Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova”

“O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova”

“E faaroo mai, e Iseraela e: O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova.”—DEUT. 6:4.

HIMENE: 138, 112

1, 2. (a) No te aha mea matau-roa-hia te mau parau o te Deuteronomi 6:4? (b) No te aha Mose i paraparau ai no nia i teie mau parau?

 E RAVE rahi hanere matahiti, ua faaohipa te mau ati Iuda i te mau parau o te Deuteronomi 6:4 ei tuhaa o te hoê pure taa ê. E piihia teie pure te Shema, te taˈo matamua o tera irava na roto i te reo Hebera. E faahiti te mau ati Iuda i teie pure i te mau mahana atoa i te poipoi e i te ahiahi no te faaite e o te Atua anaˈe te haamorihia.

2 E tuhaa teie mau parau o te oreroraa parau hopea ta Mose i horoa i te nunaa Iseraela. I te matahiti 1473 hou te Mesia, tei te fenua Moabi te nunaa, ua ineine i te haere na roto i te anavai Ioridana e no te tomo atu i te Fenua tǎpǔhia. (Deut. 6:1) Ua aratai Mose i te nunaa e 40 matahiti e ua hinaaro oia ia itoito ratou no te faaruru i te mau fifi ta ratou e farerei. Mea titauhia ia tiaturi ratou i to ratou Atua ia Iehova e ia faaite i te taiva ore ia ˈna. Ua faaitoito ïa te mau parau hopea a Mose ia ratou ia rave mai tei faauehia. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i na Ture Ahuru e te tahi atu mau ture a Iehova, ua horoa Mose i te nunaa i te mau haamanaˈoraa puai o ta tatou e taio i roto i te Deuteronomi 6:4, 5. (A taio.)

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?

3 Ua taa i te mau Iseraela e o Iehova to ratou Atua, “hoê Iehova.” Ua haamori te mau Iseraela taiva ore hoê noa Atua, te Atua o to ratou mau tupuna. No te aha ïa Mose i haamanaˈo ai ia ratou e o Iehova to ratou Atua, “hoê Iehova”? Eaha te tuatiraa e vai ra i rotopu i teie parau mau e te here ma to tatou aau, ora e puai atoa i to tatou Atua? E nafea tatou e faaohipa ˈi i te mau parau o te Deuteronomi 6:4 i teie mahana?

TO TATOU ATUA, “HOÊ IEHOVA”

4, 5. (a) Eaha te auraa o te parau “hoê Iehova”? (b) E nafea Iehova i taa ê ai i te mau atua o te mau nunaa?

4 Otahi. Mea otahi Iehova, te auraa ïa o te parau “hoê Iehova,” aita e taata e tuea ia ˈna aore ra mai ia ˈna. No te aha Mose i faaohipa ˈi i teie na taˈo? Aita oia i tamata i te haapapu e mea hape te tiaturiraa o te toru tahi. O Iehova te Atua poiete o te raˈi e te fenua e o ˈna te Faatere o te ao nui. O ˈna anaˈe te Atua mau e aita e atua mai ia ˈna. (Sam. 2, 7:22) E haamanaˈo ïa te mau parau a Mose i te mau Iseraela e e tia ia haamori ratou ia Iehova anaˈe. Eita e tia ia ratou ia pee i te hiˈoraa o te mau nunaa e haaati ra ia ratou, o te haamori ra e rave rahi atua e ruahine haavare. I tiaturi na tera mau nunaa e e mana to to ratou mau atua i nia i te natura.

5 Ei hiˈoraa, ua haamori to Aiphiti ia Râ te atua mahana, Nout te ruahine o te raˈi, Geb te atua o te fenua, Hâpy te atua o te anavai Nil, oia atoa i te mau animara e rave rahi. Ua faaite Iehova e mea hau ê oia i teie mau atua haavare ma te tairi i to Aiphiti i na Ati ahuru. O Baala te atua Kanaana, te hoê atua haavare o ta te feia no Kanaana i manaˈo e na ˈna i horoa i te ora. Ua tiaturihia e o ˈna atoa te atua o te raˈi, te ûa e te vero. I te mau vahi e rave rahi, ua tiaturi te nunaa ia Baala no te paruru ia ratou. (Num. 25:3) Ia haamanaˈo te mau Iseraela e mea otahi to ratou Atua, te Atua mau, “hoê Iehova.”—Deut. 4:35, 39.

E ere Iehova i te hoê Atua amahamaha aore ra o te tauiui noa i te manaˈo. Mea taiva ore noa oia, eita oia e taui, mea tia te aau e te parau mau

6, 7. Eaha te tahi atu auraa o te parau ra “hoê,” e nafea Iehova e riro ai ei “hoê Iehova”?

6 Eita oia e taui e mea taiva ore oia. E nehenehe ta te Atua mau opuaraa e ohipa e tiaturihia te auraa o te taˈo “hoê” i roto i te parau “hoê Iehova.” E ere Iehova i te hoê Atua amahamaha aore ra o te tauiui noa i te manaˈo. Mea taiva ore noa oia, eita oia e taui, mea tia te aau e te parau mau. Ei hiˈoraa, ua fafau oia ia Aberahama e e ora to ˈna huaai i te Fenua tǎpǔhia. E ua faatupu Iehova e rave rahi semeio faahiahia mau no te tapea i ta ˈna i fafau. Maha hanere toru ahuru matahiti i muri aˈe i to ˈna fafauraa, aita ta Iehova opuaraa i taui.—Gen. 12:1, 2, 7; Exo. 12:40, 41.

7 E rave rahi hanere matahiti i muri aˈe, ua pii o Iehova i te mau Iseraela ta ˈna mau ite e ua parau atu: “O vau te Atua mau. Aore e Atua i hamanihia i mua ˈˈe ia ˈu; e o muri aˈe ia ˈu ra, eita e atuahia.” Ua haapapu atoa Iehova e eita roa ˈtu ta ˈna opuaraa e taui a parau ai oia: “O vau â te Atua.” (Isa. 43:10, 13; 44:6; 48:12) Auê ïa fanaˈoraa taa ê no te mau Iseraela ia tavini i te hoê Atua o te ore e taui e o te ore roa e taiva! Te fanaˈo atoa ra tatou i te hoê â haamaitairaa i teie mahana.—Mal. 3:6; Iak. 1:17.

8, 9. (a) Eaha ta Iehova e titau ra i ta ˈna feia haamori? (b) Mea nafea Iesu i te haamahitihitiraa i te faufaaraa o te mau parau a Mose?

8 Ua haamanaˈo iho â Mose i te mau Iseraela e aita te here e te aupuru a Iehova ia ratou e taui. Ua titau râ Iehova ia ratou ia haamori ratou ia ˈna anaˈe e ia here ia ˈna ma to ratou aau, ora e puai atoa. Ua titauhia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii no nia ia Iehova i te mau taime atoa ia haamori atoa te feia apî ia Iehova anaˈe.—Deut. 6:6-9.

9 Eita roa ˈtu Iehova e taui i ta ˈna opuaraa, eita roa ˈtu ïa oia e taui i te mau titauraa no to ˈna feia haamori mau. Ia hinaaro tatou ia oaoa Iehova i ta tatou haamoriraa, mea tia ia haamori tatou ia ˈna anaˈe e ia here ia ˈna ma to tatou aau, ora e puai atoa. Ua parau Iesu teie te ture faufaa roa ˈˈe. (A taio i te Mareko 12:28-31.) E haapii anaˈe e nafea tatou e faaite ai ma ta tatou mau ohipa e te tiaturi ra tatou ia “Iehova to tatou Atua, hoê hoi Iehova.”

A HAAMORI IA IEHOVA ANAˈE

10, 11. (a) Eaha te auraa e haamori tatou ia Iehova anaˈe? (b) Mea nafea teie mau taata apî Hebera i te faaiteraa o Iehova anaˈe ta ratou e haamori?

10 O Iehova anaˈe to tatou Atua. E haamori tatou ia ˈna anaˈe. Eita tatou e nehenehe e haamori i te tahi atu mau atua aore ra e faaô i te tahi atu mau manaˈo aore ra peu hape i roto i te haamoriraa ia Iehova. E ere oia i te hoê noa atua o tei hau ê i te tahi atu mau atua aore ra tei puai aˈe ia ratou. O ˈna te Atua mau. Mea tia ia haamori tatou ia Iehova anaˈe.—A taio i te Apokalupo 4:11.

11 I roto i te buka a Daniela, te taio ra tatou no nia i te mau taurearea Hebera ra o Daniela, Hanania, Misaela e Azaria. Ua faaite ratou e te haamori ra ratou ia Iehova anaˈe ma te patoi i te amu i te mau maa o te haaviivii i te feia e haamori ra ia Iehova. Ua patoi na hoa e toru o Daniela i te piˈo i mua i te hoê idolo, te tii auro a Nebukanesa. Ua tuu ratou ia Iehova na mua roa, e ua vai taiva ore ratou ia ˈNa.—Dan. 1:1–3:30.

E tuu tatou ia Iehova i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa

12. Ia haamori tatou ia Iehova anaˈe, ia vai ara tatou i te aha?

12 E tuu tatou ia Iehova i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa. Ia hinaaro tatou e haamori ia ˈna anaˈe, mea tia ia haapao maite tatou ia ore vetahi ohipa e rave i to ˈna parahiraa. Eaha teie mau ohipa? I roto i te Ture Ahuru, ua parau Iehova i to ˈna nunaa eiaha e haamori i te tahi atu mau atua. Eiaha ratou e rave i te mau peu haamoriraa idolo atoa. (Deut. 5:6-10) I teie mahana, e rave rau huru haamoriraa idolo, e vetahi o te reira, e ere paha i te mea ohie ia taa. Aita râ ta Iehova mau titauraa i taui. O ˈna noa â, “hoê Iehova.” E hiˈo anaˈe e nafea tatou e nehenehe ai e ape i te haamoriraa idolo i teie mahana.

13. Eaha ta tatou e nehenehe e haamata i te hinaaro hau atu ia Iehova?

13 I roto i te Kolosa 3:5 (A taio), te taio ra tatou no nia i te mau mea o te nehenehe e faaino i to tatou auhoaraa e o Iehova. Te ite ra tatou e te tuati ra te nounou i te haamoriraa idolo. E nafea ïa? Mai te peu e e hinaaro puai to tatou i te hoê mea, ei hiˈoraa, ia noaa rahi mai te moni aore ra ia noaa mai te mau mea moni roa, e nehenehe te reira e faatere i to tatou oraraa, mai te hoê atua puai. Te mau hara atoa i faahitihia i roto i te Kolosa 3:5, e tuatiraa to te reira i te nounou, te hoê huru haamoriraa idolo. No reira, ia hinaaro rahi tatou i teie mau mea, e nehenehe tatou e haamata i te hinaaro i te reira hau atu i te Atua. I muri iho, eita oia e riro ei “hoê Iehova” no tatou. Ia ore roa ˈtu te reira ia tupu!

14. Eaha te faaararaa ta te aposetolo Ioane i horoa ia au to tatou here no te Atua?

14 Ua haamahitihiti te aposetolo Ioane i te hoê â huru tupuraa. Ua faaara oia e ia hinaaro te hoê taata i te mau mea o teie nei ao, oia hoi, “te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei,” aita ïa “te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna.” (Ioa. 1, 2:15, 16) Mea titauhia ïa ia hiˈopoa tamau ia tatou iho no te ite aita anei tatou e hinaaro nei i te mau mea o teie nei ao. E nehenehe paha tatou e ite i te reira ia haamata tatou i te au i te faaanaanataeraa, te taata e te huru faaahuraa e faaneheneheraa o to teie nei ao. Aore ra e nehenehe tatou e imi ia noaa te “maitai rahi” i te mau haapiiraa teitei. (Ier. 45:4, 5) Te fatata mai ra te ao apî. E titauhia ïa ia haamanaˈo i te mau parau puai mau a Mose! Ia taa e ia tiaturi roa tatou e “o Iehova to tatou Atua, hoê Iehova,” e haamori tatou ia ˈna anaˈe e e tavini tatou ia ˈna mai ta ˈna e hinaaro ra.—Heb. 12:28, 29.

A TAPEA I TE AUHOÊRAA KERISETIANO

15. No te aha Paulo i haamanaˈo ai i te mau Kerisetiano e “hoê Iehova” te Atua?

15 E tauturu mai te parau ra “hoê Iehova” ia taa e te hinaaro ra Iehova ia vai hoê ta ˈna mau tavini e ia tuea ta ratou fa i roto i to ratou oraraa. I roto i te amuiraa Kerisetiano matamua, te vai ra te mau ati Iuda, Heleni, Roma e te feia ěê. Mea taa ê to ratou huru oraraa na mua ˈˈe, te mau peu tumu e ta ratou e au. No te reira, mea fifi roa no vetahi o ratou ia farii i te hoê huru haamoriraa aore ra i te faarue i ta ratou mau peu. Ua titauhia ïa ia Paulo ia haamanaˈo ia ratou e hoê anaˈe Atua to te mau Kerisetiano, o Iehova.—A taio i te Korinetia. 1, 8:5, 6.

Te hinaaro ra Iehova ia vai hoê ta ˈna mau tavini e ia tuea ta ratou fa i roto i to ratou oraraa

16, 17. (a) Eaha te parau tohu o tei tupu ra i teie mahana, e eaha te itehia? (b) Na te aha e nehenehe e haafifi i to tatou auhoêraa?

16 Eaha te nehenehe e parau no nia i te amuiraa Kerisetiano i teie mahana? Ua parau te peropheta Isaia e “ia tae i te mau mahana hopea,” e putuputu te mau nunaa atoa no te haamori ia Iehova. E parau ratou: “Na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” (Isa. 2:2, 3) E oaoa tatou ia ite i te tupuraa o teie parau tohu i teie mahana! Mea taa ê te fenua o to tatou mau taeae e tuahine, mea taa ê to ratou reo e te taˈere. Tera râ, mea hoê tatou i roto i te haamoriraa a Iehova. No te mea râ mea taa ê roa tatou, i te tahi mau taime e nehenehe te tahi mau fifi e tupu mai.

Te haa rahi ra anei oe ia vai te auhoêraa i roto i te amuiraa Kerisetiano? (A hiˈo i te paratarafa 16-19)

17 Ei hiˈoraa, eaha to oe manaˈo no nia i te mau taeae e tuahine taˈere ê to ratou? Mea taa ê roa paha to ratou reo, to ratou faaahuraa, ta ratou mau peu e ta ratou maa i ta oe. E ape anei oe ia ratou a faataa ˈi hau atu â taime i te feia hoê â huru oraraa e to oe? Eaha to oe manaˈo no nia i te mau matahiapo o to oe vahi mea apî aˈe ia oe aore ra mea taa ê te nunaa e te taˈere? Ia ore tatou e haapao, e nehenehe tatou e vaiiho i teie mau taa-ê-raa e haafifi i to tatou auhoêraa.

18, 19. (a) Eaha te aˈoraa i faahitihia i roto i te Ephesia 4:1-3? (b) Eaha te nehenehe e rave no te tauturu i te amuiraa ia vai hoê?

18 E nafea tatou e ape ai i tera mau huru fifi? Ua horoa Paulo i te aˈoraa maitai no te mau Kerisetiano e ora ra i Ephesia, te hoê oire ona, e te mau taata no te mau fenua ěê. (A taio i te Ephesia 4:1-3.) Ua faahiti Paulo i te mau huru maitatai, mai te haehaa, te mǎrû, te faaoromai e te here. E au teie mau huru maitatai i te mau pou paari o te tapea i te hoê fare. No te atuatu maitai râ i te hoê fare, mea titau-atoa-hia ia haa rahi. Ua hinaaro Paulo ia haa rahi te mau Kerisetiano no Ephesia ia “vai â te au tahoê.”

19 Mea tia ia tatou paatoa ia tutava ia vai hoê te amuiraa. E nafea tatou e na reira ˈi? A tahi, mea titauhia ia faatupu tatou i te mau huru maitatai o ta Paulo i faahiti: Te haehaa, te mǎrû, te faaoromai e te here. Te piti, mea titauhia ia haa rahi ia tupu te “ati[raa o] te hau.” E au te mau peapea i rotopu i te tahi atu mau taata i te mau afafa rii i to tatou auhoêraa. No reira, mea titauhia ia haa rahi no te faaafaro i teie mau peapea ia vai te hau e te auhoêraa i rotopu ia tatou.

20. E nafea tatou e haapapu ai e te taa ra ia tatou e “o Iehova to tatou Atua, hoê Iehova”?

20 “O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova.” Mea puai mau â teie faahitiraa! Ua haapuai teie haamanaˈoraa i te mau Iseraela ia faaoromai i te mau fifi ia tomo ratou i te Fenua tǎpǔhia. E haapuai atoa tera mau parau ia tatou ia faaruru i te ati rahi e ia fanaˈo i te paradaiso e fatata mai ra. E tamau anaˈe i te haamori ia Iehova anaˈe. E titauhia ia tatou ia here e ia tavini ia ˈna ma to tatou aau, manaˈo e puai atoa, e e titauhia ia haa rahi ia vai te hau te auhoêraa e to tatou mau taeae. Ia tamau tatou i te na reira, e haava Iesu ia tatou ei mamoe e e ite tatou i te tupuraa o ta ˈna mau parau: “A haere mai outou, e tei haamaitai hia e taˈu Metua, a mau i te basileia i haapao hia no outou mai te faatumuraa hia mai â o teienei ao.”—Mat. 25:34, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976.