Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu”

“Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu”

A FERURI na e te haere ra oe na nia i te purumu i te maororaa po. Taa ihora ia oe e te na muri mai ra te hoê taata ia oe. Ia faaea oe i te haere, e faaea atoa o ˈna. Ia haere vitiviti oe, na reira atoa o ˈna. Haamata ihora oe i te horo i ǒ to oe hoa ra i pihai iho mai. Tatara maira to oe hoa i te opani e tomo atura oe. Topa te hau! Ua ora mai oe.

Aita paha oe i farerei aˈenei i teie tupuraa. Tera râ, te faaruru ra oe i te tahi atu mau tupuraa ahoaho, a haapeapea ˈtu ai oe. Peneiaˈe te aro nei oe i te hoê paruparu ta oe e hinaaro e haavî, te tamau noa ra râ oe i te rave i taua â hape ra. Aita atoa paha e ohipa ta oe mea maoro teie nei, e pau te imi, aita iho â i noaa mai. Te haapeapea atoa ra paha oe ia paari mai oe, a roohia ˈtu ai i te maˈi. Aore ra e fifi ê atu paha to oe.

Noa ˈtu eaha to oe fifi, mea maitai mai te peu e e hoa to oe ta oe e nehenehe e faaite i to oe mau haapeapearaa e tei ineine i te tauturu ia oe. Te vai ra anei te hoa rahi mai tera? Te vai ra. O Iehova, e hoa oia no te taata haapao maitai ra o Aberahama, mai tei papaihia i roto i te Isaia 41:8-13. I na irava 10 e te 13, te fafau ra Iehova ia tatou tataitahi: “Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe: oia ïa, e mau vau ia oe i tau rima atau parau-tia ra. O vau hoi to Atua ra, o Iehova, o tei mau ia oe i to rima atau ra; o tei parau atu ia oe e, Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu.”

“E MAU VAU IA OE”

Mea mahanahana roa ta Iehova mau parau. A tamata na i te feruri i ta Iehova e fafau mai ra. Aita te irava e parau ra e te haere ra oe na pihai iho ia Iehova a tapea noa ˈi i to ˈna rima. Mai te peu e mai te reira, te tapea ra ïa to Iehova rima atau i to oe rima aui. E ere râ te reira. Te toro ra Iehova i to ˈna “rima atau parau-tia,” a mau ai ia ˈna “to rima atau.” Mai te huru ra e te huti mai ra oia ia oe i rapae i te hoê tupuraa fifi. Ia mau ia Iehova to oe rima atau, e faaitoito oia ia oe ma te parau atu: “Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu.”

Te hiˈo ra anei oe ia Iehova mai to oe Metua e Hoa î i te here? Te tiaturi ra anei oe e e tauturu oia ia oe ia fifi oe? Te tâuˈa mai ra iho â Iehova ia oe e te hinaaro ra e tauturu ia oe. Ia fifi oe, eiaha e taiâ. Ta ˈna ïa e hinaaro ra. No te aha? No te mea mea here roa na ˈna ia oe. E “tauturu fatata” mau â oia “ia roohia [oe] e te ati.”—Sal. 46:1.

IA FAAHAPAHAPA NOA OE IA OE NO TA OE MAU HAPA TAHITO

Te vai ra o te manaˈo noa i ta ratou mau hapa tahito, a uiui atu ai e ua faaore anei te Atua i ta ratou mau hapa. O oe atoa paha. Mai te peu e e, a manaˈo ïa i te taata haapao maitai ra o Ioba, o tei faˈi e ua hara oia i to ˈna apîraa. (Ioba 13:26) Ua taparu atoa te papai salamo ra o Davida ia Iehova: “Eiaha oe e manaˈo mai i te ino e te mau hara o tau apîraa.” (Sal. 25:7) No te mea e taata tia ore tatou, “ua rave” tatou paatoa “i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua.”—Roma 3:23.

No te mau Iseraela te mau parau mahanahana o te Isaia pene 41. No ta ratou mau hara rahi, ua parau Iehova e e faautua oia ia ratou ma te hopoi ê ia ratou i Babulonia. (Isa. 39:6, 7) Ua fafau atoa râ oia e e faaora mai oia i te feia e tatarahapa e e hoˈi mai ia ˈna ra! (Isa. 41:8, 9; 49:8) I teie mahana, te here ra e te aroha hamani maitai atoa ra Iehova i te feia e tatarahapa mau ra e e hinaaro ra e faaoaoa ia ˈna.—Sal. 51:1.

A hiˈo na ia Tema. * I tutava na oia i te haapae i te hohoˈa faufau e te mirimiriraa i te mero atiraa, e peu viivii hoi. Pinepine râ oia i te topa faahou i roto, a manaˈo atu ai e mea faufaa ore roa o ˈna. “Ia pure râ vau ia Iehova no te taparu atu ia faaore mai i ta ˈu hara, e faatia mai oia ia ˈu.” Ua tauturu atu Iehova na roto i te mau matahiapo o ta Tema amuiraa, tei parau ia ˈna ia niuniu ia ratou ia topa noa ˈtu oia i roto i taua nau peu ra. Te faˈi ra oia: “E ere mea ohie ia niuniu ia ratou. Tera râ, i te mau taime atoa i na reira ˈi au, ua itoito mai au.” Ua faanaho atura te mau matahiapo e ia farerei te tiaau haaati ia Tema. Ua na ô te tiaau haaati ia Tema: “Aita vau i haere mai mai tera noa. Tei ǒ nei au no te mea na te mau matahiapo i ani mai ia ˈu ia haere mai. Ua maiti ratou ia oe no te fanaˈo i teie tere faaitoitoraa.” Ua parau Tema: “O vau tei hara, ua horoa mai râ Iehova i te tauturu, maoti te mau matahiapo.” Ua haapae roa ˈtura Tema i taua nau peu ino ra, ua riro mai ei pionie tamau, e te tavini ra i teie nei i te hoê amaa. Ua tauturu te Atua i teie taeae, e tauturu atoa oia ia oe ia hapa oe.

IA HAAPEAPEA OE NO TE OHIPA

Te haapeapea ra vetahi no te mea ua ere ratou i ta ratou ohipa e aita â i noaa mai atura te tahi atu ohipa. E ere mea ohie ia ore oe e ravehia e tera e tera paoti. E manaˈo vetahi i roto i teie fifi e mea faufaa ore ratou. E nafea Iehova e nehenehe ai e tauturu ia oe? Eita paha oia e horoa oioi atu i te hoê ohipa maitai. E nehenehe râ oia e tauturu ia oe ia haamanaˈo i ta Davida i parau: “I vai apî na hoi au, e teie nei ua ruhiruhia; aitâ râ vau i ite i te feia parau-tia i te faarueraahia, e to ˈna ra huaai i te aniraa i te maa.” (Sal. 37:25) Mea faufaa roa oe no Iehova, e te toro atu ra oia i to ˈna “rima atau parau-tia,” ia noaa hoi ia oe tei hinaaro-mau-hia ia tamau noa oe i te tavini ia ˈna.

E nafea Iehova e tauturu ai ia oe ia ere oe i ta oe ohipa?

Ua ite roa Sara, e faaea ra i Colombie, i ta Iehova tauturu. Ua monihia oia i to ˈna raveraa i te ohipa na te hoê taiete roo maitai. No to ˈna râ hinaaro e tavini atu â ia Iehova, ua faarue oia i ta ˈna ohipa e ua rave i te taviniraa pionie. Tera râ, mea fifi ia ite mai i te ohipa afa taime. Faatia ihora oia i te tahi hoohooraa na ˈna. A pau riirii ai râ ta ˈna moni, vaiiho atura oia i teie imiraa. Te na ô ra oia: “E toru matahiti tei mairi, auaˈe râ Iehova i noaa ˈi ia ˈu ia faaoromai.” Ua haapii oia eaha tei hinaaro-mau-hia e ana, e eaha te rave ia ore e haapeapea no ananahi. (Mat. 6:33, 34) Niuniu maira te paoti ia Sara no te pûpû mai i te ohipa ta ˈna i rave na. Ua parau oia e e farii oia i te ohipa mai te peu noa e e afa taime, e mai te peu atoa e faatiahia o ˈna ia rave i te faaearaa ohipa no te mau putuputuraa e te mau tairururaa. I teie mahana, e ere mea rahi ta Sara moni, to roto noa râ oia i te taviniraa pionie. I te roaraa o taua mau taime fifi ra, ua ite roa oia i to Iehova rima î i te here.

IA HAAPEAPEA OE IA PAARI MAI OE

Mea rahi te haapeapea ra no te mea te paari mai ra ratou e ua fatata i te faatuhaahia. Te uiui ra ratou e e navai anei ta ratou moni no te ora i te hoê oraraa fanaˈo. Te haapeapea atoa ra ratou ia maˈihia ratou a muri aˈe. Ua taparu te hoê papai salamo, peneiaˈe te arii Davida, ia Iehova: “Eiaha e taiva ia ˈu i te ruhiruhiaraa ra; e ia paruparu vau ra, eiaha e faarue ia ˈu.”—Sal. 71:9, 18.

Eaha ta te feia paari e nehenehe e rave ia ore ratou ia taiâ i te ananahi? Ia haapuai noa ïa ratou i to ratou faaroo i te Atua e ia tiaturi e e horoa ˈtu iho â oia i tei hinaaro-mau-hia e ratou. No te feia râ i ora na i te hoê oraraa fanaˈo a monihia ˈi ratou, ia haapii ïa ratou i te ora i te hoê oraraa haihai e i te mauruuru i te reira. E taa atoa paha ia ratou e mea maitai aˈe ia amu i “te maiore,” eiaha râ i “te puaatoro poria,” ia ore ratou ia maˈihia! (Mas. 15:17) Ia haamau oe i to oe feruriraa i nia i ta oe taviniraa ia Iehova, e aupuru iho â oia ia oe ia paari mai oe.

José raua Rose, Tony raua Wendy

Hau atu i te 65 matahiti to José raua Rose taviniraa ia Iehova ma te taime taatoa. Mea rahi te fifi ta raua i farerei na. I haapao na raua i te papa o Rose i te po e te ao. I tâpû-atoa-hia na José no te mariri ai taata e i rapaauhia na i te raau tupohe i taua maˈi ra. Ua toro Iehova i to ˈna rima atau i teie nau hoa faaipoipo haapao maitai. Ua faaohipa oia ia Tony raua Wendy, te tahi atu nau hoa faaipoipo Kerisetiano. E piha to raua, ta raua i faataa no te mau pionie taime taatoa ma te tamoni ore. A haere haapiiraa noa ˈi Tony, te haamanaˈo ra oia ia hiˈo oia na roto i te haamaramarama, e ite noa oia ia José raua Rose e poro haere ra. Ua au roa Tony i to raua itoito rahi, e ua putapû roa oia. Pûpû atura Tony raua Wendy i taua piha ra no José raua Rose, no te mea mea maoro to raua taviniraa ia Iehova. Ahuru ma pae matahiti to raua tautururaa ia José ma, piri i te 85 matahiti to raua i teie nei. E ô Tony ma no ǒ mai ia Iehova ra. Te manaˈo ïa o José ma.

Te fafau ra Iehova ia oe: “Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu.” Te toro nei oia i to ˈna “rima atau parau-tia” ia oe atoa. E oe? E toro anei oe i to oe rima ia ˈna ra?

^ Ua tauihia te iˈoa.