Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau kerisetiano e te totaiete taata i teie mahana

Te mau kerisetiano e te totaiete taata i teie mahana

Te mau kerisetiano e te totaiete taata i teie mahana

“E e ririhia hoi outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.”—MATAIO 24:9.

1. Eaha te tapao taa ê mau o te kerisetianoraa?

 TE FAAATEA-Ê-RAA mai i to teie nei ao, o te hoê ïa tapao e itehia ˈi te mau kerisetiano matamua. I roto i te hoê pure i to ˈna Metua i te raˈi ra o Iehova, ua na ô aˈera o Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ua tuu atu vau i ta oe parau ia ratou, e te riri nei to te ao nei ia ratou no te mea e ere ratou i to teie nei ao, mai ia ˈu hoi e ere i to teie nei ao ra.” (Ioane 17:14) A titauhia ˈtu ai oia i mua ia Ponotio Pilato, ua na ô aˈera Iesu e: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia.” (Ioane 18:36) Ua haapapuhia mai te parau no te faaatea-ê-raa mai te kerisetianoraa matamua i to teie nei ao na te mau Papai Heleni Kerisetiano e na te feia tuatapapa aamu.

2. (a) Ua itehia anei te tahi tauiraa i roto i te mau taairaa i rotopu i te mau pǐpǐ a Iesu e te ao nei a mairi noa ˈi te tau? (b) No roto mai anei te Basileia o Iesu i te tauiraa o te mau nunaa?

2 Ua haapapu mai anei o Iesu i muri iho e, e tupu te hoê tauiraa i roto i te mau auraa i rotopu i ta ˈna pǐpǐ e teie nei ao e e tupu to ˈna Basileia na roto i te faariiraa mai teie nei ao i te kerisetianoraa? Aita. Aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe parau ta ta ˈna mau pǐpǐ i faauruahia e papai i muri aˈe i te poheraa o Iesu, i faahiti noa ˈˈe i te hoê parau mai te reira te huru. (Iakobo 4:4 [papaihia tau taime noa hou te matahiti 62 o to tatou nei tau]; Ioane 1, 2:15-17; 5:19 [papaihia i te area o te mau matahiti 98 o to tatou nei tau]) Te faatuati ra râ te Bibilia i te parau no te “vairaa mai” o Iesu e no te “haerea” mai oia i muri iho i roto i te mana o te Basileia “[i te hopearaa o te amuiraa o te mau mea nei,]” e fatata roa ˈtura i to ˈna “hopearaa,” aore ra haamouraa. (Mataio 24:3, 14, 29, 30; Daniela 2:44; 7:13, 14) I roto i te tapao ta Iesu i horoa mai no nia i to ˈna pa·rou·siʹa, aore ra vairaa mai, ua na ô aˈera oia no nia i ta ˈna mau pǐpǐ mau e: “E pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou, e e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.”—Mataio 24:9.

Te mau kerisetiano mau i teie mahana

3, 4. (a) Mea nafea to te hoê buka paari katolika faataaraa mai i te parau no te mau kerisetiano matamua? (b) Eaha atoa te mau parau i faahitihia no te mau Ite no Iehova e no te mau kerisetiano matamua?

3 O vai te pǔpǔ faaroo i teie mahana tei tui te roo i te pae no te haapaoraa i te mau faaueraa tumu kerisetiano e no te faaatea-ê-raa mai i to teie nei ao, e mea ririhia hoi to ˈna mau melo e te hamani-ino-atoa-hia? Inaha, o vai te faanahonahoraa kerisetiano i roto i teie nei ao hoê â o ratou parau e to te mau kerisetiano matamua? Ia au i te reira, te na ô ra te Buka paari apî katolika (beretane) e: “Ua haapapu mai te faanahoraa kerisetiano matamua, tei faariro-atoa-hia na hoi i te omuaraa ra ei pǔpǔ iti faaroo noa i roto i te mau ati Iuda, i to ˈna huru otahi i roto i ta ˈna haapiiraa no nia i te Atua, e hau atu â no te itoito o to ˈna mau melo, tei tavini na ei ite no Iesu ‘i Iudea e i Samaria e tae roa ˈtu i te hopea o te fenua ra’ (Ohipa 1.:8).”—Buka 3, api 694.

4 A tapao na i te mau parau “faarirohia . . . ei pǔpǔ iti faaroo noa,” “huru otahi i roto i ta ˈna . . . haapiiraa,” “itoito . . . ei ite.” E i teie nei a hiˈo na mea nafea taua buka paari nei ia faataa mai i te parau no te mau Ite no Iehova: “E pǔpǔ faaroo . . . E mau Ite tei tiaturi papu e e tae mai te hopea o teie nei ao i roto i te tahi noa tau matahiti. Te itehia ra taua tiaturiraa uˈana ra i te riroraa ei puai rahi mau i muri mai i to ratou itoito eita e pau. . . . Te hopoia matamua a te melo tataitahi o te pǔpǔ, te haereraa ïa e faaite i te parau no nia ia Iehova i te na ôraa ˈtu e te fatata maira To ˈna Basileia. . . . Te faariro nei ratou i te Bibilia ei pu otahi roa no ta ratou tiaturiraa e no to ratou huru haerea . . . No te riro ei Ite mau, e tia ïa i te taata ia poro ma te aravihi i roto i tera aore ra i tera tuhaa.”—Buka 7, api 864-5.

5. (a) E huru otahi roa te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova i roto i teihea mau tuhaa? (b) A horoa mai i te tahi mau hiˈoraa e faaite maira e e tuati maitai te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova i te mau Papai.

5 E huru otahi roa to te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova i roto i teihea tuhaa? Te faahiti ra te Buka paari apî katolika (beretane) i te tahi: “Aita roa ˈtu ratou [te mau Ite no Iehova] e farii ra i te Toru Tahi, inaha e haapiiraa haamori idolo hoi teie na te etene . . . Te faariro nei ratou ia Iesu ei Ite rahi roa ˈˈe no Iehova, ‘ei atua’ (ia au i ta ratou e huri ra i roto i te Ioane 1:1), aita o ˈna i raro mai i te tahi noa ˈˈe taata, maoti ia Iehova anaˈe ra. . . . Ua pohe oia ei taata e ua faatiahia mai ei Tamaiti varua pohe ore. To ˈna here rahi e to ˈna pohe, o te faufaa ïa ta ˈna i aufau ia noaa faahou i te huitaata nei i te tiamâraa no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. Inaha, te tiaturi nei te ‘feia rahi roa’ (Apok. 7:9) o te mau Ite mau e ora i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei; 144 000 anaˈe feia haapao maitai (Apok. 7:4; 14:1, 4) e nehenehe e fanaˈo i te hanahana o te raˈi i pihai iho i te Mesia. E roohia hoi te paieti ore i te haamouraa. . . . Te bapetizoraa—ta te mau Ite e faaohipa na roto i te hopu-roa-raa i raro i te pape . . . [o] te taipe itehia ïa no te pûpûraa ratou ia ratou iho no te tavini i te Atua ra o Iehova. . . . Ua huti te mau Ite no Iehova i te manaˈo na roto i te oreraa ratou e farii i te pâmuraa toto . . . Mea etaeta roa ta ratou huru morare i te pae no te faaipoiporaa e no te taatiraa.” I roto i teie nei mau tuhaa te mau Ite no Iehova e riro ai ei mau taata otahi roa, to ratou râ tiaraa no nia i teie mau tuhaa, ua niu-papu-hia ïa i nia i te Bibilia.—Salamo 37:29; Mataio 3:16; 6:10; Ohipa 15:28, 29; Roma 6:23; Korinetia 1, 6:9, 10; 8:6; Apokalupo 1:5.

6. Eaha te tiaraa i mauhia na e te mau Ite no Iehova? No te aha?

6 Te na ô râ taua buka katolika nei e i te matahiti 1965 ra (eita e ore i te matahiti teie tumu parau i papaihia ˈi) “aitâ te mau Ite i papu atura e no teie anei totaiete taata ratou, oia hoi te totaiete i reira ratou e ora ˈi.” Eita e ore te taata i papai i teie buka i te manaˈo e a mairi noa ˈi te tau e a rahi noa ˈi te numera o te mau Ite no Iehova e a “rahi noa ˈtu ai i te rave mai i te mau huru e titauhia e te hoê ekalesia aita e tuati ra i te hoê pǔpǔ iti faaroo,” e riro mai ïa ratou ei tuhaa no teie nei ao. Aita râ hoi te reira i haapapuhia. I teie mahana, ua tataimaha te numera o te mau Ite ia faaauhia i te matahiti 1965 ra, ua tapea tamau te mau Ite no Iehova i to ratou tiaraa no nia i teie nei ao. “E ere ratou i to teie nei ao,” mai ia Iesu “e ere i to teie nei ao.”—Ioane 17:16.

Ua faaatea ê mai e ere râ i te feia ino

7, 8. Mai tei itehia i roto i te mau kerisetiano matamua, eaha atoa te itehia ra i roto i te mau Ite no Iehova i teie mahana?

7 Ma te faahiti i te parau no te parururaa a te taata paruru i te faaroo o te mau kerisetiano matamua, oia hoi o Justin Martyr, ua papai o Robert M. Grant i roto i ta ˈna buka Te Kerisetianoraa matamua e te Totaiete taata (beretane): “Ahiri e e mau taata orure hau te mau kerisetiano, e riro ïa ratou i te ore e faatupu i ta ratou opuaraa. . . . O ratou te mau hoa rahi roa ˈˈe o te mau emepera i te pae no te hau e no te nahonaho maitai.” Na reira atoa i teie mahana, ua itehia te mau Ite no Iehova i roto i te ao nei mai te mau taata here i te hau e te nahonaho maitai. Ua ite te mau faatereraa, noa ˈtu eaha te huru faatereraa, e aita ta ratou e mǎtaˈuraa i te mau Ite no Iehova.

8 Ua papai te tahi taata no Marite Apatoerau e: “O te taata manaˈo paetahi anaˈe e te maama te tiaturi e e haamǎtaˈu te mau Ite no Iehova i te mau faanahoraa politita; e ere ratou i te mau taata faahuehue e, mea here hoi na ratou i te hau mai te tia i te hoê tino faaroo ia na reira.” I roto i ta ˈna buka Te patoiraa a te haava manaˈo (farani), teie ta Jean-Pierre Cattelain i papai: “E feia auraro papu te mau Ite i te mau hui mana e te auraro hoi i te mau ture; te aufau nei ratou i ta ratou mau tute e aita ratou e imi ra e ia tauihia aore ra ia faaorehia te mau faatereraa, no te mea aita ratou e faaô nei ia ratou i roto i te mau ohipa a to teie nei ao.” I te taime noa te Hau e titau ai i to ratou ora, ta Cattelain ïa e parau faahou ra, o ta ratou hoi i pûpû taatoa no te Atua, te mau Ite no Iehova e patoi ai i te auraro. I roto i taua tuhaa ra, e fatata roa ïa ratou i te mau kerisetiano matamua.—Mareko 12:17; Ohipa 5:29.

Aita te mau pǔpǔ faatere i taa i to ratou mau hinaaro

9. No nia i te faaatea-ê-raa mai i teie nei ao, eaha te tahi taa-ê-raa taa maitai i rotopu i te mau kerisetiano matamua e te mau katolika o teie nei tau?

9 E rave rahi o te mau emepera roma tei ore i taa i te mau hinaaro o te mau kerisetiano matamua, e ua hamani ino hoi ia ratou. Ma te haapapu mai e no te aha, te na ô ra Te episetole ia Diognetus (beretane), ta te tahi pae e manaˈo ra e no te senekele piti o to tatou nei tau e: “Tei roto te mau kerisetiano i teie nei ao, aita râ ta ratou e tuhaa i reira e aita hoi ratou i faaô atu ia ratou i roto i teie nei ao.” I te tahi aˈe pae, te na ô ra te Piti o te Apooraa a te Vaticana, i roto i ta ˈna Faanahoraa i te Ekalesia i te pae no te Haapiiraa e e “imi [te mau katolika] i te basileia o te Atua na roto i te faaôraa ˈtu ia ratou i roto i te mau ohipa a to teie nei ao” e “ia haa ratou no te faaraa i te roo o teie nei ao mai roto atu i teie nei ao.”

10. (a) Eaha te hiˈoraa a te mau pǔpǔ faatere i te mau kerisetiano matamua? (b) E pinepine te mau Ite no Iehova i te hiˈohia mai te aha te huru, e eaha ïa to ratou huru?

10 Te na ô ra te taata tuatapapa aamu o E. G. Hardy e ua faariro te mau emepera i te mau kerisetiano matamua ei “mea anaanatae ia hiˈo.” Te faahiti ra te taata tuatapapa aamu farani ra o Étienne Trocmé i te parau no “te au ore i reira te mau taata faatere Heleni e Roma e parau ai i ta ratou e faariro ra ei pǔpǔ faaroo [te mau kerisetiano] huru ê mau i te pae Hitia o te râ.” Te haapapu ra te tuatiraa te manaˈo o Pline le Jeune, te tavana roma no Bitinia e te manaˈo o te emepera Trajan, e e mau pǔpǔ ite ore mau te mau pǔpǔ faatere, i te naturaraa mau o te kerisetianoraa. Oia atoa i teie mahana, e pinepine te manaˈo o te mau Ite no Iehova i te ore e taahia e oia hoi i te au-ore-hia e te mau pǔpǔ faatere o teie nei ao. Eita râ te mau Ite e maere e e mǎtaˈu i te reira.—Ohipa 4:13; Petero 1, 4:12, 13.

“I te mau vahi atoa oia ua faainohia”

11. (a) Eaha te mau mea i parauhia no nia i te mau kerisetiano matamua, e eaha tei parauhia no te mau Ite no Iehova? (b) No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e apiti atu i roto i te mau ohipa politita?

11 Teie tei parauhia no nia i te mau kerisetiano matamua: “No nia i taua pǔpǔ faaroo ra, ua ite tatou e, i te mau vahi atoa oia ua faainohia.” (Ohipa 28:22) I te senekele piti o to tatou nei tau, te parau ra te taata haapaoraa etene ra o Celsus e o te tuhaa haihai roa o te totaiete taata ta te kerisetianoraa e titau. Ua parau-atoa-hia no te mau Ite no Iehova e “no roto mai te rahiraa o ratou i te mau taata o to tatou nei totaiete tei erehia i te tahi mea.” Te na ô ra te taata tuatapapa i te aamu o te ekalesia, o Augustus Neander e “te faahohoˈahia ra te mau kerisetiano mai te mau taata tei pohe ia au i teie nei ao, e te faufaa ore atoa i te pae no te mau imiraa taoˈa o te oraraa; . . . e te na ôhia ra hoi e, eaha ˈtu â ïa te huru o te mau ohipa hoo taoˈa o te oraraa nei, ahiri e pauroa te taata mai ia ratou te huru?” No te mea aita roa ˈtu te mau Ite no Iehova e faaô nei ia ratou i roto i te mau ohipa politita, e pinepine atoa ratou i te faahapahia i te mea e te riro nei ratou ei mau taata fifi roa o te totaiete taata nei. Teie nei râ, nafea hoi ratou e nehenehe ai e riro ei feia politita itoito roa e a riro atoa ˈi ei feia turu i te Basileia o te Atua mai te tiaturiraa hoê roa no te huitaata nei? Mea faufaa roa na te mau Ite no Iehova i te mau parau a te aposetolo Paulo e na ô ra e: “E faaoromai maite hoi oe i te ino, ei aito [faehau] maitai i o Iesu Mesia ra. E ore roa tei haere i te tamaˈi ra e haafifi ia ˈna iho i te peu rii no teie nei ao, ia mauruuru oia i tei maiti ia ˈna ei aito [faehau] ra.”—Timoteo 2, 2:3, 4.

12. E tuati maitai te mau Ite no Iehova i te mau kerisetiano matamua i roto i teihea tuhaa faufaa roa i te pae no te faaatea-ê-raa mai?

12 I roto i ta ˈna buka Te hoê aamu o te kerisetianoraa (beretane), teie ta te orometua o K. S. Latourette i papai: “Te hoê o te mau ohipa i reira te mau kerisetiano matamua e ore ai e afaro e te ao heleni-roma, o te faaôraa ˈtu ïa i roto i te tamaˈi. I na senekele matamua e toru, aita i ite-noa-hia ˈˈe i roto i te mau papai kerisetiano e tae roa mai i to tatou nei tau, i te parauraahia e ua faaô atu te mau kerisetiano ia ratou i roto i te tamaˈi.” Te na ô ra te buka a Edward Gibbon oia hoi Te aamu no te tuuraa e te toparaa te Hau emepera Roma (beretane) e: “Eita roa ˈtu e nehenehe e itehia i te mau kerisetiano, ma te ore hoi e faarue i te hoê ohipa moˈa, ia rave i te tiaraa faehau, haava, aore ra tamaiti hui arii.” Ua mau atoa te mau Ite no Iehova i taua tiaraa papu mau ra i te oreraa e faaô atu ia ratou i roto i teie nei ao e te pee nei ratou i te mau faaueraa tumu bibilia e itehia ra i roto i te Isaia 2:2-4 e te Mataio 26:52.

13. Eaha te faahaparaa i faataehia i nia i te mau Ite no Iehova, eaha râ hoi ta te mau ohipa e faaite ra?

13 Te parau nei te mau enemi o te mau Ite no Iehova e e mau taata faaamahamaha utuafare ratou. Parau mau, te vai ra te tahi mau utuafare tei amahamaha ia riro mai hoê aore ra e rave rahi mau melo ei mau Ite no Iehova. Inaha, ua faaite atea mai hoi o Iesu e e tupu te reira. (Luka 12:51-53) Te faaite ra râ te mau numeraraa e mea varavara roa te mau faaipoiporaa e amahamaha e tera te tumu. I roto i te mau Ite no Iehova i Farani, ei hiˈoraa, 1 faaipoiporaa i nia i te 3, te itehia ra e ere te hoa i te Ite. Inaha, e ere te faito faataaraa i roto i taua mau huru faaipoiporaa ra oia hoi hoê Ite e hoê taata e ere i te Ite, i te mea rahi aˈe ia faaauhia i te faito au noa o te fenua Farani taatoa. Eaha hoi te tumu? Te horoa ra te mau aposetolo Paulo raua o Petero i te hoê aˈoraa faauruahia paari mau i te mau kerisetiano i faaipoipo i te feia e ere i te kerisetiano, e te turu nei hoi te mau Ite no Iehova i ta raua mau parau. (Korinetia 1, 7:12-16; Petero 1, 3:1-4) Ia amaha te hoê faaipoiporaa e Ite hoê e e ere te tahi i te Ite, e pinepine te hoa e ere te Ite, te tumu. I te tahi aˈe pae, e rave rahi tausani faaipoiporaa tei ora mai no te mea ua riro mai te mau hoa faaipoipo ei mau Ite no Iehova e ua haamata ratou i te faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia i roto i to ratou oraraa.

Te mau kerisetiano, turu ore i te Toru Tahi

14. Eaha te faahaparaa i faahapahia i te mau kerisetiano matamua, e no te aha e mea hoata mau?

14 Mea hoata mau ia manaˈo e i roto i te hau emepera roma, te hoê o te mau faahaparaa i faahapahia na i te mau kerisetiano matamua, e mau taata ïa ratou o te ore roa e tiaturi i te Atua. Teie ta te taote ra o Augustus Neander i papai: “E mau taata e ore e farii i te mau atua, e mau taata tiaturi ore i te Atua, . . . o te iˈoa ïa e horoahia no te mau kerisetiano i roto i te nunaa.” Mea huru ê mau ia manaˈo e e faarirohia na te mau kerisetiano e haamori i te Poiete ora ra eiaha râ i te mau atua e rave rahi, ei mau taata tiaturi ore i te Atua na te mau etene o te haamori na “e ere hoi . . . i te atua, e mea hamanihia [râ] i te rima taata, e raau e te ofai.”—Isaia 37:19.

15, 16. (a) Eaha ta vetahi mau taata itoito i te pae faaroo i parau no nia i te mau Ite no Iehova, eaha râ te uiraa ta te reira e faatupu? (b) Na te aha e haapapu ra e e mau kerisetiano mau te mau Ite no Iehova?

15 Mea hoata atoa ia manaˈo e i teie mahana, te parau nei vetahi mau upoo faatere o te amuiraa faaroo kerisetiano e e ere te mau Ite no Iehova i te kerisetiano. No te aha hoi? No te mea aita te mau Ite e farii ra i te Toru Tahi. Ia au i te faataaraa parau huru ê mau a te amuiraa faaroo kerisetiano, “te mau kerisetiano o te feia ïa e farii i te Mesia ei Atua.” Ei faataa-ê-raa i te reira, te faataa ra te hoê titionare no teie nei tau i te iˈoa ra “kerisetiano” mai “te hoê taata e tiaturi ia Iesu Mesia e o te apee i ta ˈna mau haapiiraa” e te “kerisetianoraa” mai “te hoê haapaoraa tei niuhia i nia i te mau haapiiraa a Iesu Mesia e o te tiaturi ra e o ˈna te tamaiti a te Atua.” O vai te pǔpǔ fatata aˈe i taua faataaraa parau nei?

16 Te farii nei te mau Ite no Iehova i te faaiteraa a Iesu Mesia iho e faataa maira e o vai mau na oia. Ua haapapu mai hoi oia e: “E Tamaiti au na te Atua,” eiaha râ, “O vau te Atua Tamaiti.” (Ioane 10:36; a faaau e te Ioane 20:31.) E farii ratou i te aˈoraa faauruahia a Paulo no nia i te Mesia e na ô ra e: “O te huru ïa oia no te Atua, e aore oia i parau e haru toroa ia faito atoa oia i te Atua.” * (Philipi 2:6) Te na ô ra te buka Te haapaoraa etene i roto i ta tatou kerisetianoraa (beretane) e: “Aitâ o Iesu Mesia i faahiti aˈenei i taua huru parau nei [te Toru Tahi hoê â faito], e aita aˈenei i itehia i roto i te Faufaa Apî te parau ra ‘Toru Tahi’. Ua fariihia taua manaˈo na te Ekalesia e toru hanere matahiti i muri aˈe i te poheraa o to tatou Fatu; e te tumu o taua tiaturiraa ra no roto mai ïa i te etene.” Te farii nei te mau Ite no Iehova i te haapiiraa a te Bibilia no nia i te Mesia. E mau kerisetiano ratou, eita ratou e turu i te Toru Tahi.

Aita e eukumene

17. No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e tahoê atu i roto i te taatiraa eukemene aore ra e ore ai e anoi atu i roto i te tahi mau faaroo?

17 Na faahaparaa e piti â i ravehia i nia i te mau Ite no Iehova a tahi, aita ratou e faaô atu nei i roto i te taatiraa eukumene, te faaô nei râ ratou i roto i te parauhia ra “te faafariuraa uˈana mau i te taata.” Ua faahapa-atoa-hia ˈtu te mau kerisetiano matamua i teie na faahaparaa toopiti nei. Papu maitai e tuhaa mau â ta te amuiraa faaroo kerisetiano, e ta ta ˈna mau faanahoraa katolika, orthodoxe e porotetani i roto i teie nei ao. Mai ia Iesu, “e ere [te mau Ite no Iehova] i to teie nei ao.” (Ioane 17:14) Nafea hoi ratou e nehenehe ai e amui atu ia ratou i roto i te mau taatiraa faaroo taa ê teie e haafaufaa nei i te haerea e te mau tiaturiraa eita e au i te kerisetiano?

18. (a) No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e nehenehe e faainohia ia parau ratou e o ratou anaˈe teie e faaohipa nei i te haapaoraa mau? (b) A tiaturi noa ˈi ratou e ta ratou te haapaoraa mau, eaha ta te mau katolika roma?

18 O vai hoi te nehenehe e faahapa i te mau Ite no Iehova, i te tiaturiraa e, mai ta te mau kerisetiano matamua i na reira, e o ratou anaˈe teie e faaohipa nei i te haapaoraa mau? Mai ta te ekalesia katolika, a titau noa ˈi oia ma te haavarevare i te tahoê atu i roto i te taatiraa eukumene, i poro: “Te tiaturi nei matou e e tamau â teie haapaoraa mau hoê roa ra i te vai mai i roto i te ekalesia katolika e a te mau aposetolo, ta te Fatu ra o Iesu i horoa mai e ia haapararehia i roto i te mau taata atoa, ia ˈna i parau i te mau aposetolo e: ‘E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.’” (II o te Apooraa a te Vaticana, “Faaiteraa parau no nia i te Tiamâraa faaroo”) Mai te huru ra ïa e eita teie huru tiaturiraa e navai no te turai i te mau katolika ia au i to ratou itoito eita e pau, ia haere e faariro i te mau taata ei pǐpǐ.

19. (a) Ua ineine te mau Ite no Iehova i te aha, e na te aha e turai ra ia ratou? (b) Eaha te tuatapapahia i roto i te tumu parau i mua nei?

19 Te vai ra i roto i te mau Ite no Iehova taua huru itoito nei. Ua ineine maitai ratou i te haere e faaite noa ˈtu eaha te maororaa ta te Atua e hinaaro maira ia ratou e na reira. (Mataio 24:14) E faaiteraa itoto mau ta ratou e rave nei e ere râ i te faaitoitoraa haavî. Na te aroha taata-tupu e turai nei ia ratou e na reira, eiaha râ na te riri uˈana i te huitaata nei. Te tiaturi nei ratou e ia ora mau â te rahiraa o te taata. (Timoteo 1, 4:16) Mai te mau kerisetiano matamua, te faaitoito nei ratou i te “parahi hau noa . . . i roto i te mau taata atoa.” (Roma 12:18) Eaha to ratou huru haerea i roto i taua tuhaa ra, o te tuatapapahia ïa i roto i te tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

^ par. 16 No te tahi faataaraa parau no nia i teie nei irava e tuati i te haapiiraa no nia i te Toru Tahi, a hiˈo i Te Pare Tiairaa (farani) o te 15 no tiunu 1971, api 355-6.

Ei faahaamanaˈoraa

◻ Na te aha e faataa ê i te mau kerisetiano matamua, e tuati maitai te mau Ite no Iehova ia ratou i roto i teihea tuhaa?

◻ Te parau nei te mau Ite no Iehova e e mau taata maitai ratou i roto i teihea mau tuhaa?

◻ Eaha te hiˈoraa o te mau pǔpǔ faatere i te mau kerisetiano matamua, e te vai ra anei te tahi taa-ê-raa i teie mahana?

◻ Te faaitoito ra te tiaturiraa te mau Ite e tei ia ratou ra te parau mau, ia aha ratou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 12]

Ua ineine te mau Ite no Iehova i te haere e faaite noa ˈtu eaha te maororaa ta Iehova e hinaaro maira ia ratou e na reira

[Hohoˈa i te api 17]

Ua na ô atura o Pilato e: “A hiˈo mai na i taua taata nei”—te taata e ere i to teie nei ao—Ioane 19:5

[Faaiteraa i te tumu]

“Ecce Homo” by A. Ciseri: Florence, Galleria d’Arte Moderna / Alinari/Art Resource, N.Y.