Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hau, e nafea ïa ia ite?

Te hau, e nafea ïa ia ite?

TE ORA nei tatou i roto i te hoê ao ahoaho, e ere ïa i te mea ohie ia ite i te hau. E ia fanaˈo noa ˈtu tatou i te hau, e nehenehe tatou e ere ohie i te reira. Ia au i te Bibilia, eaha te tauturu mai ia ite i te hau mau e ia fanaˈo noa i te reira? E nafea ia tauturu i te taata ia fanaˈo atoa i tera hau?

EAHA TE TITAUHIA IA RAVE?

No te fanaˈo i te hau mau, e titauhia ia paruruhia tatou i te mau mea atoa o te nehenehe e haafifi mai. E hinaarohia te hoa maitatai e te mea faufaa roa ˈtu â, te auhoaraa piri e te Atua. Eaha ïa te tia ia rave?

No to tatou noa iho â maitai te mau faaueraa tumu e aratairaa a Iehova. Ma te haapao i te reira, te tiaturi ra tatou ia Iehova e te hinaaro atoa ra ïa e vai hau e o ˈna. (Ier. 17:7, 8; Iak. 2:22, 23) I reira noa Iehova e haafatata mai ai e e horoa mai ai i te hau o te feruriraa. Te na ô ra te Isaia 32:17: “Ta te parau-tia ra ohipa, o te hau ïa, e te hopea o te parau-tia ra, o te peapea ore ïa, e te ora e a muri noa ˈtu.” Ia faaroo maite tatou ia Iehova, e fanaˈo tatou i te hau mau.—Isa. 48:18, 19.

Eita tatou e ite i te hau no te ahoaho

Ua horoa atoa mai o Iehova i te hoê tauturu faufaa roa no te fanaˈo noa i te hau. O to ˈna ïa varua moˈa.—Ohi. 9:31.

TE TAUTURU A TE VARUA MOˈA NO TE ITE I TE HAU

Ua parau te aposetolo Paulo o te hau hoê o “te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu.” (Gal. 5:22, 23) Ia hinaaro tatou i te hau, e titauhia ia vaiiho i te varua moˈa o te Atua ia aratai ia tatou. E nafea ïa?

A tahi, e titauhia ia taio tamau i te Parau a te Atua. (Sal. 1:2, 3) A feruri maite ai i ta tatou e taio ra, e tauturu mai te varua moˈa ia taa i to Iehova manaˈo i roto i te mau tupuraa rau. Ia ite tatou i ta Iehova e rave nei no te faatupu i te hau, e taa ïa ia tatou no te aha mea faufaa roa te hau no ˈna. Ma te haapao i ta te Bibilia e haapii mai ra, e itehia ˈtu â te hau i roto i to tatou oraraa.—Mas. 3:1, 2.

A piti, e mea tia ia pure no te ani i te varua moˈa o te Atua. (Luka 11:13) Teie ta Iehova e fafau ra i te feia o te ani i ta ˈna tauturu: “Na te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa, e tiai i to outou aau e feruriraa na roto i te Mesia ra o Iesu.” (Phil. 4:6, 7) Ma te tamau i te vai piri e o ˈna e te turui i nia i to ˈna varua moˈa, e horoa mai o Iehova i te hau o te feruriraa.—Roma 15:13.

Maoti te Bibilia, ua tauturuhia e rave rahi ia rave i te mau tauiraa. I teie nei, te fanaˈo ra ratou i te hau e o Iehova, i te hau o te feruriraa e i te hau e o vetahi ê. Mea nafea ratou i te tauiraa?

UA ITE VETAHI I TE HAU MAU

Hou a farii ai i te parau mau, e feia iria e te ino vetahi taeae e tuahine. Ua tutava râ ratou i te taui, e i teie nei, mea hamani maitai, mea faaoromai e mea hau ratou e o vetahi ê. * (Mas. 29:22) A hiˈo na i te mau tauiraa ta te taeae David e te tuahine Rachel i rave.

E ite tatou i te hau ma te haapao i te mau faaueraa tumu Bibilia e ma te pure no te ani i te varua moˈa o te Atua

Na mua ˈˈe, mea pinepine David i te faaino i te taata e te iria i nia i to ˈna na metua. Ua taa râ ia ˈna i muri aˈe, e titauhia ia taui. Mea nafea o ˈna i te iteraa i te hau? Te na ô ra David: “Ua haamata vau i te haapao i te mau aratairaa Bibilia i roto i to ˈu oraraa. Mea na reira te faatura i te rahiraa mai i roto i to matou utuafare.”

Ua paari Rachel i roto i te hoê utuafare iria. Teie ta ˈna e faataa ra: “Tae roa mai i teie nei, e titau-noa-hia â ia haavî au i to ˈu huru no te mea ua paari au i roto i te hoê utuafare mea iria te taata.” Eaha tei tauturu ia Rachel ia ite i te hau? Te na ô ra oia: “E pure au no te ani i ta Iehova tauturu.”

E piti noa hiˈoraa teie o te haapapu ra e nehenehe e fanaˈo i te hau ma te haapao i te mau aratairaa Bibilia e ma te turui i nia i te varua moˈa o te Atua. Noa ˈtu ua haaatihia tatou e te feia iria, e nehenehe tatou e ite i te hau o te feruriraa. Mea ohie aˈe ïa ia vai hau e te fetii, e na reira atoa e to tatou mau taeae e tuahine o te amuiraa. Tera râ, te faaue mai ra o Iehova ia “parahi hau noa e te taata atoa.” (Roma 12:18) E nehenehe mau anei e na reira? No te aha e tia ia tatou ia parahi hau noa e o vetahi ê?

A FAATUPU I TE HAU E O VETAHI Ê

Ia faaite tatou i te poroi a te Faatereraa arii a te Atua, e tauturu tatou i te taata ia fanaˈo i te hau. (Isa. 9:6, 7; Mat. 24:14) E rave rahi o te farii i tera poroi. E faaea ïa ratou i te ahoaho e te riri no te mau mea e tupu ra na te ao. E tiaturiraa papu to ratou no a muri aˈe e te hinaaro ra ratou “e imi i te hau.”—Sal. 34:14.

Tera râ, e ere pauroa te farii oioi i ta tatou poroi. (Ioa. 3:19) E horoa mai râ te Atua i to ˈna varua moˈa noa ˈtu eaha te huru o te taata i nia ia tatou. E tauturu mai te reira ia faaea hau noa e ia faatura i te taata ta tatou e poro. Te haapao ra ïa tatou i teie aˈoraa a Iesu: “Ia tomo outou i roto i te fare, a aroha ˈtu i te utuafare. Ia farii ratou ia outou, ia vai mai ïa to outou hau i nia ia ratou. Ia ore râ ratou e farii mai, ia hoˈi ïa to outou hau i nia ia outou.” (Mat. 10:11-13) Ia pee tatou i tera aratairaa, e faaea hau noa tatou noa ˈtu eaha ta te taata e parau aore ra e rave. E haamanaˈo atoa tatou e farii mai paha ratou i te tahi atu mahana.

E faatupu atoa tatou i te hau ma te faatura i te feia mana noa ˈtu te patoi ra ratou i ta tatou ohipa. I te tahi tuhaa fenua i Afirika, ua opani te faatereraa ia patuhia te mau Piha a te Basileia. Ua ite te mau taeae mea faufaa ia faaafaro i tera fifi na roto i te hau. Tono ihora ratou i Lonedona i te hoê taeae o tei tavini na ei mitionare i ǒ ratou no te farerei e no te faataa ˈtu i te tia o to ratou fenua e ohipa hau ta te mau Ite no Iehova e rave ra.

Te na ô ra te taeae: “I to ˈu taeraa ˈtu i te vahi fariiraa taata, ua taa ia ˈu na roto i to ˈna faaahuraa no roto mai te vahine farii i te hoê opu ua ite au i te reo. Aroha ˈtura vau ia ˈna na roto i to ˈna reo. Maere ihora oia e ani mai ra i te tumu o to ˈu tere. Ma te faatura, ua faaite au i to ˈu hinaaro e farerei i te tia o te fenua [Afirika]. Niuniu atura oia e farii mai ra taua taata ra ma te aroha mai na roto i to ˈna reo tumu. I muri iho, ua faaroo maite mai oia i te faataaraa ˈtu vau e ohipa hau ta te mau Ite no Iehova e rave ra.”

I muri aˈe i to te tia faarooraa, taa aˈera ia ˈna e ohipa maitai ta tatou e rave ra, aita ˈtura i manaˈo ino faahou. Tau taime i muri iho, taui ihora te faatereraa i ta ˈna faaotiraa, e vaiiho atura i te mau Ite no Iehova ia patu i te mau Piha a te Basileia. Oaoa roa aˈera te mau taeae! Papu maitai, ia faatura tatou ia vetahi ê, o te hau iho â ïa te itehia.

TE HAU O TE VAI E A MURI NOA ˈTU!

I teie mahana, te fanaˈo ra te nunaa o Iehova i te paradaiso pae varua a haamori noa ˈi ratou i te Atua ma te hau. E nehenehe tatou tataitahi e turu i te reira ma te faatupu i te hau i roto i to tatou iho oraraa. E mauruuru iho â o Iehova ia na reira tatou. I roto i ta ˈna ao apî, e horoa mai oia i te hau o te vai e a muri noa ˈtu!—Pet. 2, 3:13, 14.

^ E hiˈopoahia te hamani maitai i roto i te tahi atu tumu parau no nia i te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu.