Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te parau tohu a te Atua—E horoa te reira i te tiaturiraa no a muri aˈe

Te parau tohu a te Atua—E horoa te reira i te tiaturiraa no a muri aˈe

Te parau tohu a te Atua—E horoa te reira i te tiaturiraa no a muri aˈe

MAOTI te Parau a te Atua, te Bibilia Moˈa, e hiˈo te mau Kerisetiano mau i te tau a muri aˈe ma te faaroo, te tiaturiraa e te manaˈo maitai. Ma te tamahanahanahia i roto i to ratou taairaa e te Atua ra o Iehova, te tiai ru ra ratou ia ananahi aˈe. Mai ta te oreroraa parau matamua i te Tairururaa Mataeinaa “Te parau tohu a te Atua” i faataa, ehia rahiraa matahiti to te mau Ite no Iehova haapii-noa-raa i te parau tohu Bibilia ma te anaanatae rahi. No reira, eaha ta Iehova i pûpû na to ˈna nunaa i teie mau tairururaa? Ma te Bibilia i roto i te rima, te ru ra te feia atoa i ruru mai i te ite atu. Ua faataahia te tumu parau no te mahana taitahi o te tairururaa mai te hoê upoo parau taa ê.

MAHANA MATAMUA: Te haereraa ma te tiarama o te Parau a te Atua

Ua faataa te oreroraa parau “Ua aratai te Parau a te Atua ia tatou” e e au te nunaa o Iehova i te hoê taata o te haamata i te hoê tere i roto i te pouri o te po. A hiti ai te mahana, e ite oia i te mau ata, ia turama tia mairâ te mahana na nia mai, e ite maitai oia i te mau mea atoa. Mai tei tohuhia i roto i te Maseli 4:18, ua itea maramarama mai i te nunaa o Iehova to ratou eˈa i raro aˈe i te mahana anaana o te parau mau no roto mai i te parau tohu a te Atua. Aita ratou i vaiihohia ia turori noa ˈtu i roto i te pouri pae varua.

Ua faahaamanaˈo te oreroraa parau tumu “A haapao maitai i te Parau tohu a te Atua” i te feia e faaroo ra e e ora mai tei imi ia Iehova i te inoino e itehia e te taata e pee i te mesia haavare e te peropheta haavare. Ma te taa ê roa, mea rahi roa te mau haapapuraa no nia i te Mesia mau ra o Iesu Mesia! Ei hiˈoraa, ua horoa mai te faahuru-ê-raa semeio o Iesu i te hoê faaite-atea-raa i to ˈna faateronoraa ei Arii o te Basileia o te Atua. Mai to ˈna taeraa mai i roto i te mana o te Basileia i te matahiti 1914, o Iesu atoa te “fetia poipoi” i faahitihia i roto i te Petero 2, 1:19. Ua parau te taata orero e: “Ei fetia poipoi Mesia, te poro ra oia i te hoê mahana aore ra anotau apî, o te hiti mai no te huitaata faaroo atoa.”

I te omuaraa o te porotarama i te avatea, ua faahohonu te oreroraa parau “Te anaanaraa ei mau tiarama” i te Ephesia 5:8 (MN) i reira te aposetolo Paulo e aˈo mai ai e “tamau i te haere ei mau tamarii no te maramarama.” E mau tiarama te mau Kerisetiano, eiaha noa na roto i te tufaraa i te Parau a te Atua e o vetahi ê, na roto atoa râ i te faaohiparaa i te Bibilia i roto i to ratou oraraa ei peeraa i te hiˈoraa o Iesu.

No te riro ei tiarama mai teie, e tia ia tatou ‘Ia oaoa i te taioraa i te Parau a te Atua.’ Ua vauvauhia teie tumu parau i roto i te hoê oreroraa parau e toru tuhaa. I muri aˈe i to ˈna faahitiraa ia Abraham Lincoln tei parau e o te Bibilia “te ô maitai roa ˈˈe ta te Atua i horoa na te taata,” ua ui te taata orero matamua i te feia i ruru mai eaha ta ta ratou tabula taioraa e faaite ra no nia i te hohonu o to ratou mauruuru i te Parau a Iehova. Ua faaitoitohia te feia e faaroo ra ia taio maitai i te Bibilia, ma te rave i te taime no te manaˈonaˈo i te mau aamu Bibilia e te tapiri i te mau manaˈo apî i tei haapii-aˈena-hia.

Ua haamatara te tuhaa o te oreroraa i muri mai i te faufaaraa ia haapii, eiaha ia taio oioi noa, ia hinaaro tatou e amu i te “maa etaeta.” (Hebera 5:13, 14) Ua parau te taata orero e e faaitoito mau â te haapiiraa ia ‘faaineine tatou i to tatou mafatu’ na mua ˈˈe, mai ta te tahuˈa Iseraela ra o Ezera i rave. (Ezera 7:10) No te aha râ e mea faufaa roa te haapiiraa? No te mea e ohipa tia ˈtu te reira i nia i to tatou taairaa e o Iehova. No reira, e tia i te haapiiraa Bibilia ia riro ei mea faahiahia, te au mau e te haumǎrû, noa ˈtu e e titauhia te faaetaetaraa i te feruriraa e te tutavaraa. Nafea e itea mai ai ia tatou te taime no te haapii ma te faufaahia? Na roto i te ‘faaherehere-maite-raa i te taime’ i nia i te mau ohipa faufaa ore aˈe, ta te taata i orero i te tuhaa hopea ïa i parau. (Ephesia 5:16) Oia, te ravea e itea mai ai te taime, o te faaohipa-maitai-raa ïa i te taime ta tatou e fanaˈo ra.

Ua farii te oreroraa parau “E horoa te Atua i te itoito na tei rohirohi” e e rave rahi taata o te rohirohi nei i teie tau. Ia noaa ia tatou “te puai i hau aˈe i tei matauhia” no te taviniraa Kerisetiano, mea titauhia ia tiaturi tatou ia Iehova o te ‘horoa nei i te itoito [na tei rohirohi].’ (Korinetia 2, 4:7, MN; Isaia 40:29; MN) I roto i te mau tauturu o te faaitoito, te vai ra te Parau a te Atua, te pure, te amuiraa Kerisetiano, te apiti-tamau-raa i roto i te taviniraa, te mau tiaau Kerisetiano, e te hiˈoraa o te haapao maitai o vetahi ê. Ua haamatara te tumu parau “A riro ei feia haapii i te taata no te tau ta tatou e ora nei” i te faufaaraa no te mau Kerisetiano ia riro ei feia haapii e ei feia poro atoa e ia rohi i te faarahi atu â i te “aravihi i te haapii.”—Timoteo 2, 4:2, MN.

Ua faahiti te oreroraa parau hopea o te mahana “Eita te feia e patoi i te Atua e upootia mai” i te mau tutavaraa hape i ravehia aita i maoro aˈenei i te tahi mau fenua no te parau e e pǔpǔ iti faaroo atâta te mau Ite no Iehova. Eiaha râ tatou e mǎtaˈu, te na ô ra hoi te Isaia 54:17 e: “Te mauhaa ra na oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia oe i te haavaraa ra, e hapa ïa ia oe. O te tufaa teie o te mau tavini o Iehova; e tei ia ˈu te faatia ia ratou, te na reira maira Iehova.”

PITI O TE MAHANA: Te mau mea e faaitehia na roto i te mau parau tohu i papaihia ra

I muri aˈe i te tauaparauraa o te irava Bibilia o te mahana, ua fanaˈo te feia i ruru mai i te piti o te oreroraa parau tatuhaahia, teie te upoo parau “Te faahanahanaraa ia Iehova ei feia taˈitaˈi i te maramarama.” Ua faaite te tuhaa matamua e, te fa a te hoê Kerisetiano, o te faahanahanaraa ïa ia Iehova na roto i te pororaa i te mau vahi atoa. Ua faahiti to muri mai tuhaa i te faufaaraa e aratai i te feia e farii ra i te faanahonahoraa a te Atua. Nafea? Na roto i te raveraa e pae aore ra hoê ahuru minuti i te omuaraa aore ra i te hopea o te haapiiraa Bibilia atoa i te fare o te taata no te faaite nafea te faanahonahoraa a te Atua e ohipa ˈi. Ua haamatara te toru o te tuhaa i te faufaaraa ia faahanahana i te Atua maoti te mau ohipa maitatai.

Ua puohu te oreroraa parau “A hinaaro i te mau faahaamanaˈoraa a Iehova” i te mau irava i maitihia i roto i te Salamo 119. Papu maitai e e titau tatou i te mau faahaamanaˈoraa, inaha, e moe haere noa te mau mea ia tatou. Mea faufaa mau ïa ia faatupu tatou i te hinaaro i te mau faahaamanaˈoraa a Iehova, mai te papai salamo iho!

Tae mai nei te hoê tumu parau taa ê—te oreroraa parau no te bapetizoraa “E aratai te haapaoraa i te Parau tohu i te bapetizoraa.” Ua faahaamanaˈohia te feia e hinaaro ra i te bapetizoraa e e pee ratou i te Mesia eiaha noa na roto i te raveraa i te bapetizoraa, na roto atoa râ i te pee-maite-raa i to ˈna taahiraa avae. (Petero 1, 2:21) E haamaitairaa mau ta teie feia apî i te apitiraa i roto i te tupuraa o te Ioane 10:16, i reira to Iesu tohuraa e e haaputu oia i te mau “mamoe ê atu” ia tavini ratou i pihai iho i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te varua moˈa!

No te haamata i te porotarama o te avatea, ua faataa te oreroraa parau “A faaroo i ta te varua e parau maira” e te paraparau maira te varua o Iehova na roto i te Bibilia, “te tavini haapao maitai e te paari,” e to tatou haava manaˈo haapiihia ia au i te Bibilia. (Mataio 24:45) Aita ïa e faufaa ia faaroo te mau Kerisetiano i te hoê reo mau no te raˈi mai no te ite nafea ia faaoaoa i te Atua. Ua faaitoito te aparauraa i muri mai “Aueue ore no te haapii i te taata i tei au i te paieti” i te mau Kerisetiano eiaha e maimi i te mau manaˈo faatoaruaru e haapararehia e teie nei ao. Oia mau, e nehenehe te hoê hinaaro rahi e ite e tuu ia tatou i mua i te parau atâta i ueuehia e te feia taiva e te tahi atu â mau taata a Satani. Mea au roa aˈe e taio tamau i te Bibilia e te mau tumu parau atoa i roto i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!

Ua haamatara te oreroraa parau i muri mai “A tamau i te pee i te mau parau ora” i te faufaaraa ia ite maitai i te “hiroa” o te mau Papai, aore ra te niu o te parau mau. (Timoteo 2, 1:13) Te tapea-maitai-raa i teie hiroa, o te ravea ïa eiaha noa ia tupu te paieti, ia ite atoa râ eaha te ore e au i te parau mau.

A feruri na e te hiˈo maira Iehova ia outou mai te hoê o te hinaarohia. Auê ïa i te hanahana e! Ma te niuhia i nia i te parau tohu a Hagai, mea faaitoito rahi te oreroraa parau “Te faaî nei ‘tei hinaarohia’ i te fare o Iehova” no te mea te haapapu ra te reira i te feia e faaroo ra e mea hinaaro-mau-hia te mau melo atoa o te “feia rahi roa.” (Apokalupo 7:9) No reira, e faaora Iehova ia ratou ia “ueue” oia i te mau nunaa no te taime hopea ia tae mai te “ati rahi.” (Hagai 2:7, 21, 22; Mataio 24:21) Na roto râ i teie taime, e tia i te nunaa o Iehova ia tamau noa i te ara i te pae varua, mai tei faataahia i roto i te tuhaa “Te faaitoito maira te mau parau tohu i papaihia ra ia ara maitai.” Ua faahiti te taata orero i te mau parau a Iesu: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te hora e tae mai ai to outou Fatu.” (Mataio 24:42) Nafea tatou e ara maitai noa ˈi i te pae varua? Na roto i te vai-itoito-raa i roto i te taviniraa a Iehova, a tamau noa ˈi i te pure, e a tiai noa ˈi i te mahana rahi o Iehova.

Teie te upoo parau o te oreroraa parau hopea o teie mahana “Te Parau tohu i te anotau hopea.” E haamanaˈohia te reira ehia matahiti i te maororaa. No te aha? No te mea ua faaite te taata orero e ua neneihia te hoê buka apî—Prêtons attention à la prophétie de Daniel! “E puohu teie buka e 320 api ma te mau hohoˈa nehenehe mau i roto, i te mau tuhaa atoa o te buka a Daniela,” ta te taata orero ïa i parau. Auê ïa haapapuraa o te haapaari i te faaroo e te turama maira Iehova i ta ˈna Parau tohu!

TORU O TE MAHANA: Eita roa ˈtu te Parau tohu a te Atua e faataupupu

Ua haamata te mahana hopea o te tairururaa ma te oreroraa parau tatuhaahia “Mau parau tohu no te tau i faataahia ra.” Ua hiˈopoa na tuhaa e toru i na faahitiraa e toru a te peropheta Habakuka i te mau haavaraa a Iehova. No nia te matamua ia Iuda te etaeta e te piti ia Babulonia te haavî. E au te hopea, aitâ hoi i tupu, i te haamouraa e fatata maira o te feia iino atoa. No nia ia Aramagedo, ua faahiti te taeae i orero i te tuhaa hopea maa faito mǎtaˈu maitai i te Atua i roto i te feia e faaroo maira i to ˈna parauraa e: “Oia mau, e tupu mau â te horuhoru rahi ia tuu Iehova i te taatoaraa o to ˈna puai rahi.”

“E haafaufaa anaˈe i to tatou tufaa i te pae varua,” o te upoo parau ïa o te darama Bibilia putapû o te tairururaa. Ua faaite teie hautiraa feruri-hohonu-hia i te taa-ê-raa o te huru feruriraa o Iakoba i to Esau i mua i te mau mea i te pae varua. Ua vahavaha Esau i to ˈna tufaa i te pae varua, no reira i horoahia ˈi na Iakoba tei poihere i te reira. “Eaha te [tufaa i te pae varua] ta Iehova i horoa mai na tatou?” o tei uihia ïa i te feia i ruru mai. “Ta ˈna Parau mau, te Bibilia; te tiaturiraa o te ora mure ore; e te hanahana i te tiaraa no ˈna ei feia poro i te parau apî maitai,” ta te taata orero ïa i pahono.

Teie te upoo parau o te tuhaa i muri mai “Eaha te faufaaraa o to tatou tufaa faahiahia no outou?” E faaite tatou i te huru feruriraa tano i mua i to tatou tufaa i te pae varua na roto i te tuuraa i te taviniraa ia Iehova e te mau haamaitairaa i te pae varua na mua ˈˈe i to tatou mau maitai e te mau mea materia. E na reira tatou e patu ai i to tatou oraraa i nia i to tatou taairaa e o Iehova, ma te taa ê roa ˈtu ia Adamu, Esau, e te ati Iseraela taiva.

Ua puohu te oreroraa parau huiraatira “Faaapîraa i te mau mea atoa—Ia au i tei tohuhia” e maha parau tohu tumu no nia i te “raˈi apî” e te “fenua apî.” (Isaia 65:17-25; 66:22-24; Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:1, 3-5) Papu maitai, te feruri ra Iehova i te hoê tupuraa rahi aˈe o teie mau parau tohu i tei tupu i nia i to ˈna nunaa i faahoˈi-faahou-hia i te matahiti 537 H.T.T. ra. Oia, te feruri ra oia i te faatereraa o to ˈna Basileia (te “raˈi apî”), e te huiraatira i te fenua nei (te “fenua apî”) o te faaea i roto i te hoê paradaiso hanahana na te ao nei.

Na te oreroraa parau “Ta tatou e tiai nei a aratai ai te Parau a te Atua ia tatou” i faaoti i te tairururaa ma te anaanatae e te faaitoito mau. Ua faahaamanaˈo te reira e “te poto nei te taime” e toe ra no te faaoti i te ohipa pororaa a te Basileia. (Korinetia 1, 7:29) Oia, te fatata roa nei tatou i te tupuraa o te haavaraa a Iehova i nia ia Satani e te taatoaraa o ta ˈna faanahoraa ino o te mau mea. Ia hoê â to tatou mau manaˈo hohonu e to te papai salamo tei himene e: “Te tiai nei to matou [nephe] ia Iehova: o to matou ïa tauturu, e to matou ïa paruru.” (Salamo 33:20; MN) E tiaturiraa hanahana mau to mua i te feia i niu i ta ratou mau tiairaa i nia i te parau tohu a te Atua!

[Hohoˈa i te api 7]

Ua faateitei te hoê darama putapû i te mauruuru o te mau tavini a Iehova i to ratou tufaa i te pae varua

[Hohoˈa i te api 7]

E rave rahi tei bapetizohia no te mea ua haapao ratou i te parau tohu a te Atua