Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E ere ta ˈu Faatereraa arii no teie nei ao”

“E ere ta ˈu Faatereraa arii no teie nei ao”

“I haere mai ai [au] i teie nei ao: Ia faaite au i te parau mau e tia ˈi.”—IOA. 18:37.

HIMENE: 15, 74

1, 2. (a) Eaha te faaite ra te amahamaha roa ˈtura te ao? (b) Eaha te mau uiraa e pahonohia i roto i teie haapiiraa?

 TE NA ô ra te tahi tuahine i Europa apatoa: “Mai to ˈu tamariiraa mai, ua ite noa vau i te ohipa tia ore. Aita vau i mauruuru i te faatereraa o to ˈu fenua e ua pee atura i te mau manaˈo patoi. E rave rahi matahiti, ua faaea vau i te tahi taata o te rave i te ohipa totoaraa.” Te faataa ra te hoê taeae i te tuhaa fenua o te pae apatoa o Afirika i te tumu i riro ai o ˈna ei taata ohipa ino: “I manaˈo na vau to matou nunaa taata te mea hau ê e ua faaô ihora vau i roto i te hoê pǔpǔ poritita. Ua haapiihia matou ia haapohe i to matou mau enemi i te mahae, e tae noa ˈtu i te feia o to matou iho nunaa o te turu i te hoê pǔpǔ poritita ê.” Teie ta te tahi tuahine e ora ra i Europa no ropu e faaite ra: “Ua hiˈo-ê-hia vau. Mea hae roa ïa na ˈu te feia atoa no te nunaa ê e no te tahi haapaoraa ê atu i ta ˈu.”

2 I teie mahana, te rahi noa ˈtura te feia e faatupu i te hoê â huru mai to tera na taata e toru i faahitihia. Mea rahi te mau pǔpǔ poritita o te faatupu i te ohipa ino no te titau i te tiamâraa. Ua matau te taata i te mau aroraa i te pae poritita. I te tahi mau fenua, te rahi noa ˈtura te hamani-ino-raa i te feia no te nunaa ê. Mai ta te Bibilia i tohu, “e etaeta” te taata i te mau mahana hopea. (Tim. 2, 3:1, 3) Noa ˈtu te amahamaha roa ˈtura te ao, e nafea te mau Kerisetiano ia vai hoê noa? Mea rahi ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu. Ua tupu atoa te amahamaharaa i to ˈna tau no te mau manaˈo taa ê e te etaeta o te taata. I roto i teie haapiiraa, e pahono mai tatou i na uiraa e toru nei: No te aha aita Iesu i faaô i roto i te ohipa a te mau faatereraa? Mea nafea Iesu i te faaiteraa eiaha te nunaa o te Atua ia faaô i roto i te ohipa a te mau faatereraa? Mea nafea Iesu i te haapiiraa eiaha tatou ia faatupu i te ohipa ino?

UA TURU ANEI IESU I TE FEIA E HINAARO I TE TIAMÂRAA?

3, 4. (a) I te tau o Iesu, eaha te hinaaro o te rahiraa ati Iuda? (b) Eaha ïa ta te mau pǐpǐ a Iesu i manaˈo atoa?

3 I rotopu i te mau ati Iuda ta Iesu i poro, mea rahi o tei hinaaro mau e tiamâ mai i te faatereraa Roma. Ua turai te tahi pǔpǔ ati Iuda orure hau parauhia Zélotes i te taata ia patoi i te hau Roma. I pee na te rahiraa o tera pǔpǔ i te tahi taata i ora na i te tau o Iesu, o Iuda no Galilea te iˈoa. Ua faahua mesia o Iuda ia ˈna e mea rahi tei vare. Ua parau te taata tuatapapa ati Iuda o Josèphe, ua turai Iuda no Galilea i te mau ati Iuda ia patoi i to Roma e ia parau e taata mǎtaˈu hanoa te feia o te farii i te aufau i ta ratou tute. I muri aˈe, ua haapohe to Roma ia Iuda. (Ohi. 5:37) Ua tae roa vetahi o taua pǔpǔ orure hau ra i te rave i te ohipa ino no te faatupu i ta ratou opuaraa.

4 I hinaaro mau na te rahiraa ati Iuda ia tae mai te Mesia. I manaˈo na hoi ratou na te Mesia e faatiamâ ia ratou i te hau Roma a riro faahou atu ai Iseraela ei nunaa rahi. (Luka 2:38; 3:15) E rave rahi tei tiaturi e haamau te Mesia i te hoê faatereraa i Iseraela e e hoˈi mai te mau ati Iuda tei purara ê. Ua ani atoa Ioane Bapetizo ia Iesu: “O oe anei ta matou i tiai noa na, aore ra e taata ê te tae mai?” (Mat. 11:2, 3) Peneiaˈe, ua hinaaro Ioane Bapetizo e ite na te tahi atu anei taata e faaora i te ati Iuda. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua farerei e piti pǐpǐ ia Iesu i nia i te purumu o Emausa. Ua parau roa na pǐpǐ e piti ua manaˈo raua na Iesu e faaora ia Iseraela. (A taio i te Luka 24:21.) I muri iti aˈe, ua ani te mau aposetolo ia Iesu: “E te Fatu, i teie nei oe e haamau faahou ai i te faatereraa arii i Iseraela?”—Ohi. 1:6.

5. (a) No te aha to Galilea i hinaaro ai e faaarii ia Iesu? (b) Mea nafea Iesu i te faatitiaifaroraa i to ratou manaˈo?

5 Ua manaˈo te mau ati Iuda e faaafaro te Mesia i to ratou mau fifi. No reira paha to Galilea i hinaaro ai e faaarii ia ˈna. No ratou, o Iesu te faatere maitai roa ˈˈe. Mea aravihi o ˈna i te haapii i te taata, e mana to ˈna no te faaora i te maˈi e no te faatamaa i te feia i pohe i te poia. E maere rahi tei tupu a faatamaa ˈi Iesu fatata 5 000 taata. Tera mau hoi ta ratou i hinaaro! Te na ô ra te Bibilia: “Reva faahou atura Iesu i nia i te mouˈa o ˈna anaˈe, ua ite hoi oia e e haere mai ratou e haru ia ˈna no te faaarii ia ˈna.” (Ioa. 6:10-15) I te mahana i muri iho, ua topa rii te hau. Faataa ihora Iesu, aita oia i haere mai no te haamâha i to ratou mau hinaaro i te pae tino, no te haapii atu râ no nia i te Faatereraa arii a te Atua. Teie ta ˈna i parau atu: “A rave i te ohipa eiaha no te maa o te pê, no te maa râ o te vai noa e noaa ˈi te ora mure ore.”—Ioa. 6:25-27.

6. Mea nafea Iesu i te haapapuraa aita oia i hinaaro e faatere ei arii i te fenua nei? (A hiˈo i te hohoˈa matamua i te pae atau.)

6 Tau taime rii hou a pohe ai, ua taa ia Iesu te tiaturi ra te tahi o ta ˈna mau pǐpǐ e haamata oia i te faatere ei arii i Ierusalema. No te tauturu ia ratou ia taa e ere tera te tupu, faahiti ihora Iesu i te faahohoˈaraa o te mau mina. I roto i tera faahohoˈaraa, o Iesu te taata “no roto mai i te hui arii” o te haere i te fenua atea no te hoê tau maoro. (Luka 19:11-13, 15) Ua haapapu atoa Iesu i te taata toroa a te hau Roma o Ponotio Pilato, eita o ˈna e faaô i roto i te ohipa a te mau faatereraa o te ao. Ua ani Pilato ia Iesu: “O oe te Arii o te ati Iuda?” (Ioa. 18:33) Peneiaˈe, ua manaˈo Pilato aˈunei Iesu e turai ai i te taata ia orure hau i to Roma. Ua pahono atu râ Iesu: “E ere ta ˈu Faatereraa arii no teie nei ao.” (Ioa. 18:36) Aita Iesu i faaô i roto i te ohipa a te mau faatereraa o te ao no te mea no te raˈi ta ˈna Faatereraa arii. Ua faaite râ oia eaha ta ˈna ohipa i nia i te fenua a na ô ai: “Ia faaite au i te parau mau e tia ˈi.”—A taio i te Ioane 18: 37.

Te tiatonu ra anei oe i nia i te ohipa a teie nei ao aore ra i nia i te Faatereraa arii a te Atua? (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. No te aha e ere i te mea ohie ia ore e turu i te ohipa a te mau faatereraa i roto i to tatou aau?

7 Ua taa ia Iesu eaha te ohipa e tia ia ˈna ia rave. Ma te tiatonu noa i nia i ta tatou ohipa, eita ïa tatou e turu, i roto atoa i to tatou aau, i te tahi noa ˈˈe pǔpǔ poritita. E ere râ i te mea ohie i te tahi taime. Te parau ra te tahi tiaau ratere te ino noa ˈtura te taata i to ˈna fenua. Te teoteo ra ratou i to ratou nunaa e te manaˈo atoa ra e maitai mai te oraraa na to ratou anaˈe taata e faatere. Teie râ ta ˈna e faataa ra: “Auaa râ, ma te tiatonu i nia i te ohipa pororaa i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii, ua vai hoê noa te mau taeae. Te tiai nei ratou na te Atua e faaafaro i te mau ohipa tia ore e te mau fifi ta ratou e faaruru ra.”

AITA IESU I FAAÔ I ROTO I TE OHIPA A TE MAU FAATERERAA

8. Eaha te ohipa tia ore tei ravehia i nia i te mau ati Iuda i te tau o Iesu?

8 Ia ite te taata i te ohipa tia ore, e pinepine ratou i te hinaaro e faaô i roto i te ohipa a te mau faatereraa. I to Iesu tau, mea rahi tei na reira no to ratou mauruuru ore i te mau tute. No reira Iuda no Galilea i orure hau ai, ua faatupu hoi to Roma i te hoê tapaoraa iˈoa ia papu ia ratou e aufau te taatoaraa i te mau tute. Mea rahi te tute e tia ia aufau mai te tute i nia i te faufaa, fenua e fare. Hau atu â, e teimaha roa ˈtu te taata na roto i te mau ohipa piˈo a te feia titau tute. I te tahi taime, e peta hoi ratou i te feia mana no te fanaˈo i te hoê tiaraa teitei aˈe a nehenehe atu ai ratou e onahia. Ua riro Zakaio, te raatira titau tute i Ieriko, ei taata taoˈa rahi no te mea e faaaufau rahi oia i te taata.—Luka 19:2, 8.

9, 10. (a) Mea nafea te mau enemi o Iesu i te tamataraa i te faaô ia ˈna i roto i te ohipa a te mau faatereraa? (b) Eaha te haapiiraa e huti mai i ta Iesu i pahono? (A hiˈo i te hohoˈa matamua i te pae aui.)

9 Ua tamata te mau enemi o Iesu i te râmâ ia ˈna ia faaô i roto i te ohipa titauraa tute. Ua ani ratou ia ˈna ia faaite i to ˈna manaˈo no nia i te tute o te titau ra i te ati Iuda ia aufau hoê denari na nia i te taata tataitahi. (A taio i te Mataio 22:16-18.) Mea hae roa na te ati Iuda i tera tute, e haamanaˈo atu hoi te reira na te hau Roma e faatere ra ia ratou. Ia parau Iesu i “to te pǔpǔ a Heroda” eita e tia ia aufau i tera tute, e parauhia ïa e enemi o ˈna no te hau Roma. Ia parau Iesu e tia ia aufau, e faaea ïa te taata i te pee ia ˈna. Eaha ta Iesu i pahono?

10 Ua ara maitai Iesu eiaha o ˈna ia faaô atu i roto i tera ohipa. Teie ta ˈna i parau: “A faahoˈi ïa i ta Kaisara ia Kaisara ra, ta te Atua râ i te Atua ïa.” (Mat. 22:21) Ua ite Iesu e feia piˈo te rahiraa o te mau titau tute, aita râ o ˈna i haamaoro i nia i te reira. Ua tiatonu o ˈna i nia i te ravea hoê roa no te faaafaro i te mau fifi o te taata, oia hoi te Faatereraa arii a te Atua. Ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa. Eiaha tatou ia faaô i roto i te ohipa a te mau faatereraa noa ˈtu e au ra mea maitai e mea tano aˈe ta te tahi raveraa. E tia i te mau Kerisetiano ia tiatonu i nia i te Faatereraa arii e i nia i te mea tia i te aro o te Atua. Eiaha roa ïa tatou e faatupu i te manaˈo faahapa aore ra patoi no te mau ohipa tia ore e tupu nei.—Mat. 6:33.

11. E nafea tatou ia paturu i te mea tia ma te tano?

11 Mea rahi te mau Ite no Iehova o tei faaea i te faaô faahou i roto i te ohipa a te mau faatereraa. Hou a ite ai i te parau mau, ua faaoti te tahi tuahine e ora ra i Beretane i te tuatapapa i te huru o te taata i te roaraa o te tau i te fare haapiiraa teitei. Te na ô ra oia: “Ua hinaaro vau e paturu i te mau tiaraa o te feia iri ereere, no te rahi hoi te ohipa tia ore tei ravehia i nia ia matou. Mea aravihi roa vau no te imi i te mau manaˈo paturu i to matou tiaraa, aita râ vau i ite i te mauruuru. Aita vau i taa e e tia hoi ia tatara i te aˈa o te au-ore-raa i te nunaa ê i roto roa i te aau o te taata. I to ˈu râ haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua taa ia ˈu e e tia ia tatara i te reira na mua roa i roto i to ˈu iho aau.” Na te tahi tuahine iri uouo i tauturu ia ˈna ia taui i te huru o to ˈna aau. Te na ô faahou ra te tuahine: “I teie nei, te tavini ra vau ei pionie tamau i roto i te hoê amuiraa reo apǎraa rima. Te haapii atoa nei au i te poro i te mau huru taata atoa.”

“A FAAHOˈI I TA OE ˈOˈE I ROTO I TE VEHΔ

12. Eaha te “hopue” ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ ia ara?

12 I te tau o Iesu, pinepine te mau tia haapaoraa i te faaô i roto i te ohipa a te mau faatereraa. Ia au i te buka Te oraraa i Paretetina i te tau o Iesu (Farani), ua faatupu te mau ati Iuda i te mau pǔpǔ faaroo o te haa mai te pǔpǔ poritita ra te huru. No reira Iesu i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ: “A haapao maitai, a ara i te hopue a te mau Pharisea e te hopue a Heroda.” (Mar. 8:15) A faahiti ai ia Heroda, ua manaˈo paha oia i te pǔpǔ a Heroda. Te vai atoa ra te pǔpǔ a te mau Pharisea o tei hinaaro ia tiamâ mai te mau ati Iuda i te faatereraa Roma. I roto i te faatiaraa a Mataio, ua faaara atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao maitai i te mau Sadukea. Ua hinaaro to tera pǔpǔ ia tamau Roma i te faatere ia ratou no te tiaraa teitei ta ratou e fanaˈo ra. Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ara i te “hopue,” te mau haapiiraa ïa, a tera na pǔpǔ e toru. (Mat. 16:6, 12) Ua horoa Iesu i tera faaararaa i muri iti noa ˈˈe i te taime i hinaaro ai te nunaa e faaarii ia ˈna.

Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia tapea noa i to ratou tiaraa amui ore

13, 14. (a) Mea nafea te ohipa ino i te tupuraa a faaô ai te haapaoraa i roto i te ohipa a te mau faatereraa? (b) I mua i te ohipa tia ore, no te aha eiaha tatou ia tahoo na roto i te ohipa ino? (A hiˈo i te hohoˈa matamua i ropu.)

13 Ia faaô te haapaoraa i roto i te ohipa a te mau faatereraa, e pinepine te ohipa ino i te tupu. Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia tapea noa i to ratou tiaraa amui ore. Tera te tahi tumu i hinaaro ai te mau tahuˈa tiaau e te mau Pharisea e haapohe ia Iesu. Aˈunei hoi te nunaa e faaroo ai ia ˈna a faaea ˈtu ai i te pee ia ratou. Ia tupu te reira, aita ïa to ratou e mana faahou i te pae faaroo e e faaere to Roma i to ratou tiaraa teitei. Ua na ô ïa te mau tahuˈa tiaau e te mau Pharisea: “Ia vaiiho tatou ia ˈna ia na reira noa, e tiaturi ïa te taata atoa ia ˈna, e e haere mai to Roma e rave i ta tatou vahi haamoriraa e to tatou nunaa.” (Ioa. 11:48) Imi ihora te tahuˈa rahi o Kaiapha i te ravea no te haapohe ia Iesu.—Ioa. 11:49-53; 18:14.

14 Ua tiai Kaiapha i te maororaa po e ua tono ihora i te mau faehau no te haru ia Iesu. Ua ite Iesu i ta ˈna opuaraa. I ta ˈna tamaaraa hopea e ta ˈna mau aposetolo, ua ani ïa oia ia hopoi mai ratou i te ˈoˈe. E piti noa ˈoˈe tei navai no te horoa ˈtu i te hoê haapiiraa faufaa mau. (Luka 22:36-38) I te maororaa po, haere mai nei iho â te nahoa e tapea ia Iesu. Riri ihora Petero i mua i tera ohipa tia ore, rave atura i te ˈoˈe e tairi aˈera i te hoê o ratou. (Ioa. 18:10) Na ô ihora Iesu ia Petero: “A faahoˈi i ta oe ˈoˈe i roto i te vehî, te feia atoa hoi e rave i te ˈoˈe, e pohe ïa i te ˈoˈe.” (Mat. 26:52, 53) Eaha te haapiiraa faufaa ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ? Eiaha ratou e faaô i roto i te ohipa a teie nei ao. Na mua ˈˈe taua mau mea ra i te tupu i tera po, ua pure Iesu ia tapea ratou i te tiaraa amui ore. (A taio i te Ioane 17:16.) Tei ia te Atua anaˈe te tiaraa no te tahoo i te ohipa tia ore.

15, 16. (a) Mea nafea te Parau a te Atua i te tautururaa i te taata ia faaea i te rave i te ohipa ino? (b) Eaha te taa-ê-raa ta Iehova e ite nei a hiˈo ai i te ao?

15 Hoê â haapiiraa ta te tuahine i Europa apatoa i faahitihia i te omuaraa i huti mai. Te na ô ra oia: “Ua ite au eita te ohipa ino e faatupu i te parau-tia. E pinepine te feia o te na reira i te pohe i te hopearaa e e rave rahi atoa o te inoino. Auê au i te oaoa i te iteraa te haapii ra te Bibilia o te Atua anaˈe te nehenehe e hopoi mai i te parau-tia i nia i te fenua. A 25 matahiti i teie nei, tera noa â te poroi ta ˈu e faaite ra.” E no te taeae i te tuhaa fenua i te pae apatoa o Afirika, ua mono oia i ta ˈna mahae i “te ˈoˈe o te varua moˈa,” te Parau a te Atua. (Eph. 6:17) Te faaite nei oia i te poroi o te hau i te mau huru taata atoa noa ˈtu eaha to ratou opu. I muri aˈe i to ˈna riroraa mai ei Ite no Iehova, ua faaipoipo te tuahine i Europa no ropu i te hoê taeae no roto mai i te nunaa taata ta ˈna i hae na na mua ˈˈe! Ua rave ratou paatoa i te mau tauiraa no to ratou hinaaro e pee i te Mesia.

16 Mea faufaa roa ia na reira atoa! I roto i te Bibilia, te faahohoˈahia ra te huitaata i te miti o te ore e faaea i te hautiuti, eita roa e mania. (Isa. 17:12; 57:20, 21; Apo. 13:1) No te ohipa a te mau faatereraa, e amahamaha te taata e e tupu te ohipa ino. Area tatou, te vai hoê noa ra ïa ma te hau! A hiˈo ai i teie nei ao amahamaha, auê Iehova i te oaoa i te ite mea hoê to ˈna nunaa!—A taio i te Zephania 3:17.

17. (a) Eaha na ravea e toru no te vai hoê noa? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

17 I roto i teie haapiiraa, ua ite mai tatou e toru ravea no te vai hoê noa: (1) E tiaturi papu tatou na te Faatereraa arii a te Atua e faaafaro i te mau ohipa tia ore atoa, (2) eita tatou e faaô i roto i te ohipa a te mau faatereraa, (3) eita tatou e rave i te ohipa ino. Te vai ra râ te tahi atu mea o te nehenehe e faaamahamaha ia tatou, o te hiˈo-ê-raa ia vetahi ê. I roto i to mua ˈtu haapiiraa, e hiˈopoa tatou e nafea ia faaea i te hiˈo ê i te taata mai ta te mau Kerisetiano matamua i rave.