Eaha to roto?

Tapura tumu parau

I nehenehe na oia e fanaˈo i te farii maitai a te Atua

I nehenehe na oia e fanaˈo i te farii maitai a te Atua

E HINAARO tatou i te farii maitai e te haamaitairaa a Iehova a tavini ai ia ˈna. E nafea ïa ia fanaˈo i ta ˈna farii maitai? I tahito ra, ua rave vetahi i te hara ino mau, ua noaa faahou râ ia ratou te farii maitai a te Atua i muri aˈe. Ua faatupu te tahi atu i te mau huru maitatai, ua ere râ ratou i te farii maitai a te Atua i te hopearaa. E ui paha tatou, ‘Eaha ïa ta Iehova e imi i roto i te aau o te taata tataitahi?’ E nehenehe te hiˈoraa o Rehoboama te hoê arii no Iuda e tauturu mai ia ite i te pahonoraa.

HAAMATARAA FIFI

Ua faatere o Solomona, te metua tane o Rehoboama, ei arii i nia ia Iseraela e 40 matahiti i te maoro. (Arii 1, 11:42) I muri aˈe i te poheraa o to ˈna metua, ua tere Rehoboama mai Ierusalema ˈtu i Sekema no te riro ei arii. (Par. 2, 10:1) Ua taiâ anei oia? Ua matauhia hoi Solomona no to ˈna paari rahi. E tia ia Rehoboama ia faaite e paari atoa to ˈna no te faatitiaifaro i te hoê fifi.

Ua teimaha roa te mau Iseraela, tono ihora ratou i te mau tia no te faaite ia Rehoboama i to ratou hinaaro. Ua na ô ratou: “Teiaha roa to te zugo a to metua i nia [ia] matou, e tena na, e faahuru mâmâ na oe i ta matou ohipa rahi i to metua ra, e te zugo teiaha ta ˈna i tuu mai i nia ia matou, e faaroo matou ia oe i reira.”—Par. 2, 10:3, 4.

E ere i te mea ohie no Rehoboama ia rave i te faaotiraa. Ia farii oia i te aniraa a te nunaa, e ere oia e to ˈna utuafare i to ratou oraraa fanaˈo. Tera râ, ia ore oia e farii, e orure hau te nunaa. E nafea ïa oia? Ua paraparau na mua o ˈna i te feia paari o tei turu na i to ˈna metua tane. Ua faaitoito ratou ia ˈna ia faaroo i te nunaa. Ua haere atoa râ oia i te mau tane apî e faaoti ihora i te haavî i te nunaa. Na ô atura oia: “Ua faateiaha hoi tau metua i to outou zugo, e rahi hua râ ta ˈu i te teiaha; i papai â hoi tau metua ia outou i te papai mau, e papai râ vau ia outou i te okerebe,” e mauhaa hui ïa o te hamanihia i te iri puaa, e huˈahuˈa ivi aore ra auri to te hopearaa.—Par. 2, 10:6-14.

Eaha te haapiiraa no tatou? I teie mahana, e rave rahi feia paari tei tavini maoro ia Iehova. E nehenehe ratou e tauturu mai ia rave i te mau faaotiraa maitai. E haerea paari ïa ia faaroo ia ratou.—Ioba 12:12.

“UA FAAROO AˈERA RATOU I TAUA PARAU A IEHOVA”

Ua haaputuputu Rehoboama i ta ˈna nuu no te aro i te mau opu orure hau. Ua tono râ Iehova i te peropheta Semaia no te parau atu: “Eiaha outou e tae, eiaha e aro i to outou mau taeae, i te tamarii a Iseraela: e hoˈi te taata atoa i te utuafare; na ˈu hoi taua parau nei.”—Arii 1, 12:21-24. *

Mea ohie anei no Rehoboama ia faaroo ia Iehova? Eaha to te nunaa manaˈo i teie arii apî? Ua parau hoi oia e e papai ia ratou i “te okerebe,” aita râ oia i nehenehe noa ˈˈe e rave i te tahi mea i mua i ta ratou orure-hau-raa! (A hiˈo atoa i te Paraleipomeno 2, 13:7.) Noa ˈtu eaha to te nunaa manaˈo ia Rehoboama, “ua faaroo aˈera ratou [te arii ïa e ta ˈna nuu] i taua parau a Iehova ra; e ua hoˈi ratou, ua haere i te utuafare, ta Iehova hoi i parau maira.”

Eaha te haapiiraa no tatou? E haerea paari ia faaroo ia Iehova noa ˈtu e faaooo mai te taata. E tamau iho â te Atua i te haamaitai mai ia faaroo tatou ia ˈna.—Deut. 28:2.

Ua haamaitaihia anei Rehoboama i to ˈna faarooraa ia Iehova? A faatere noa ˈi ia Iuda e Beniamina, ua patu Rehoboama i te mau oire apî na to ratou tuhaa fenua, oia atoa i te mau oire tei “etaeta roa ˈtura ia ˈna.” (Par. 2, 11:5-12) Hau atu â, ua auraro Rehoboama maa taime i te ture a Iehova. Mea rahi atoa tei faarue i na opu 10 haamori idolo no te haere i Ierusalema e turu ia Rehoboama e te haamoriraa mau. (Par. 2, 11:16, 17) I te mea ua faaroo o Rehoboama ia Iehova, ua puai atu â to ˈna basileia.

UA HARA REHOBOAMA E UA TATARAHAPA

A puai mai ai te faatereraa a te arii Rehoboama, rave ihora oia i te tahi ohipa huru ê. Ua faaea oia i te auraro i ta Iehova ture e haamata ihora i te haamori i te mau atua hape. No te aha? Ua ohipa anei to ˈna mama ati Amona i nia i ta ˈna faaotiraa? (Arii 1, 14:21) Aita tatou i ite, ua pee râ te nunaa i to ˈna hiˈoraa ino. No reira Iehova i vaiiho ai i te arii Sisaka no Aiphiti ia haru e rave rahi oire i te fenua o Iuda. Ua tupu te reira noa ˈtu ua faaetaeta Rehoboama i tera mau oire!—Arii 1, 14:22-24; Par. 2, 12:1-4.

Ua ino roa ˈtu te tupuraa a haere ai Sisaka e ta ˈna nuu e haru ia Ierusalema, i reira hoi Rehoboama e faatere ai. I tera taime, ua faaite atu te peropheta Semaia i teie poroi no ǒ mai i te Atua ra ia Rehoboama e ta ˈna hui arii: “Ua faarue mai outou ia ˈu; e te vaiiho nei au ia outou i te rima o Sisaka.” Ua nafea Rehoboama a aˈohia ˈi oia? Ua faaite oia i te hoê huru maitai! Te na ô ra te Bibilia: “E oti aˈera te reira, te hui raatira o Iseraela e te arii, ua faahaehaa ihora ia ratou iho; e ua na ô aˈera ratou, e parau-tia ta Iehova.” No reira ua faaora Iehova ia Rehoboama, area o Ierusalema ua haamouhia ïa.—Par. 2, 12:5-7, 12.

I muri iho, ua tamau noa Rehoboama i te faatere ei arii i nia ia Iuda. Hou a pohe ai, ua horoa oia e rave rahi ô i ta ˈna mau tamarii atoa. Peneiaˈe, ua na reira Rehoboama ia ore ratou ia orure hau i to ratou taeae ia Abia o te mono atu ia ˈna. (Par. 2, 11:21-23) Ua ohipa ïa Rehoboama ma te paari atu â, hau atu i to ˈna apîraa ra.

E HIˈORAA MAITAI ANEI REHOBOAMA?

Noa ˈtu ua rave Rehoboama i te mea maitai i te tahi taime, te na ô ra te Bibilia: “Ua rave oia i te ino.” Eaha te tumu? No te mea “aita to ˈna aau i au tamau i te imi ia Iehova.” No reira o Iehova i ore ai i mauruuru ia ˈna.—Par. 2, 12:14.

Aita Rehoboama i faatupu i te auhoaraa piri e o Iehova mai ia Davida

Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Rehoboama? Ua faaroo oia i te Atua i te tahi taime e ua rave atoa i te mea maitai no te nunaa o Iehova. Aita râ oia i faatupu i te auhoaraa piri e o Iehova e aita atoa i imi mau i te farii maitai a Iehova. I muri aˈe, ua faaea oia i te rave i te mea maitai e haamata aˈera i te haamori i te mau atua hape. I to ˈna fariiraa i te aˈo a Iehova, ua tatarahapa mau anei Rehoboama ia fanaˈo oia i te farii maitai a te Atua? Aore ra ua na reira no te mea tera ta vetahi i parau atu ia rave? (Par. 2, 11:3, 4; 12:6) I muri aˈe, ua rave â oia i te mea ino. Mea taa ê roa ïa Rehoboama i to ˈna papa ruau o te arii Davida! Ua hara Davida, ua tatarahapa mau râ o ˈna i ta ˈna i rave. I te roaraa o to ˈna oraraa, ua here oia ia Iehova e ua faaea noa i roto i te haamoriraa mau.—Arii 1, 14:8; Sal. 51:1, 17; 63:1.

Mea rahi ta tatou e haapii mai i teie aamu Bibilia. E nehenehe e haapopou i te feia o te aupuru i to ratou utuafare e o te hamani maitai ia vetahi ê. No te fanaˈo râ i te farii maitai a Iehova, mea tia atoa ia haamori ia ˈna mai ta ˈna e hinaaro ra e ia faatupu i te auhoaraa piri e o ˈna.

E titauhia ïa te here mau ia Iehova. Ia ura noa te auahi, e titauhia ia rahi te vahie. E puai noa atoa to tatou here i te Atua ma te haapii tamau i ta ˈna Parau, ma te feruri maite i te reira e ma te tamau i te pure. (Sal. 1:2; Roma 12:12) Na tera here e tauturu mai ia faaoaoa ia Iehova i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave. E turai atoa mai te reira ia tatarahapa mau ia hara noa ˈtu tatou e ia ani ia Iehova ia faaore mai i ta tatou hara. Ma te na reira, eita roa ˈtu tatou e riro mai ia Rehoboama, e vai taiva ore noa râ tatou i roto i te haamoriraa mau.—Iuda 20, 21.

^ No te mea ua taiva o Solomona, ua parau aˈena te Atua e amaha na opu 12 o Iseraela e e piti basileia te haamauhia.—Arii 1, 11:31.