Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê manaˈo haava haapiihia i ta te Atua mau ture e aratairaa

Te hoê manaˈo haava haapiihia i ta te Atua mau ture e aratairaa

“Te feruri nei au i ta oe i faaite maira.”—SAL. 119:99.

HIMENE: 127, 88

1. Eaha te tahi mea o te faataa ê ra te taata i te animara?

 EAHA te tahi mea o te faataa ê ra te taata i te animara? O te manaˈo haava ïa. Eaha te haapapu ra e manaˈo haava to Adamu raua Eva? Ua haama raua e ua tapuni ihora i muri aˈe i to raua faaroo-ore-raa i te Atua.

2. No te aha to tatou manaˈo haava e au ai i te hoê aveia? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

2 Na to tatou manaˈo haava e faaite mai i te mea maitai e te mea ino no te aratai i to tatou oraraa. Aita anaˈe te manaˈo haava i haapii-maitai-hia, e au te reira i te hoê aveia o tei ino. E nehenehe te mataˈi e te miti e aratai i te hoê pahi i te vahi atâta. E tauturu râ te aveia o te tere maite i te tapena ia faaea noa i nia i te eˈa tia. E riro atoa te manaˈo haava ei aveia papu ia haapii maitai tatou i te reira.

3. Eaha te tupu ia ore to tatou manaˈo haava e haapii-maitai-hia?

3 Ia ore te manaˈo haava e haapii-maitai-hia, eita te reira e faaara mai e ohipa ino ta tatou e rave ra. (Tim. 1, 4:1, 2) E tae roa paha tatou i te tiaturi “te ino ra, e maitai” ïa. (Isa. 5:20) Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ua fatata te taime e manaˈo ai te feia o te haapohe ia outou e te pûpû ra ratou i te hoê taviniraa moˈa i te Atua.” (Ioa. 16:2) Tera te manaˈo o te feia i haapohe ia Setephano. (Ohi. 6:8, 12; 7:54-60) I te roaraa o te tau, mea rahi te taata o tei tiaturi i te Atua e tei rave i te ohipa ino mau mai te haapoheraa i te taata. Ua tae roa ratou i te parau no te Atua ratou i na reira ˈi. Te parau mau râ, ua ofati ratou i te ture a te Atua. (Exo. 20:13) Te faaite maitai ra te reira aita to ratou manaˈo haava i riro ei aveia papu!

4. E nafea ia taa e aveia papu to tatou manaˈo haava?

4 E nafea ia taa e aveia papu to tatou manaˈo haava? Mea faufaa te ture, te mau faaueraa tumu e aratairaa a te Atua “no te haapii atu, no te faaite atu i te hapa, no te faaafaro i te mau mea, no te aˈo atu ia au i te parau-tia.” (Tim. 2, 3:16) E tia ïa ia haapii tamau i te Bibilia, ia feruri maite i ta ˈna e parau ra e ia haapao i te reira i roto i to tatou oraraa. Mea na reira tatou e haapii ai i te faatuati atu â i to tatou manaˈo i to Iehova a riro roa ˈtu ai to tatou manaˈo haava ei aveia papu. E hiˈopoa anaˈe e nafea ia faaohipa i te mau ture, faaueraa tumu e aratairaa a Iehova no te haapii i to tatou manaˈo haava.

E VAIIHO ANAˈE I TE TURE A TE ATUA IA HAAPII IA TATOU

5, 6. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te mau ture a te Atua?

5 Ia faufaahia tatou i te mau ture a te Atua, eita e navai noa ia taio aore ra ia ite i te reira. E titau-atoa-hia ia hinaaro e ia haafaufaa i te mau ture a te Atua. Te na ô ra hoi te Bibilia: “Ia riaria outou i te ino, ia hinaaro râ i te maitai.” (Am. 5:15) E titauhia ïa ia haapii i te manaˈo mai ia Iehova. A feruri na eita to outou taoto e topa maitai nei. E faaue paha te taote ia haapao maitai i ta outou maa, ia faaetaeta i te tino e ia rave i te tahi atu mau tauiraa i roto i te oraraa. Ma te haapao i te parau a te taote, ua maitai mai outou! Eaha to outou manaˈo i te mau aratairaa ta te taote i horoa?

6 Ua horoa atoa mai te Atua poiete i te mau ture ia maitai tatou e ia oaoa to tatou oraraa. Te haapii mai ra te Bibilia eiaha ia haavare, ia taviri i te taata, ia rave i te peu taotoraa tia ore, ia hamani ino ia vetahi ê e ia rave noa ˈtu i te peu tahutahu. (A taio i te Maseli 6:16-19; Apo. 21:8) Ua ite anaˈe tatou i te mau maitai e noaa mai ia faaroo ia Iehova, e rahi mai to tatou here ia ˈna e to tatou hinaaro i ta ˈna mau ture.

7. E nafea te mau aamu Bibilia e tauturu mai ai?

7 Eita e titauhia ia ofati i te ture a te Atua no te ite mea maitai e aore ra mea ino te tahi peu. E nehenehe tatou e huti mai i te haapiiraa na roto i te mau hiˈoraa o te tau tahito i roto i te Bibilia. Te na ô ra te Maseli 1:5: “E riro te feia paari i te haapao, e e tupu to ˈna ite.” No ǒ mai i te Atua ra tera ite e ta ˈna te haapiiraa maitai roa ˈˈe! A feruri na i te mauiui rahi ta Davida i faaruru no to ˈna faaroo-ore-raa ia Iehova e to ˈna taotoraa ia Bate-seba. (Sam. 2, 12:7-14) A taio ai i tera aamu, a ui ia outou iho, ‘Eaha tei titauhia ia Davida ia rave no te ape i tera mau fifi? Ahani o vau tera, eaha ta ˈu e rave i roto i tera tupuraa? E faaturi anei au mai ia Davida e aore ra e horo vau mai ia Iosepha?’ (Gen. 39:11-15) Ma te feruri maite i te mau faahopearaa ino o te hara, e faufau atu â outou i te ino.

8, 9. (a) E tauturu mai to tatou manaˈo haava ia aha? (b) Eaha te rave ia faufaahia to tatou manaˈo haava i te mau aratairaa Bibilia?

8 Te auraa, ia faaatea ê ïa tatou ia tatou i te mau mea ta te Atua e au ore ra. E mai te peu aita e ture papu i roto i te Bibilia no te hoê tupuraa taa maitai? E nafea ia ite eaha to te Atua hinaaro? E rave tatou i te faaotiraa paari ia vaiiho tatou i te Bibilia ia haapii i to tatou manaˈo haava.

9 No to ˈna here ia tatou, ua horoa mai o Iehova i te mau aratairaa ia riro to tatou manaˈo haava ei aveia papu. Teie ta ˈna e parau ra: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.” (Isa. 48:17, 18) E feruri maite anaˈe ïa i te mau aratairaa Bibilia e e vaiiho anaˈe i te reira ia haaputapû i to tatou aau. E tauturu mai te reira ia haapii e ia faatitiaifaro i to tatou manaˈo haava no te rave i te faaotiraa paari.

E VAIIHO ANAˈE I TE MAU ARATAIRAA A TE ATUA IA ARATAI IA TATOU

10. (a) E nafea te mau aratairaa Bibilia ia tauturu mai ia rave i te faaotiraa maitai? (b) Mea nafea Iesu i te faaohiparaa i te reira no te haapii ia vetahi ê?

10 I muri mai i te tahi aratairaa aore ra faaueraa tumu, te vai ra te hoê haapiiraa faufaa o te haapii i to tatou feruriraa a rave atu ai tatou i te faaotiraa maitai. Ma te ite i ta Iehova mau aratairaa, e taa ia tatou i te manaˈo o Iehova e eaha te tumu o ˈna i horoa mai ai i tera e tera ture. Ua faaohipa Iesu i te mau faaueraa tumu no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ eaha te mau huru e ohipa ta te Atua e ore e au. Ua haapii o ˈna e turai te riri ia rave i te mea ino. Area te manaˈo faufau, i te faaturi ïa. (Mat. 5:21, 22, 27, 28) Ia vaiiho tatou i te mau aratairaa a Iehova ia aratai mai, e haapii-maitai-hia to tatou manaˈo haava e e rave tatou i te faaotiraa o te faahanahana i te Atua.—Kor. 1, 10:31.

E haapao te Kerisetiano paari i te pae varua i te manaˈo haava o vetahi ê (A hiˈo i te paratarafa 11, 12)

11. E nafea te manaˈo haava o vetahi e taa ê ai i to te tahi atu?

11 Noa ˈtu e faaohipa te mau Kerisetiano i te Bibilia no te haapii i to ratou manaˈo haava, e nehenehe te faaotiraa a vetahi e taa ê i ta te tahi atu. A hiˈo na no nia i te inuraa i te ava. Aita te Bibilia e parau ra mea ino ia inu i te ava. Tera râ, te faaara mai ra eiaha ia inu hua aore ra ia taero i te ava. (Mas. 20:1; Tim. 1, 3:8) Mai te peu e ere te reira i te fifi no te tahi Kerisetiano, te auraa anei ïa aita e faufaa no ˈna ia feruri i tera tuhaa? E ere, noa ˈtu hoi e faatia to ˈna manaˈo haava ia inu i te ava, e titauhia â ia ˈna ia haapao i te manaˈo haava o vetahi ê.

12. E nafea te Roma 14:21 e tauturu mai ai ia haapao i te manaˈo haava o vetahi ê?

12 Ua faaite Paulo i te faufaaraa ia haapao i te manaˈo haava o vetahi ê. Teie ta ˈna i papai: “Mea maitai aˈe eiaha e amu i te inaˈi aore ra e inu i te uaina aore ra e rave i te tahi atu ohipa e turori ai to taeae.” (Roma 14:21) Noa ˈtu ïa e tiamâraa to tatou ia inu i te ava, ua ineine anei tatou i te haapae i te reira ia turori noa ˈtu te manaˈo haava o to tatou taeae aore ra tuahine? Peneiaˈe, e taata inu te tahi na mua ˈˈe i te haapiiraa i te parau mau e ua faaoti o ˈna i te haapae roa i te ava. Eita roa ˈtu tatou e hinaaro ia hoˈi faahou mai ta ˈna mau peu tahito no tatou noa ˈˈe! (Kor. 1, 6:9, 10) Ia titau manihini tatou i tera taeae i te fare, e onoono anei tatou ia inu oia i te ava? Eiaha roa ˈtu!

Ua ineine atoa anei outou i te rave i te mau haapaeraa no te maitai o vetahi ê?

13. Mea nafea Timoteo i te haapaoraa i te manaˈo haava o vetahi ê ia farii ratou i te parau apî oaoa?

13 I to ˈna apîraa, ua farii Timoteo ia peritomehia o ˈna noa ˈtu mea mauiui. Ua ite Timoteo mea faufaa te peritomeraa no te mau ati Iuda ta ˈna e haere ra e poro. Mai ia Paulo, aita o Timoteo i hinaaro ia turori te tahi noa ˈˈe taata. (Ohi. 16:3; Kor. 1, 9:19-23) Ua ineine atoa anei outou i te rave i te mau haapaeraa no te maitai o vetahi ê?

“E HAERE RU ANAˈE ÏA I MUA I TE PAARI I TE PAE VARUA”

14, 15. (a) E nafea ia riro ei Kerisetiano paari i te pae varua? (b) Mai te aha te huru o te Kerisetiano paari i te pae varua i nia ia vetahi ê?

14 Ma te ore e faaea noa i nia i “te mau haapiiraa ta tatou i ite na no nia i te Mesia,” e tia ia tatou paatoa ia “haere ru . . . i mua i te paari i te pae varua.” (Heb. 6:1) Eita tatou e riro mai ei Kerisetiano paari i te pae varua no te mea mea maoro tatou i roto i te parau mau. E titauhia râ ia tutava tamau i te haapii e te taa i te manaˈo o te Atua. No te na reira, e taio anaˈe i te Bibilia i te mau mahana atoa. (Sal. 1:1-3) A na reira ˈi, e taa maitai atu â tatou i te mau ture e aratairaa a Iehova.

15 Eaha te ture rahi roa ˈˈe no te mau Kerisetiano? O te ture ïa o te here. Ua na ô Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” (Ioa. 13:35) E parau-atoa-hia e “ture arii” te here e “te haapao maite ra ïa te here i te ture.” (Iak. 2:8, nota; Roma 13:10) Eita tatou e maere no te aha mea faufaa roa ˈi te here. Te na ô ra hoi te Bibilia,“e here te Atua.” (Ioa. 1, 4:8) No Iehova, e ere te here i te hoê noa huru i roto i to tatou aau. Ua haapapu mai hoi te Atua i to ˈna here na roto i ta ˈna mau ohipa. Ua papai Ioane: “I teie i faaitehia mai ai te here o te Atua ia tatou: ua tono mai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi i te ao nei ia noaa ia tatou te ora na roto ia ˈna.” (Ioa. 1, 4: 9) E itehia e taata paari tatou i te pae varua na roto i te here ta tatou e faaite ia Iehova, ia Iesu, i to tatou mau taeae e ia vetahi ê.—Mat. 22:37-39.

Ia feruri maite tatou i nia i te mau aratairaa Bibilia, e riro atu â to tatou manaˈo haava ei aveia papu (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. A faataa na no te aha e rahi atu â tatou i te haafaufaa i te mau aratairaa Bibilia ia tutava tatou i te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua.

16 A tutava noa ˈi i te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua, e rahi atu â tatou i te haafaufaa i te mau aratairaa Bibilia. Pinepine te ture i te tano i roto i te hoê noa tupuraa taa maitai. Area te mau aratairaa Bibilia, no te mau tupuraa e rave rau ïa. A feruri na i te tamarii o tei ore i taa mea atâta ia amuimui i te feia iino. E titauhia i te mau metua ia horoa i te mau faatureraa no te paruru ia ˈna. (Kor. 1, 15:33) A tutava ˈi râ te tamarii i te faatupu i te feruriraa paari i te pae varua, e haapii o ˈna i te feruri i nia i te mau aratairaa Bibilia. Mea na reira o ˈna e maiti atu ai i te amuimuiraa maitatai. (A taio i te Korinetia 1, 13:11; 14:20.) Rahi atu â tatou i te feruri i nia i te mau aratairaa Bibilia, rahi atu â to tatou manaˈo haava i te riro ei aveia papu! E taa maitai atu â ïa tatou eaha ta te Atua e hinaaro ia rave tatou i roto i tera e tera tupuraa.

17. No te aha e parau ai te vai ra te mau mea atoa ia tatou no te rave i te faaotiraa paari?

17 Te vai ra te mau mea atoa ia tatou no te rave i te faaotiraa ia mauruuru o Iehova. I roto i te Bibilia, e itehia te mau ture e aratairaa o te tauturu mai “ia aravihi roa te taata o te Atua e ia ineine roa no te mau ohipa maitatai atoa.” (Tim. 2, 3:16, 17) E tauturu mai te mau aratairaa Bibilia ia taa eaha te manaˈo o Iehova. E titauhia râ ia rave i te mau maimiraa no te ite mai i tera mau aratairaa. (Eph. 5:17) No reira, te vai ra ïa te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova, te Watchtower Library, te VAIRAA BUKA I NIA TE INTERNET Watchtower e te ravea roro uira JW Library. E faufaa-mau-hia tatou ia faaohipa i tera mau ravea i roto i ta tatou iho haapiiraa e ta te utuafare.

E HAAMAITAIRAA TE HOÊ MANAˈO HAAVA HAAPIIHIA E TE BIBILIA

18. Eaha te tupu ia haapao tatou i ta Iehova mau ture e aratairaa?

18 E maitai roa mai to tatou oraraa ia haapao tatou i ta Iehova mau ture e aratairaa! Te na ô ra te Salamo 119, irava 97 tae atu 100: “Te rahi roa nei to ˈu hinaaro i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei. E ite rahi to ˈu i te parau na oe ra, i to tau mau enemi ra: e tia hoi i te vai-maite-raa i pihaiiho ia ˈu. Ite rahi to ˈu i to tau mau orometua atoa ra, no te mea te feruri nei au i ta oe i faaite maira. Ite rahi to ˈu i to te feia tahito ra; no te mea te haapao nei au i ta oe parau.” Ia faaherehere tatou i te taime no te feruri maite i nia i te mau ture e aratairaa a te Atua, e rahi atu â to tatou paari e ite. E ma te faaohipa i ta ˈna mau ture e aratairaa no te haapii i to tatou manaˈo haava, e naea ia tatou “te faito paari o te Mesia.”—Eph. 4:13.