oia hoi te fanaˈoraa i te maa pae varua, i te mau hoa papu, i te mau fa maitatai e te tiaturiraa o te tiamâraa tia roa. (Sal. 103:5) Aita anei outou e mauruuru ra i te mau maitai ta Iehova e horoa ra? Te tu ra paha to outou manaˈo e to Davida tei parau i te Atua i roto i te Salamo 16:11: “E riro oe i te faaite mai ia ˈu i te eˈa ora; e te îraa o te oaoa i mua i to aro na; te maitai e vai i to rima atau e a muri noa ˈtu.” I roto i to mua ˈtu haapiiraa, e hiˈopoa tatou i te tahi atu mau haapiiraa faufaa e huti mai maoti te Salamo 16. E ite ïa outou eaha te rave no te fanaˈo i te oraraa maitai roa ˈˈe!