Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia hoê tatou paatoa mai ia Iehova e Iesu i hoê

Ia hoê tatou paatoa mai ia Iehova e Iesu i hoê

“E pure nei [au] . . . ia hoê hoi ratou mai ia tâua to ˈu Metua, e ia hoê atoa ratou ia tâua.”—IOA. 17:20, 21.

HIMENE: 24, 99

1, 2. (a) Eaha ta Iesu i ani i roto i ta ˈna pure hopea e ta ˈna mau aposetolo? (b) No te aha Iesu i haapeapea ˈi ia hoê ta ˈna mau pǐpǐ?

 I TE amuraa maa hopea e ta ˈna mau aposetolo, ua faaite Iesu i te faufaaraa ia hoê ratou. Na roto i te pure, ua ani oia ia hoê ta ˈna mau pǐpǐ mai ia ˈna atoa i hoê e to ˈna Metua. (A taio i te Ioane 17:20, 21.) Ia hoê ta ˈna mau pǐpǐ, e haapapu te reira na Iehova i tono mai ia Iesu i te fenua nei. Na to ratou here i te tahi e te tahi e faaite i te taata o vai te mau pǐpǐ mau a Iesu e na tera here e tahoê atu â ia ratou.—Ioa. 13:34, 35.

2 No reira, i tera po mea rahi ta Iesu i parau no nia i te hoêraa. Ua ite o ˈna e ere ta ˈna mau aposetolo i te mea hoê roa. Mai ta ratou i rave atoa i na mua ˈtu, ua mârô â ratou “no te ite o vai te mea rahi aˈe.” (Luka 22:24-27; Mar. 9:33, 34) I te hoê taime, ua ani Iakobo raua Ioane ia horoa ˈtu Iesu i te parahiraa maitai roa ˈˈe i roto i te Faatereraa arii i te raˈi, i pihai iho roa ia ˈna.—Mar. 10:35-40.

3. Eaha te tumu i ore ai te mau pǐpǐ a te Mesia i hoê e eaha te mau uiraa ta tatou e pahono mai?

3 Aita te mau pǐpǐ a te Mesia i hoê no to ratou hinaaro i te parahiraa e te tiaraa rahi aˈe. E ere râ tera anaˈe te tumu. Mea amahamaha te taata i te tau o Iesu no te feii e no te mau manaˈo hape no nia i te taata. Ua titauhia ïa i te mau pǐpǐ a Iesu ia ore e pee i te huru o te feia e haaati ra ia ratou. I roto i teie haapiiraa, e pahono mai tatou i teie mau uiraa: Mai te aha to Iesu huru i nia i te taata? Mea nafea oia i te tautururaa i ta ˈna mau pǐpǐ ia ore e maitiiti i te taata e ia tahoê? E nafea te hiˈoraa o Iesu e ta ˈna mau haapiiraa e tauturu ai ia tatou ia vai hoê noa?

UA HIˈO Ê TE TAATA IA IESU E TA ˈNA MAU PǏPǏ

4. A horoa i te tahi mau hiˈoraa o te faaite ra ua hiˈo ê atoa te taata ia Iesu.

4 Ua hiˈo ê atoa te taata ia Iesu. A parau ai Philipa ua itehia ia ˈna te Mesia, na ô atura Natanaela: “E taata maitai anei te haere mai Nazareta mai?” (Ioa. 1:46) Ua ite paha Natanaela e fanauhia te Mesia i Betelehema mai tei tohuhia i roto i te Mika 5:2. Ua manaˈo paha oia eita te Mesia e noho i Nazareta no te mea e ere tera i te oire faufaa roa. Ua hiˈo ê atoa te feia tiaraa teitei no Iudea ia Iesu no te mea no Galilea mai oia. (Ioa. 7:52) No te rahiraa o ratou, mea haihai te feia no ǒ. Ua faaino atoa te tahi mau ati Iuda ia Iesu ma te parau e e taata Samaria oia. (Ioa. 8:48) E haafaufaa ore e e ape na to Iudea e to Galilea i te feia no Samaria. E nunaa ê hoi ratou e mea taa ê ta ratou haapaoraa i ta te ati Iuda.—Ioa. 4:9.

No te vai hoê noa, mea titauhia ia taui ta Iesu mau pǐpǐ i to ratou huru feruriraa

5. Eaha te tumu i hiˈo ê ai te taata i ta Iesu mau pǐpǐ?

5 Aita te mau aratai haapaoraa ati Iuda i faatura na i ta Iesu mau pǐpǐ. No te mau Pharisea, mea faufaa ore te feia o tei ore i haere i te haapiiraa a te mau Rabi e tei ore i pee i ta ratou peu tuutuu. (Ohi. 4:13, nota) No reira te mau Pharisea i faariro ai i te mau pǐpǐ a Iesu mai te feia “eita roa ïa te Atua e au.” (Ioa. 7:47-49) Ua hiˈo ê te taata ia Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ, mea teoteo hoi na ratou i ta ratou haapaoraa, to ratou tiaraa e to ratou nunaa. No te ohipa tia ore i ravehia i nia ia ratou, haamata ˈtura te mau pǐpǐ i te hiˈo ê atoa i te taata. No te vai hoê noa, mea titauhia ia taui te mau pǐpǐ a Iesu i to ratou huru feruriraa.

6. A faataa na eaha te tupu i nia ia tatou ia hiˈo ê tatou i te taata.

6 I teie mahana, ua rahi roa te hiˈo-ê-raa i te taata na te ao nei. E hiˈo ê mai paha te taata ia tatou, aore ra o tatou te na reira i nia ia vetahi ê. Te na ô ra te tahi tuahine tei riro mai ei pionie i Auteralia: “A feruri noa ˈi i te mau ohipa tano ore i ravehia e te ravehia nei i nia i te feia iri ereere parauhia Aborigènes, ua rahi roa mai to ˈu au ore i te feia iri uouo.” Ua rahi atu â to ˈna riri i te rave-ino-raahia o ˈna. Te parau ra te hoê taeae no Kanada: “I manaˈo na vau mea faahiahia aˈe te feia e paraparau i te reo Farani.” No reira oia i ore ai e au i te feia o te paraparau i te reo Beretane.

7. Mai te aha to Iesu huru i nia i te taata?

7 Mai i te tau o Iesu, ua matau roa te taata i te hiˈo ê ia vetahi ê, e ere ïa i te mea ohie ia taui i to ratou huru feruriraa. Mai te aha to Iesu huru i nia i te taata? A tahi, aita roa ˈtu oia i hiˈo ê e i maitiiti i te taata. Ua poro oia i te feia taoˈa rahi e tei veve, te mau Pharisea, to Samaria, oia atoa i te mau titau tute e te feia hara. Te piti, ua haapii e ua faaite roa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ na roto i to ˈna hiˈoraa, eiaha ratou ia hiˈo ê e ia maitiiti i te taata.

A FAATUPU I TE HERE E TE HAEHAA NO TE FAAEA I TE MAITIITI

8. Eaha te haapiiraa faufaa o te tauturu i ta Iesu mau pǐpǐ ia hoê? A faataa.

8 Ua horoa Iesu i te tahi haapiiraa faufaa o te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ ia hoê. Ua na ô oia ia ratou: “E taeae anaˈe outou paatoa.” (A taio i te Mataio 23:8, 9.) Na mua, e taeae anaˈe tatou no te mea e tamarii tatou paatoa na Adamu. (Ohi. 17:26) Ua faataa Iesu ua riro ta ˈna mau pǐpǐ ei taeae e ei tuahine no te mea ua farii ratou i te rave i te hinaaro o to ratou Metua i te raˈi o Iehova. (Mat. 12:50) Ua riro mai ratou pauroa ei mero no te utuafare o te Atua e na te here e te faaroo i tahoê ia ratou. No reira te mau aposetolo i pii ai i te tahi atu mau Kerisetiano ei fetii taeae i roto i ta ratou mau rata i te mau amuiraa.—Roma 1:13; Pet. 1, 2:17; Ioa. 1, 3:13. *

9, 10. (a) No te aha aita e tumu ia teoteo te ati Iuda i to ˈna nunaa? (b) Mea nafea Iesu i te haapiiraa mea ino ia hiˈo ê i te taata no te nunaa ê? (A hiˈo i te hohoˈa matamua i te pae aui.)

9 Ua faaite ïa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te faufaaraa ia faariro i te tahi e te tahi ei taeae e ei tuahine. I muri iho, ua haapapu oia mea tia ia ratou ia faahaehaa. (A taio i te Mataio 23:11, 12.) Mai ta tatou i ite mai, ua turai te teoteo i te mau aposetolo ia aimârô i te tahi taime. I te tau o Iesu, e teoteoraa na te taata to ratou nunaa. Mea rahi te ati Iuda o tei manaˈo mea maitai aˈe ratou i te tahi atu no te mea e tamarii ratou na Aberahama. Ua parau atu râ Ioane Bapetizo: “E nehenehe te Atua e faariro i teie mau ofai ei tamarii na Aberahama.”—Luka 3:8.

10 Ua haapii Iesu e ere i te mea maitai ia teoteo te taata i to ˈna nunaa. Ua haapapu oia i te reira a ui ai te hoê papai parau ia ˈna: “O vai hoi to ˈu taata tupu?” No te pahono i tera uiraa, ua faatia Iesu i te hoê aamu. Ua hamani ino te feia eiâ i te hoê ati Iuda e faarue ihora ia ˈna i te pae purumu. Noa ˈtu e piti ati Iuda tei ite i tera taata, aita raua i tauturu ia ˈna. Ua aroha râ te hoê taata Samaria i te ati Iuda i pepe e ua hamani maitai atura ia ˈna. I te pae hopea o ta ˈna aamu, ua parau Iesu i te papai parau e tia ia ˈna ia riro mai te taata Samaria ra. (Luka 10:25-37) Ua faaite Iesu e nehenehe te taata Samaria e haapii i te ati Iuda eaha te auraa ia here i te taata tupu.

11. No te aha ua titauhia i te mau pǐpǐ a Iesu ia faaea i te maitiiti i te taata, e mea nafea Iesu i te tautururaa ia ratou ia taa i te reira?

11 Hou Iesu a hoˈi ai i te raˈi, ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro “na Iudea taatoa, na Samaria e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8) Tera râ, e titauhia ia ratou ia faahaehaa e ia faaea i te maitiiti i te taata. Ua faahiti pinepine Iesu i te mau huru maitatai o te mau taata no te nunaa ê. Ua faaineine te reira i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro i te mau nunaa atoa. A hiˈo na, ua haapopou oia i te hoê raatira faehau no te nunaa ê no to ˈna faaroo rahi. (Mat. 8:5-10) I to ˈna oire tumu i Nazareta, ua faataa Iesu ua tauturu o Iehova i te vahine ivi no Zarephate i Sidona e ia Naamana te taata lepera no Suria. E taata no te nunaa ê hoi toopiti atoa. (Luka 4:25-27) Ua poro atoa Iesu i te hoê vahine Samaria. E no te anaanatae rahi o te taata i ta ˈna poroi, ua faaea oia e piti mahana i te tahi oire Samaria.—Ioa. 4:21-24, 40.

E ERE I TE MEA OHIE NO TE MAU KERISETIANO MATAMUA IA FAAEA I TE HIˈO Ê

12, 13. (a) Eaha te huru o te mau aposetolo a haapii ai Iesu i te hoê vahine Samaria? (A hiˈo i te hohoˈa matamua i ropu.) (b) Eaha te faaite ra aita Iakobo e Ioane i taa i ta Iesu e haapii atu ra?

12 E ere i te mea ohie no te mau aposetolo ia faaea i te maitiiti i te taata. Ua maere ratou a haapii ai Iesu i te hoê vahine Samaria. (Ioa. 4:9, 27) No te aha? No te mea paha eita te mau tia haapaoraa e paraparau i te vahine i te vahi taata, hau roa ˈtu â ïa mai te peu e vahine Samaria faaturi. Ua parau te mau aposetolo ia Iesu ia tamaa, mea faufaa aˈe râ no ˈna ia paraparau i tera vahine i te amu i te maa. Ua rave Iesu i te hinaaro o to ˈna Metua ma te poro e ua faariro roa oia i te reira ei maa na ˈna.—Ioa. 4:31-34.

13 Aita Iakobo e Ioane i taa i tera haapiiraa faufaa. A ratere ai Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ na Samaria, ua imi ratou i te hoê vahi taotoraa. Aita râ to reira feia i farii. Ua riri roa Iakobo e Ioane i hinaaro ai raua e haamou i tera oire iti taatoa i te auahi. Ua aˈo etaeta râ Iesu i na pǐpǐ e piti. (Luka 9:51-56) Ahiri te reira i tupu i Galilea, eita paha ïa Iakobo e Ioane e riri roa mai tera. Ua na reira râ raua no te mea ua hiˈo-ê-hia ratou. A farii ai to Samaria i ta Ioane poroi i muri aˈe, eita e ore ua tatarahapa oia i ta ˈna i parau na mua ˈtu.—Ohi. 8:14, 25

14. Eaha tei ravehia no te faaafaro i te tahi fifi i tupu no te mea ua hiˈo-ê-hia vetahi i roto i te amuiraa?

14 Tau taime rii i muri aˈe i te Penetekose 33, ua tupu te tahi fifi no te mea ua hiˈo-ê-hia vetahi i roto i te amuiraa. A opere ai te mau taeae i te maa na te mau vahine ivi, ua haafaufaa-aˈe-hia tei paraparau i te reo Hebera i tei paraparau i te reo Heleni. (Ohi. 6:1) Ua tupu paha tera fifi no te mea ua haafaufaa-aˈe-hia te hoê reo i te tahi atu. Ua faaafaro oioi râ te mau aposetolo i te reira. Ua maiti ratou e hitu taeae roo maitai no te opere maite i te maa. E iˈoa Heleni to tera mau taeae e ua tamahanahana te reira i te mau vahine ivi tei hiˈo-ê-hia.

15. Mea nafea Petero i te hutiraa mai i te haapiiraa eiaha ia maitiiti i te taata? (A hiˈo i te hohoˈa matamua i te pae atau.)

15 I te matahiti 36, haamata ˈtura ta Iesu mau pǐpǐ i te poro i te feia o te mau nunaa atoa. Hou tera matahiti, e amui noa na te aposetolo Petero i te ati Iuda anaˈe. I muri iho râ, ua haapapu te Atua eiaha te mau Kerisetiano ia maitiiti i te taata. Poro atura Petero i te hoê faehau Roma o Korenelio te iˈoa. (A taio i te Ohipa 10:28, 34, 35.) I muri aˈe, ua amui pinepine o Petero i te mau Kerisetiano e ere i te ati Iuda ma te tamaa atoa e o ratou. (Gal. 2:11-14) Tau matahiti râ i muri aˈe i Anetiohia, ua aˈo Paulo ia Petero e ua farii oia i te aˈoraa. Ua papai hoi Petero i ta ˈna rata matamua i te mau Kerisetiano ati Iuda e te mau Kerisetiano no te nunaa ê i Asia iti. I roto, ua faahiti oia i te faufaaraa ia here i te mau taeae atoa.Pet. 1, 1:1; 2:17.

16. Ua matauhia te mau Kerisetiano matamua no te aha?

16 Na roto i te hiˈoraa o Iesu, ua haapii maite te mau aposetolo ia here i “te mau huru taata atoa.” (Ioa. 12:32; Tim. 1, 4:10) Noa ˈtu ua titauhia te taime, ua taui ratou i ta ratou huru hiˈoraa i te taata. Matauhia ˈtura te mau Kerisetiano matamua no to ratou here te tahi i te tahi. I te mau matahiti 200, ua papai o Tertullien i ta te tahi mau taata i parau no nia i te mau Kerisetiano: “Mea here ratou te tahi i te tahi” e “Ua ineine atoa i te pohe no te tahi atu.” I te mea ua ahu mai tera mau Kerisetiano i te huru taata apî, ua pee ratou i te hiˈoraa o te Atua ma te ore e maitiiti i te taata.—Kol. 3:10, 11.

17. E nafea tatou ia faaore i te mau manaˈo hape o te turai mai ia hiˈo ê i te taata? A horoa i te hiˈoraa.

17 I teie mahana, e titau-atoa-hia paha te taime no te faaea i te hiˈo ê i te taata. Ua faataa râ hoê tuahine i Farani e ere i te mea ohie ia na reira. Te na ô ra oia: “Ua haapii Iehova ia ˈu e nafea ia here, ia faaite i te aau horoa noa e ia here i te mau huru taata atoa. Tera râ, te tamau noa nei au i te tutava no te faaea i te hiˈo ê ia vetahi ê, e ere roa ˈtu i te mea ohie. Tera te tumu e faahiti noa ˈi au i te reira i roto i te pure.” Te faataa atoa ra te tahi atu tuahine i Paniora, te tutava noa ra oia i te faaea i te hiˈo ê i te tahi nunaa taata. Te na ô ra oia: “E haere ia ˈu i te rahiraa o te taime. Ua ite râ vau e mea titauhia ia vai ara. Te haamauruuru nei au ia Iehova, ua farii mai hoi oia ia ˈu i roto i te tahi utuafare hoê.” Mea titauhia ia tatou paatoa ia hiˈopoa i to tatou huru o roto. E taa ïa ia tatou eaha te mau manaˈo hape ta tatou e tia ia faaore!

E ORE TE HIˈO-Ê-RAA I TE HERE

18, 19. (a) No te aha tatou e farii maitai ai i te mau huru taata atoa? (b) E nafea ïa tatou ia na reira?

18 E mea maitai ia haamanaˈo ua atea ê tatou paatoa i te Atua na mua ˈˈe. (Eph. 2:12) No to ˈna râ here, ua faafatata o Iehova ia tatou ia ˈna ra. (Hos. 11:4; Ioa. 6:44) Noa ˈtu to tatou huru tia ore, ua farii maitai mai te Mesia ia tatou e ua horoa mai i te ravea no te riro ei mero no te utuafare o te Atua. (A taio i te Roma 15:7.) Eiaha ïa tatou ia hiˈo ê noa ˈtu ia vetahi ê!

Mea hoê e mea here tatou te tahi i te tahi no te mea te imi ra tatou i “te paari no nia mai” (A hiˈo i te paratarafa 19)

19 A piri noa ˈtu ai tatou i te hopea o teie nei ao ino, e amahamaha roa ˈtu â te taata e e rahi mai te hiˈo-ê-raa e te au ore ia vetahi ê. (Gal. 5:19-21; Tim. 2, 3:13) Ei nunaa râ no Iehova, e imi tatou i “te paari no nia mai.” E tauturu mai hoi te reira ia ore e maitiiti i te taata e ia faatupu i te hau. (Iak. 3:17, 18) Te oaoa nei tatou i te faahoa i te taata no te mau nunaa rau, i te farii i ta ratou mau peu, e peneiaˈe i te haapii i to ratou reo. Ma te na reira, e tupu te hau “mai te pape pue ra” e te parau-tia “mai te are moana ra.”—Isa. 48:17, 18.

20. Eaha te tupu ia taui te here i to tatou feruriraa e huru?

20 I te haapiiraa te tuahine no Auteralia i te Bibilia, ua faaea mǎrû noa oia i te hiˈo ê e te au ore ia vetahi ê. Na te here i turai ia ˈna ia taui i to ˈna feruriraa e to ˈna huru. Ua faaite te taeae no Kanada e paraparau ra i te reo Farani, i teie nei to ˈna taaraa i te tumu e tupu ai te au ore ia vetahi ê. E pinepine no te mea noa aita ratou i matau maitai i tera taata. Ua taa ia ˈna, “eita te taata e faaite i te mau huru maitatai no te mea ua fanauhia oia i te tahi fenua taa maitai!” I teie nei, ua faaipoipohia o ˈna i te hoê tuahine o te paraparau ra i te reo Beretane! Te haapapu ra na hiˈoraa e piti, e nehenehe te here e tauturu mai ia faaea i te hiˈo ê ia vetahi ê. E tahoê te here ia tatou i te taamu tia roa.—Kol. 3:14.

^ A faahiti ai i te parau “taeae,” te manaˈo-atoa-hia ra te mau tuahine. Ua papai Paulo i ta ˈna rata i te mau taeae i Roma, no te mau tuahine atoa râ te reira. Ua faahiti hoi oia i te iˈoa o te tahi mau tuahine. (Roma 16:3, 6, 12) Mea maoro i teie nei, e faahitihia te parau ‘taeae e tuahine’ i roto i Te Pare Tiairaa no te mau Kerisetiano i roto i te amuiraa.