Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia itehia oe e vai?

Ia itehia oe e vai?

“E ere hoi te Atua i te Atua parau-tia ore a moˈe ai ia ˈna ta outou ohipa e to outou hinaaro rahi i to ˈna iˈoa.”—HEB. 6:10.

HIMENE: 39, 30

1. Ua hamanihia tatou e teihea hinaaro?

 A FERURI na e farerei oe i te tahi taata ta oe i matau e e faatura ra. Eaha to oe huru ia moˈe ia ˈna to oe iˈoa aore ra eita roa ˈtu o ˈna e taa mai ia oe? Eita anei oe e huru ê? Ua hamanihia hoi tatou e te hinaaro ia itehia, aore ra ia fariihia, tatou e vetahi ê e ia ite atoa râ ratou i to tatou huru mau e ta tatou i rave.—Num. 11:16; Ioba 31:6.

2, 3. Eaha te nehenehe e tupu i nia i to tatou hinaaro ia itehia tatou e vetahi ê? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

2 E haapao maitai anaˈe râ eiaha te hinaaro ia itehia mai tatou ia faahuru-ê-hia. E nehenehe te ao a Satani e turai ia tatou ia faaohipa i tera hinaaro no te imi i te hanahana e te tiaraa teitei. Eita ˈtura ïa tatou e horoa faahou i te hanahana e te taviniraa e au i to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova.—Apo. 4:11.

3 Mea hape te manaˈo o vetahi tia haapaoraa i te tau o Iesu. No reira Iesu i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ: “A ara i te mau papai parau, mea au na ratou e hahaere ma te ahu roa, ia arohahia ratou ma te faatura na te mahora, e parahi i mua roa i roto i te mau sunago e i te mau vahi faataahia no te mau manihini tiaraa teitei i te mau tamaaraa.” (Luka 20:46, 47) I muri iho, ua na ô â oia: “E faautuahia ratou ma te etaeta ˈtu â.” Tera râ, ua haapopou Iesu i te tahi vahine ivi o tei horoa e piti lepeta ma te ore e imi ia itehia oia e te taata. (Luka 21:1-4) Na roto i ta ˈna i parau i muri iho, ua faaite papu Iesu i to ˈna manaˈo tei taa ê roa hoi i to te mau tia haapaoraa. E tauturu mai teie haapiiraa ia ite e nafea ia faaohipa maitai i to tatou hinaaro ia itehia tatou, ia tuati te reira i te hinaaro o Iehova.

TE MEA MAITAI ROA ˈˈE IA IMI

4. E imi tatou ia itehia tatou e vai? E no te aha?

4 Ia itehia ratou e te taata, mea rahi te haere i te haapiiraa teitei, te titau i te oraraa fanaˈo e te hanahana i roto i teie nei ao. Ua faataa râ Paulo teihea te mea maitai roa ˈˈe ia imi, ua na ô oia: “I teie nei râ ua ite outou i te Atua, aore ra i to ˈna tanoraa mau ua itehia mai outou e te Atua, eaha ïa outou e hoˈi faahou ai i te mau mea rii faufaa ore a teie nei ao e e hinaaro faahou ai e riro ei tîtî na ratou?” (Gal. 4:9) Auê haamaitairaa rahi ia itehia mai tatou e te Atua, te Faatere hau ê o te ao! Ua ite o Iehova i to tatou huru mau, mea here na ˈna ia tatou e te hinaaro ra o ˈna ia haafatata tatou ia ˈna. Ua hamani ïa o Iehova ia tatou no te faatupu i te auhoaraa piri e o ˈna!—Koh. 12:13, 14.

5. Eaha te titauhia ia rave ia itehia mai tatou e te Atua?

5 I riro na Mose ei hoa no Iehova e teie ta ˈna i ani atu: “E faaite mai oe ia ˈu i ta oe ravea.” Pahono maira Iehova: “E na reira vau, ta oe i parau mai na: ua tiahia hoi oe e au, ua ite au ia oe e to iˈoa.” (Exo. 33:12-17) E nehenehe atoa o Iehova e ite ia tatou. Eaha râ te titauhia ia rave no te riro ei hoa no Iehova? Mea tia ia here ia ˈna e ia pûpû i to tatou ora ia ˈna.—A taio i te Korinetia 1, 8:3.

6, 7. E nafea to tatou auhoaraa e o Iehova e nehenehe ai e mutu?

6 Mea faufaa râ ia vai piri noa e to tatou Metua i te raˈi. Mai te mau Kerisetiano matamua i Galatia, mea tia ia faaea tatou i te riro ei tîtî na “te mau mea rii faufaa ore” mai te oraraa fanaˈo e te hanahana i roto i teie nei ao. (Gal. 4:9) Ua ite ê na tera mau Kerisetiano i Galatia o vai te Atua e ua itehia ratou e te Atua. Te parau ra râ Paulo no tera mau taeae ua “hoˈi faahou” ratou i te mau mea faufaa ore. Mai te huru, te ui ra Paulo i tera mau taeae: “Eaha outou i hoˈi ai i muri no te riro faahou ei tîtî na te mau mea maamaa e te faufaa ore ta outou i faarue aˈena?”

7 E nehenehe atoa te reira e tupu i nia ia tatou. Mai ia Paulo, ua vaiiho paha tatou i te oraraa fanaˈo e te hanahana i roto i te ao a Satani i to tatou iteraa i te parau mau. (A taio i te Philipi 3:7, 8.) Peneiaˈe, i fanaˈo na tatou i te tauturu a te Hau no te haere i te haapiiraa teitei. E ohipa aore ra e imiraa maitai ta tatou na mua ˈˈe. Aore ra ua riro mai paha ei taata tuiroo e te taoˈa rahi no te himene aore ra tuaro. Pauroa tera mau mea, ua vaiiho tatou. (Heb. 11:24-27) Mea maamaa roa ia tatarahapa i ta tatou faaotiraa paari e ia manaˈo ahani aita, e oraraa maitai aˈe ïa to tatou i teie nei! E nehenehe tera huru feruriraa e turai ia hoˈi faahou i te mau mea o teie nei ao, te mau mea ta tatou i faariro aˈena ei mea “faufaa ore.”

IA PUAI NOA TE HINAARO IA ITEHIA TATOU E IEHOVA

8. E nafea ia puai noa te hinaaro ia itehia tatou e Iehova?

8 E nafea ia puai noa te hinaaro ia itehia tatou e Iehova, eiaha râ e teie nei ao? E titauhia ia haamanaˈo e piti haapiiraa faufaa. A tahi, e ite noa iho â o Iehova i te feia e tavini ra ia ˈna ma te haapao maitai. (A taio i te Hebera 6:10; 11:6) Mea poihere roa na Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore atoa. Ei Atua parau-tia, e ere i te mea tano no ˈna ia haafaufaa ore ia ratou paatoa. “Ua ite Iehova i to ˈna mau taata,” eita roa ratou e moˈe ia ˈna. (Tim. 2, 2:19) “Te au maira hoi Iehova i te haerea o te parau-tia ra” e ua ite Iehova i te faaora ia ratou.—Sal. 1:6; Pet. 2, 2:9.

9. Eaha te haapapu ra ua ite mau o Iehova i to ˈna mau taata? A horoa i te hiˈoraa.

9 E ravea taa ê mau ta Iehova i faaohipa i te tahi taime no te haapapu ua ite mau o ˈna i to ˈna mau taata. (Par. 2, 20:20, 29) A feruri na mea nafea o Iehova i te faaoraraa i to ˈna nunaa i te miti Uteute a aˈuaˈu ai te nuu puai a Pharao ia ratou. (Exo. 14:21-30; Sal. 106:9-11) Mea maere mau te ohipa i tupu, e 40 matahiti i muri aˈe, te haamanaˈo noa ra te taata i te reira. (Ios. 2:9-11) E puaihia to tatou faaroo ia haamanaˈo i to Iehova here e te mau ravea puai ta ˈna i faaohipa no te faaora ia ratou i tahito ra. Fatata hoi o Goga no Magoga i te aro mai. (Ezk. 38:8-12) I tera taime, e oaoa roa tatou o te farii maitai a te Atua ta tatou i imi, eiaha râ to teie nei ao!

I te tahi taime, e haamaitai o Iehova i ta ˈna mau tavini ma te ravea manaˈo-ore-hia

10. Eaha te tahi atu haapiiraa faufaa e tia ia haamanaˈo?

10 Te piti o te haapiiraa faufaa e tia ia haamanaˈo, e nehenehe o Iehova e horoa mai i te haamaitairaa ta tatou i ore i manaˈo noa ˈˈe. Ia rave te taata i te mau mea maitai ia itehia ratou e vetahi ê, eita o Iehova e haamaitai atu. Eaha te tumu? Mai ta Iesu i parau, ua navai noa ratou i te arueraahia e te taata. (A taio i te Mataio 6:1-5.) Area o Iehova “te ite i te mau mea atoa,” e fariu to ˈna mata i nia i te feia o tei hamani maitai, aita râ i itehia e te taata. Ua ite o Iehova i ta ratou i rave e e haamaitai oia ia ratou. I te tahi taime, e haamaitai o Iehova i ta ˈna mau tavini ma te ravea manaˈo-ore-hia. E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

UA FARII MAITAI IEHOVA TE TAHI VAHINE HAEHAA

11. Eaha ta Iehova i rave no te faaite ua itehia Maria e ana?

11 Ua maiti o Iehova i te tahi vahine apî haehaa o Maria te iˈoa no te riro ei metua vahine no ta ˈna Tamaiti ra o Iesu. I ora na Maria i te oire iti o Nazareta, mea atea roa ïa i te hiero nehenehe i Ierusalema. (A taio i te Luka 1:26-33.) No te aha o Iehova i maiti ai ia ˈna? Ua parau te melahi Gaberiela ia Maria: “Ua farii-maitai-hia oe e te Atua.” Ua haapapu te mau parau ta Maria i faahiti ia Elisabeta i muri aˈe, e auhoaraa piri roa to raua Iehova. (Luka 1:46-55) Ua itehia Maria e Iehova e no to ˈna haapao maitai, ua haamaitaihia o ˈna mai ta ˈna i ore i manaˈo noa ˈˈe.

12, 13. Mea nafea Iesu i te haafaufaaraahia i to ˈna fanauraa e i te hiero?

12 O vai ma ta Iehova i faaite e ua fanauhia Iesu? E ere i te feia mana i Ierusalema e i Betelehema. Ua tono râ oia ta ˈna mau melahi i te mau tiai mamoe haehaa o te haapao ra i te nǎnǎ i rapae ia Betelehema. (Luka 2:8-14) Haere atura tera mau tiai mamoe e hiˈo i te aiû fanau-apî-hia. (Luka 2:15-17) Ua maere roa paha Maria raua Iosepha i te haafaufaaraahia Iesu mai tera. Mea taa ê roa ta Iehova raveraa i ta te Diabolo. I to Satani tonoraa i te feia hiˈo fetia ia Iesu, ua ite pauroa to Ierusalema ua fanauhia oia, horuhoru aˈera te taata. (Mat. 2:3) I muri aˈe, e rave rahi tamarii tei haapohehia.—Mat. 2:16.

13 Ia au i te ture a Iehova i to Iseraela, 40 mahana i muri aˈe i te fanauraa o te hoê tamaroa, e tia i te metua vahine ia pûpû i te tusia na Iehova. No reira Maria raua Iosepha i hopoi ai ia Iesu i te hiero i Ierusalema, e iva ïa kilometera te atea ia Betelehema. (Luka 2:22-24) I te roaraa o to ratou tere, ua uiui paha Maria e ohipa taa ê anei ta te tahuˈa e rave no Iesu. Oia mau, ua farii-maitai-hia Iesu, e ere râ paha mai ta Maria i manaˈo. Ua maiti hoi Iehova ia Simeona, ‘taata parau-tia e te mǎtaˈu i te Atua’ e ia Ana, peropheta vahine 84 matahiti no te faaite o Iesu te Mesia fafauhia.—Luka 2:25-38.

14. Mea nafea o Iehova i te haamaitairaa ia Maria?

14 Ua tamau anei o Iehova i te haafaufaa ia Maria no to ˈna haapao-maite-raa ia Iesu? E, ua ara hoi Iehova ia papaihia te mau mea ta Maria i parau e i rave i roto i te Bibilia. E au ra e aita o Maria i nehenehe e haere na muri ia Iesu i te roaraa o ta ˈna taviniraa e toru matahiti e te afa. Peneiaˈe no te mea e vahine ivi oia e mea maitai aˈe no ˈna ia faaea i Nazareta. Aita ïa Maria i ite i te mau ohipa faahiahia ta vetahi ê i ite. Tera râ, i te poheraa Iesu, tei reira Maria. (Ioa. 19:26) I muri aˈe, tei Ierusalema oia e te mau pǐpǐ a Iesu hou a niniihia ˈi te varua moˈa i te Penetekose. (Ohi. 1:13, 14) Eita e ore i tera taime Maria e te tahi atu mau pǐpǐ i te faatavairaahia. Mai te peu tera iho â, ua fanaˈo atoa ïa oia i te haamaitairaa e ora e o Iesu i te raˈi e a muri noa ˈtu. Auê fanaˈoraa faahiahia mau no to ˈna taviniraa i te Atua ma te haapao maitai!

UA FARII MAITAI IEHOVA I TA ˈNA TAMAITI

15. Mea nafea o Iehova i te faaiteraa ua farii maitai o ˈna ia Iesu i te fenua nei?

15 Aita Iesu i hinaaro ia haafaufaa te mau tia haapaoraa e te feia mana ia ˈna. E toru râ taime ua parau roa mai o Iehova mai te raˈi mai mea here na ˈna ta ˈna Tamaiti. Auê faaitoitoraa rahi no Iesu! I to ˈna bapetizoraahia i Ioridana, ua na ô Iehova: “O ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia, ta ˈu i mauruuru roa.” (Mat. 3:17) E au ra e o Ioane Bapetizo anaˈe tei faaroo i tera mau parau. Fatata hoê matahiti hou to Iesu poheraa, ua faaroo e toru o ta ˈna mau aposetolo i te reo o Iehova i te parauraa: “O ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia, ta ˈu i mauruuru roa. A faaroo ia ˈna.” (Mat. 17:5) E tau mahana na mua ˈˈe i te poheraa o Iesu, ua paraparau faahou o Iehova i ta ˈna Tamaiti mai te raˈi mai.—Ioa. 12:28.

Eaha ta oe e haapii mai i te haafaufaaraa o Iehova i ta ˈna Tamaiti? (A hiˈo i te paratarafa 15-17)

16, 17. Mea nafea o Iehova i te haafaufaa-taa-ê-raa ia Iesu?

16 Ua ite Iesu e parihia o ˈna ei taata faaino i te Atua e e faaruru oia i te pohe haama. Noa ˈtu râ, ua pure Iesu ia tupu te hinaaro o te Atua, eiaha râ to ˈna. (Mat. 26:39, 42) Ua imi ïa Iesu ia itehia mai o ˈna e to ˈna Metua, eiaha râ e teie nei ao. Tera te tumu “i faaoromai ai oia i te pou haamauiuiraa ma te tâuˈa ore i te haama.” (Heb. 12:2) Mea nafea o Iehova i te haafaufaaraa ia Iesu?

17 I nia i te fenua, ua pure Iesu no te ani ia noaa faahou ia ˈna te hanahana ta ˈna i fanaˈo na i te raˈi i pihai iho i to ˈna Metua. (Ioa. 17:5) Aita e irava Bibilia e faaite ra ua imi Iesu i te hanahana hau aˈe. Aita o ˈna i titau i te hoê haamaitairaa taa ê no to ˈna raveraa i te hinaaro o Iehova i nia i te fenua. Eaha râ ta Iehova i rave? Ua haafaufaa taa ê Iehova ia Iesu. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua horoa ˈtu o Iehova i “te hoê tiaraa teitei aˈe” i te raˈi. Ua horoa atoa i te pohe ore ia Iesu, aita hoê noa ˈˈe i fanaˈo i te reira na mua ˈtu! * (Phil. 2:9; Tim. 1, 6:16) Auê ravea maere rahi ta Iehova i faaohipa no te haamaitai ia Iesu no to ˈna taviniraa i te Atua ma te haapao maitai!

18. Eaha te tauturu mai ia imi i te farii maitai a te Atua, eiaha râ to teie nei ao?

18 Eaha te tauturu mai ia imi i te farii maitai a te Atua, eiaha râ to teie nei ao? E tia ia haamanaˈo noa eita roa e moˈe ia Iehova ta ˈna mau tavini haapao maitai e e haamaitai iho â oia ia ratou, peneiaˈe ma te ravea taa ê! Eita e noaa ia tatou ia ite papu e nafea o Iehova ia haamaitai mai a muri aˈe. A faaoromai tamau noa ˈi i te fifi i teie mahana, e haamanaˈo anaˈe fatata teie nei ao e te hanahana ta ˈna e pûpû mai i te mou. (Ioa. 1, 2:17) Area to tatou Metua î i te here o Iehova, eita roa e moˈe ia ˈna ta tatou ohipa e to tatou hinaaro rahi i to ˈna iˈoa. Eaha te tumu? No te mea e ere o Iehova i “te Atua parau-tia ore.” (Heb. 6:10) E faaite mai iho â oia, peneiaˈe ma te ravea taa ê, ua farii-maitai-hia tatou e ana!

^ E haamaitairaa manaˈo-ore-hia no te mea aita te parau o te pohe ore i roto i te mau Papai Hebera.