Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia anaana to outou maramarama no te faahanahana ia Iehova!

Ia anaana to outou maramarama no te faahanahana ia Iehova!

“Ia anaana atoa ïa to outou maramarama i mua i te taata, ia ite hoi ratou . . . a faahanahana ˈtu ai i to outou Metua i te raˈi.”—MAT. 5:16.

HIMENE: 77, 59

1. Eaha te tahi tumu taa ê e oaoa ˈi tatou?

 AUÊ tatou i te oaoa te anaana ra te maramarama o te mau tavini a te Atua! I te matahiti i mairi, ua faatere te nunaa o Iehova hau atu i te 10 000 000 haapiiraa Bibilia. E mirioni tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa no te taime matamua. Ua haapii atu â ratou no nia i te ô î i te here ta Iehova i horoa mai, oia hoi te hoo.—Ioa. 1, 4:9.

2, 3. (a) Eaha te ore e tapea nei ia tatou ia anaana “ei tiarama i roto i teie nei ao”? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie haapiiraa?

2 Na te ao nei, ua rau te reo e paraparauhia e te mau Ite no Iehova. Eita râ te reira e tapea ia ratou ia faahanahana ia Iehova ei utuafare hoê. (Apo. 7:9) Noa ˈtu te taa ê o to tatou reo e fenua, e nehenehe tatou paatoa e anaana “ei tiarama i roto i teie nei ao.”—Phil. 2:15.

3 E faahanahana tatou ia Iehova na roto i ta tatou taviniraa, to tatou auhoêraa Kerisetiano e ma te vai ara noa. E nafea ïa ia anaana to tatou maramarama i roto i teie na tuhaa e toru?—A taio i te Mataio 5:14-16.

A TAUTURU IA VETAHI Ê IA HAAMORI IA IEHOVA

4, 5. (a) Taa ê atu i te ohipa pororaa, e nafea atoa to tatou maramarama e anaana ˈi? (b) Eaha te itehia ia hamani maitai tatou i te taata? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

4 Ua riro te pororaa e te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ ei ravea faufaa ia anaana to tatou maramarama. (Mat. 28:19, 20) I 1925, te faahiti ra te tumu parau “Te maramarama i roto i te hoê ao poiri,” eita te taata e nehenehe e tapea i to ˈna haapao maitai i te Fatu i te mau mahana hopea ia ore “to ˈna maramarama e anaana.” E te na ô atoa ra: “E tia i te taata ia paraparau no nia i te parau apî oaoa i te mau nunaa atoa e ia ora ia au i te mau ture aveia a Iehova.” (Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 1925, Beretane) Taa ê atu i te ohipa pororaa, e faahanahana-atoa-hia Iehova na roto i to tatou haerea. Mea rahi te taata o te mataitai noa mai ra a poro ai tatou. Ma te mata ataata e te aroharaa ˈtu ia ratou, e tauturu te reira i te taata ia manaˈo e feia maitai tatou e na reira atoa te Atua ta tatou e haamori ra.

E faahanahana te ohipa pororaa e to tatou haerea ia Iehova

5 Ua na ô Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia tomo outou i roto i te fare, a aroha ˈtu i te utuafare.” (Mat. 10:12) Na te fenua i poro ai Iesu, e peu na te taata ia titau manihini i te feia ěê i to ratou fare. I teie mahana, mea rahi te vahi te ore ra tera peu. Pinepine te taata i te haapeapea e te iria ia tia ˈtu te tahi i to ratou opani fare. E topa râ paha to ratou hau ia faaite tatou i te mata oaoa e te hamani maitai. Aita anei outou i tapao ia na reira outou a faaohipa ˈi i te vairaa papai, mea ohie aˈe no te taata ia tapiri mai e ia rave i te papai? Peneiaˈe, e tae roa ratou i te farii i te hoê aparauraa!

6. Eaha tei tauturu i te tahi na hoa faaipoipo ruhiruhia ia ohipa noa i roto i te taviniraa?

6 No te maˈi, aita ˈtura i tia faahou i te tahi na hoa faaipoipo ruhiruhia i Beretane ia poro i tera e tera fare mai ta raua i matau. Ua tuu aˈera raua i te hoê airaa maa i rapae mai i to raua fare a apǎpǎ ˈtu ai i te papai i nia iho. Mea piri te hoê fare haapiiraa i to raua nohoraa, ua maiti ïa raua i te mau papai e anaanataehia e te mau metua o te haere e tii i ta ratou tamarii. Ua rave vetahi metua i te mau papai mai te buka 1 e 2 Les jeunes s’interrogent. Réponses pratiques. Mea pinepine te tahi tuahine pionie i te apiti mai ia raua. Ua tapao te mau metua, mea maitai roa te tuahine e te hinaaro mau ra na hoa faaipoipo e tauturu i te taata. Ua farii roa hoê metua i te haapii i te Bibilia.

7. E nafea ia tauturu i te feia o tei horo ê i to ratou fenua?

7 Aita i maoro aˈenei, mea rahi te feia o tei horo ê i to ratou fenua. Ia farerei noa ˈtu oe hoê, e nafea ia tauturu atu ia ite o vai o Iehova? Na mua, a haapii e nafea ia aroha ˈtu na roto i to ratou reo. Maoti atoa i te ravea roro uira JW Language, a hiˈo eaha te tahi mau parau rii e anaanatae ai ratou i te paraparau mai. I muri iho, e nehenehe e faaite atu i te mau video e papai na roto i to ratou reo i nia i te jw.org.—Deut. 10:19.

8, 9. (a) E nafea te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano e tauturu mai ai? (b) E nafea te metua e tauturu ai i ta ratou tamarii ia haamaitai i ta ratou pahonoraa?

8 Te horoa mai ra o Iehova i ta tatou e hinaaro mau ra no te riro ei taata poro aravihi. A hiˈo na i te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano. Te tauturuhia ra tatou ia ore e taiâ faahou ia rave i te mau farerei-faahou-raa e ia haamata i te mau haapiiraa Bibilia.

9 Ia tae apî mai te taata i ta tatou mau putuputuraa, e pinepine ratou i te faahiahia i te pahonoraa a te mau tamarii. Mea maitai ïa ia haapii i ta outou tamarii ia pahono na roto i ta ratou iho mau parau. Ua farii vetahi i te parau mau i te faaiteraa te tamarii i to ratou faaroo na roto i te mau parau ohie e te putapû mau.—Kor. 1, 14:25.

IA HOÊ ATU Â TATOU

10. E nafea te utuafare ia hoê roa ˈtu â maoti te haamoriraa utuafare?

10 Ia tutava tatou i te haapii i to tatou utuafare ia ohipa amui ma te hoê e te hau, te faahanahanahia ra ïa Iehova. Ei metua, a faatupu tamau i te arui haamoriraa utuafare. Mea rahi te mau utuafare o te mataitai amui i te JW Haapurororaa teata a paraparau atu ai e nafea ia faaohipa i ta ratou i haapii mai. A haamanaˈo râ, mea ê te hinaaro o te tamarii, mea ê te hinaaro o te taurearea. A rave i te maraa ia outou ia faufaahia te mero tataitahi i te haamoriraa utuafare.—Sal. 148:12, 13.

E faufaahia tatou ia amuimui i te feia ruhiruhia (A hiˈo i te paratarafa 11)

11-13. E nafea ia tauturu i ta outou amuiraa ia hoê roa ˈtu â?

11 E nehenehe atoa te feia apî e tauturu i te mau mero o te amuiraa. Te tahi ravea, o te faahoaraa ïa i te mau taeae e tuahine ruhiruhia. A ani atu eaha tei tauturu ia ratou ia tamau i te tavini ia Iehova i te roaraa o te mau matahiti. E haapiiraa faufaa mau ta outou e huti mai! E faaitoito-mau-hia ratou e outou atoa! E nehenehe atoa tatou paatoa, feia apî e ruhiruhia, e farii maitai i te taata i te Piha a te Basileia. E ere i te mea ohipa rahi. A aroha ˈtu ma te mata oaoa, a imi i te parahiraa no ratou e a faaite i to ratou iˈoa ia vetahi ê. Te mea faufaa, eiaha ratou ia taiâ!

12 Ia maitihia oe no te faatere i te putuputuraa no te pororaa, a tauturu i te feia ruhiruhia ia anaana noa to ratou maramarama. A ara i te horoa ˈtu i te tuhaa fenua e tano. A faanaho ia poro te feia apî na muri ia ratou. E pinepine te mau taeae e tuahine ruhiruhia e te maˈimaˈi i te toaruaru no te mea eita ratou e nehenehe faahou e poro mai na mua ˈˈe. E itoitohia râ ratou ia ite te haapao ra oe i to ratou tupuraa. Noa ˈtu to ratou faito matahiti e noa ˈtu mea maoro ratou i roto i te parau mau, e faaitoito to outou hamani maitai ia ratou ia tamau i te poro ma te itoito.—Lev. 19:32.

A haamatau atu â i te mau taeae e tuahine o ta oe amuiraa

13 Mea oaoa roa na te mau Iseraela ia haamori amui ia Iehova. Teie ta te papai Salamo i parau: “Inaha hoi, te maitai e te popou, ia parahi atoa te mau taeae ma te au maite!” (A taio i te Salamo 133:1, 2.) Ua faaau oia i te auhoêraa o te nunaa o te Atua i te monoˈi faatavai o te faahaumârû e o te faanoˈanoˈa i te iri. E nehenehe atoa tatou e faaitoito i to tatou mau taeae e tuahine ma te hamani maitai atu. E tauturu te reira i te amuiraa ia hoê roa ˈtu â. E nehenehe anei oe e haamatau atu â i te mau taeae e tuahine o ta oe amuiraa?—Kor. 2, 6:11-13.

14. E nafea to outou maramarama ia anaana i to outou vahi nohoraa?

14 E nehenehe to outou maramarama e anaana i te mau vahi atoa. E turai paha to outou hamani maitai i te feia tapiri ia hinaaro e ite atu â no nia ia Iehova. A ui ia outou iho, ‘Eaha te manaˈo o te feia tapiri no nia ia ˈu? Mea naho e mea mâ anei to ˈu fare? E riro anei ei hiˈoraa maitai? E taata tauturu anei au i te feia tapiri?’ A ani i te tahi atu mau Ite no Iehova mea nafea to ratou hamani maitai e hiˈoraa i te tautururaa i te fetii, feia tapiri, hoa ohipa aore ra haapiiraa.—Eph. 5:9.

A ARA NOA!

15. No te aha e titauhia ia ara noa tatou?

15 Ia hinaaro tatou ia anaana noa to tatou maramarama, e titauhia ia ara noa tatou i te tau ta tatou e ora nei. E rave rahi taime to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ: “A ara noa.” (Mat. 24:42; 25:13; 26:41) Mai te peu e mea atea â te “ati rahi” no tatou, eita ïa tatou e ru i te imi i te mau ravea atoa no te tauturu ia vetahi ê ia haapii o vai o Iehova. (Mat. 24:21) Eita ˈtura to tatou maramarama e anaana faahou, e mohimohi mǎrû noa râ a pohe roa ˈtu ai!

16, 17. Eaha te rave no te vai ara noa?

16 E titauhia ia vai ara noa tatou, i teie iho â râ tau. E ino roa ˈtu â te tupuraa na te ao, ua ite râ tatou e tae mai iho â te hopea i te taime ta Iehova i maiti. (Mat. 24:42-44) A tiai noa ˈi, e faaoromai anaˈe a tiatonu noa ˈi i te tupu i mua ia tatou. A taio i te Bibilia i te mau mahana atoa e eiaha e faaea i te pure ia Iehova. (Pet. 1, 4:7) A huti mai i te mau haapiiraa na roto i te hiˈoraa o te mau taeae e tuahine o tei tavini maoro ia Iehova. E nehenehe e taio i te aamu o vetahi mai tei faatiahia i roto i te tumu parau “Ua ite mâua i to te Atua hamani maitai rahi i roto e rave rahi tupuraa.” Tei roto te reira i Te Pare Tiairaa Fepuare 2017 i te api 27-30.

17 Ia rahi noa ta outou ohipa i roto i te taviniraa a Iehova. A hamani maitai ia vetahi ê e a faataa i te taime no te amuimui i te mau taeae e tuahine. E oaoa outou, e mai te huru ra e te mairi oioi ra te taime. (Eph. 5:16) Mea rahi mau ta te mau tavini a Iehova i rave i na hoê hanere matahiti i mairi aˈenei. E i teie mahana, ua rahi atu â. Ua haere roa ta Iehova ohipa i te rahi ia faaauhia i na mua ˈˈe. Te anaana roa ˈtura ïa to tatou maramarama!

E faufaahia tatou i te paari o te Atua na roto i te mau tere faaitoitoraa (A hiˈo i te paratarafa 18, 19)

18, 19. E nafea te mau matahiapo e tauturu mai ai ia tavini ia Iehova ma te itoito? A horoa i te hiˈoraa.

18 Noa ˈtu mea pinepine tatou i te hapa, te farii ra o Iehova ia tavini tatou ia ˈna. No te tauturu ia tatou, ua horoa mai oia i “te taata ei ô,” te mau matahiapo ïa o te amuiraa. (A taio i te Ephesia 4:8, 11, 12.) No reira ia haere atu te mau matahiapo e farerei ia outou, a haafaufaa i tera taime no te huti mai i te haapiiraa na roto i to ratou paari e ta ratou mau aˈoraa.

19 A hiˈo na i te tahi na hoa faaipoipo i Beretane o tei fifihia. Ua farerei raua e piti matahiapo no te ani i te tauturu. No te vahine, aita ta ˈna tane e tauturu ra i te utuafare ia tavini ia Iehova. Area no te tane, te manaˈo ra e ere oia i te mea aravihi no te haapii, te tumu ïa o ˈna i ore ai e rave tamau i ta ratou haamoriraa utuafare. Ua tauturu atu te mau matahiapo na roto i te hiˈoraa o Iesu. Ua faaitoitohia te tane ia aupuru i te utuafare mai ia Iesu i na reira no ta ˈna mau pǐpǐ. Area te vahine, ia faaite ïa i te faaoromai i nia i ta ˈna tane. Ua horoahia te tahi mau manaˈo tauturu no te faatupu i te haamoriraa utuafare e ta raua na tamarii e piti. (Eph. 5:21-29) Ua rave te tane i te mau tutavaraa no te riro ei upoo utuafare maitai aˈe. Ua faaitoito â te mau matahiapo ia ˈna ia tamau noa i te na reira a turui noa ˈi i nia i te varua moˈa o Iehova. Ua faufaa-mau-hia na hoa faaipoipo i te here e te hamani maitai ta te mau matahiapo i faaite!

20. Eaha te maitai e itehia ia anaana to outou maramarama?

20 “E ao to te taata atoa i mǎtaˈu ia Iehova; o tei haapao i to ˈna ra mau eˈa.” (Sal. 128:1) E oaoa ïa outou ia anaana to outou maramarama! No reira, a haapii ia vetahi ê o vai te Atua. A rave i te maraa ia outou no te tauturu i to outou utuafare e te amuiraa ia hoê noa. E a tamau noa i te vai ara. Ma te ite i to outou hiˈoraa maitai, e hinaaro te taata e faahanahana i to tatou Metua ra o Iehova.—Mat. 5:16.