Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te taime e toe ra no te feia iino?

Eaha te taime e toe ra no te feia iino?

Eaha te taime e toe ra no te feia iino?

‘Eaha hoi oe [Iehova] i mamû noa ˈi ia horomii te taata ino i tei rahi ta ˈna parau-tia i ta ˈna iho?’—HABAKUKA 1:13.

1. Afea te fenua e î roa ˈi i te ite i te hanahana o Iehova?

 E HAAMOU anei te Atua i te feia iino i te hoê mahana? Mai te peu e e, ehia maororaa e tiai ai tatou? Te uiui nei te mau taata i teie mau uiraa e ati aˈe te fenua. Ihea tatou e ite ai i te mau pahonoraa? I roto ïa i te mau parau tohu faauruahia a te Atua no nia i te tau i faataahia ra. Te haapapu maira te reira e e fatata Iehova i te haava i te feia iino atoa. I reira noa ïa te fenua e ‘î roa ˈi i te ite i te hanahana o Iehova, mai te vairaa miti e î i te tai ra.’ E parau tǎpǔ teie i tohuhia i roto i te Parau Moˈa a te Atua i roto i te Habakuka 2:14.

2. Eaha na haavaraa e toru a te Atua i roto i te buka a Habakuka?

2 Ua papaihia te buka a Habakuka i te area matahiti 628 H.T.T., e e toru haavaraa a te Atua ra o Iehova to roto. Ua tupu aˈena e piti o taua mau haavaraa ra. A tahi, ua haava Iehova i te nunaa orure hau no Iuda i tahito ra. E te piti ïa? To te Atua ïa haavaraa ia Babulonia faahepo. Papu maitai e e mau tumu atoa ta tatou no te tiaturi e e tupu te toru o teie mau haavaraa a te Atua. Inaha, e nehenehe tatou e papu e ua fatata roa te reira. No te maitai o te feia tia i teie anotau hopea, e faatae mai te Atua i te haamouraa i nia i te feia iino atoa. I roto ïa i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra” e piri oioi maira e mou roa ˈi te toea.—Apokalupo 16:14, 16.

3. Eaha te tupu mau â i nia i te feia iino i to tatou nei tau?

3 Te piri roa maira te tamaˈi o te mahana rahi o te Atua. E te haavaraa a te Atua i nia i te feia iino i to tatou nei tau, mea papu ïa mai te mau haavaraa a Iehova i tupu i nia ia Iuda e ia Babulonia. I teie nei râ, no te aha e ore ai e feruri e tei Iuda tatou i te tau o Habakuka? Eaha te tupu ra i roto i taua fenua ra?

Te hoê fenua arepurepu

4. Eaha te mau parau huru ê ta Habakuka i faaroo?

4 A feruri na e te parahi ra o Habakuka, te peropheta a Iehova, i nia i te tafare parahurahu o to ˈna fare, a fanaˈo ai i te mataˈi haumǎrû o te po. E upaupa tei pihai iho ia ˈna. (Habakuka 1:1; 3:19, parau faaomuaraa) Ua faaroo râ Habakuka i te mau parau huru ê. Ua taparahi pohe o Iehoiakima, te Arii no Iuda, ia Uria e ua rave oia ia hurihia te tino o taua peropheta ra i roto i te tanuraa o te taata riirii. (Ieremia 26:23) Oia mau, aita Uria i tuu noa i to ˈna tiaturi i nia ia Iehova, ua mǎtaˈu oia e ua horo ê i Aiphiti. Ua ite râ Habakuka e e ere no te tahi hinaaro e turu i te hanahana o Iehova i haavî uˈana ˈi o Iehoiakima. Inaha, aita roa ˈtu te arii e haapao ra i te ture a te Atua e mea riri roa na ˈna te peropheta Ieremia e te tahi atu â mau taata e tavini ra ia Iehova.

5. Eaha te huru tupuraa pae varua i Iuda, e eaha te huru o Habakuka?

5 Te ite ra Habakuka i te auauahi o te mea noˈanoˈa i nia i te mau tafare tapiri. Aita te taata e tutui ra i teie mea noˈanoˈa no te mea e feia haamori ratou ia Iehova. Te rave ra ratou i te mau ohipa faaroo hape e faaitoitohia ra e Iehoiakima, te Arii ino no Iuda. Auê te haama e! Ua î te mata o Habakuka i te roimata, e te taparu ra oia e: “[Mai te aha] te maoro, e Iehova, o ta ˈu tiaororaa, e aore oe i faaroo mai! [Mai te aha] te maoro o ta ˈu pii-hua-raa ˈtu ia oe, e hamani ino teie e vai nei, e aita oe i faaora! Eaha ra hoi oe i faaite mai ai i te ino, e ia hiˈo hoi au i te oto ra? te vai nei hoi te haru e te rave aroha ore i mua ia ˈu nei: e te vai nei hoi te feia e faatupu i te mârô e te tamaˈi. I haapaehia ˈi te ture nei, aore hoi te [haavaraa i manuïa]: ua haaatihia te feia parau-tia e te taata parau ino; [ua haapiˈohia te haavaraa].”—Habakuka 1:2-4; MN.

6. Eaha tei tupu i nia i te ture e te haavaraa i Iuda?

6 Oia, ua rahi te haru e te rave aroha ore. I te mau vahi atoa e hiˈo ai Habakuka, te ite ra oia i te oto, te mârô e te tamaˈi. Ua ‘haapaehia te ture,’ ua paruparu oia. E te haavaraa ïa? “Aore” roa ˈtu oia e “manuïa”! E ore roa ˈtu oia e tupu. Teie râ, ‘e haaati te feia iino i te feia parau-tia,’ ma te faahuru ê i te mau ravea haamanahia no te paruru i te feia hapa ore. Oia mau, “ua haapiˈohia te haavaraa.” Ua ino oia. Auê ïa tupuraa peapea e!

7. Eaha ta Habakuka e faaoti ra e rave?

7 Te faafaaea ra e te feruri ra Habakuka i te ohipa e tupu ra. E tuu anei oia? Eita ïa! I muri aˈe i to ˈna hiˈo-faahou-raa i te mau hamani-ino-raa atoa i ravehia i nia i te mau tavini haapao maitai a te Atua, te faaapî ra teie taata taiva ore i ta ˈna faaotiraa e tapea maite ma te aueue ore ei peropheta na Iehova. E tamau â Habakuka i te faaite i te poroi a te Atua—noa ˈtu e e nehenehe oia e pohe.

Te rave ra Iehova i te hoê “ohipa” maere mau

8, 9. Eaha te “ohipa” maere ta Iehova e rave ra?

8 I roto i te orama, te ite ra Habakuka i te feia faaroo haavare e faahaama ra i te Atua. A faaroo na i ta Iehova e parau ra ia ratou: “A hiˈo na i roto i te mau etene, a hiˈo na, a maere roa ˈtu ai.” Te uiui ra paha Habakuka no te aha te Atua e parau ai mai teie i taua feia iino ra. I muri iho, te faaroo ra oia ia Iehova ia parau ia ratou e: “[A maere] e ohipa ta ˈu e rave i to outou nei pue mahana, faaite noa ˈtura ia outou e ore â outou e [tiaturi].” (Habakuka 1:5; MN) Oia mau, te ‘rave ra’ Iehova ‘i teie ohipa ta ratou e ore e tiaturi.’ Eaha hoi teie ohipa?

9 Te faaroo maitai ra o Habakuka i te tahi atu â mau parau a te Atua, tei papaihia i roto i te Habakuka 1:6-11 [MN]. Teie te poroi a Iehova—e aita hoê aˈe atua hape aore ra idolo ora ore e tapea i to ˈna tupuraa: “Te faatia nei au i te Kaladaio, i te fenua haere oioi e te aroha ore, o te haaati i te aano atoa o te fenua, ia noaa te parahiraa e ere i ta ratou ra. E feia mǎtaˈu-rahi-hia ratou e te riariahia: no ratou iho to ratou mana ia [haava]; e no roto ia ratou iho to ratou faateitei. E te mau puaahorofenua atoa no ratou ra, e oioi rahi ïa i to te nemera, e te aito rahi ïa e iti to te luko ahiahi ra: e to ratou faahoro puaahorofenua ra e riro i te faaaano, e mai te vahi roa mai hoi taua feia puaahorofenua ra; e maue hoi ratou mai te aeto e ru i ta ˈna maa ia pau. E tere faaherehere ore to ratou atoa e tae mai ai: e o mua i to ratou mata, e riro ïa mai te mataˈi no te hitia o te râ mai, e mai te one ra ta ratou tîtî ia haaputu mai. E tâhitohia e ratou te mau arii ra, e riro hoi te feia mana ei ataraa na ratou: e vahavaha ratou i te mau pare; e ohu hoi ratou i te repo a rave ai. Ruri ê ihora to ˈna manaˈo i reira, haere hua ˈtu ra oia e rave i te hara, i te parauraa i taua puai no ˈna nei, e no to ˈna ra atua.”

10. O vai ma ta Iehova e faatia maira?

10 Auê ïa faaararaa parau tohu a te Teitei e! Te faatia maira Iehova i te Kaladaio, te nunaa taehae no Babulonia. A haere ai oia “i te aano atoa o te fenua,” e haru oia e rave rahi, e rave rahi faaearaa. Auê te riaria e! Te pǔpǔ taata no Kaladaio, e feia “mǎtaˈu-rahi-hia ratou e te riariahia,” te mehamehahia e te faahoruhoru. Na ratou iho e haamau i ta ratou iho mau ture fati ore. “No ratou iho to ratou mana ia haava.”

11. Nafea outou e faataa ˈi i te haereraa te mau nuu Babulonia e vavahi ia Iuda?

11 Mea vitiviti aˈe te mau puaahorofenua a Babulonia i te mau nemera horo puai. Mea taehae aˈe ta ˈna feia faahoro puaahorofenua i te mau luko poia e auau ra i te po. E “to ratou faahoro puaahorofenua ra e riro i te faaaano” ma te ru. Mai Babulonia atea mai, te horo ra ratou i Iuda. Ma te maue mai te aeto e auau ra i te hoê maa au, ua fatata te Kaladaio i te ouˈa i nia i to ratou enemi. E haruraa noa anei teie a te tahi mau faehau? E ere roa ˈtu! “E tere faaherehere ore to ratou atoa,” mai te hoê nuu rahi e haere ra e vavahi. Te itehia ra te faaoromai ore i nia i to ratou hohoˈa mata, te horo ra ratou i te pae tooa o te râ i Iuda e i Ierusalema, ma te vitiviti mai te mataˈi no te hitia o te râ. Te ohi ra te mau nuu Babulonia e rave rahi taata i tapeahia e te ‘haaputu ra ratou i te mau tîtî mai te one ra.’

12. Eaha te huru o to Babulonia, e eaha te “hara” a teie enemi riaria?

12 Te tâhitohito ra te nuu Kaladaio i te mau arii e te faaooo ra ratou i te feia mana, te feia atoa aita to ratou e mana no te tapea ia ratou eiaha e haere i mua. Te ‘vahavaha ra ratou i te mau pare,’ no te mea te topa ra te mau pare ia haapue to Babulonia i “te repo” o te vavahihia. I te tau i faataahia e Iehova, e “haere” mau â te enemi riaria mai te mataˈi ra. Na roto i te aroraa ia Iuda e ia Ierusalema, te ‘rave ra oia i te hara’ i te hamani-ino-raa i te nunaa o te Atua. I muri aˈe i te hoê upootiaraa oioi, e faateitei te tomana Kaladaio e: ‘Teie puai, no to matou ïa atua.’ E hape mau â oia!

Te hoê niu papu no te tiaturiraa

13. No te aha Habakuka i î ai i te tiaturiraa e te tiaturi?

13 A maramarama noa ˈi Habakuka i te opuaraa a Iehova, te tupu ra te tiaturiraa i roto i to ˈna mafatu. Ma te tiaturi taatoa, te haamori ra oia ia Iehova. I roto i te Habakuka 1:12 [MN], te na ô ra te peropheta e: “E ere anei oe mai tahito mai â, e Iehova? e tau Atua, e Tei Moˈa ra, e ore [oe] e pohe.” Oia mau, e Atua Iehova “mai tahito mai â e a muri noa ˈtu”—aita e hopearaa.—Salamo 90:1, 2.

14. Eaha te haerea ta te feia taiva no Iuda i pee?

14 A feruri ai oia i te orama i faaitehia mai e te Atua e a oaoa ˈi oia i te ite hohonu i horoahia mai, te parau faahou ra te peropheta e: “E Iehova, ua haapaohia ratou e oe ei faautuaraa ˈtu; e ua haamau oe ia ratou ei aˈoraa, e te Mato e.” Ua haava uˈana te Atua i te feia taiva no Iuda, e te aˈo ra e te faautua ra Iehova ia ratou. E tia ia ratou ia hiˈo ia ˈna mai to ratou Mato, te pare, te haapuraa mau, e te Pu hoê o te ora. (Salamo 62:7; 94:22; 95:1) Teie râ, aita te mau raatira taiva no Iuda i haafatata ˈtu i te Atua, e te tamau noa ra ratou i te haavî i ta ˈna feia haamori atâta ore.

15. Eaha te auraa e e “mata maitai” roa to Iehova no te ‘hiˈo i te ino’?

15 Te peapea rahi ra te peropheta a Iehova i teie tupuraa. No reira oia i parau ai e: “E ore to oe mata maitai e tia ia hiˈo i te ino, e ore hoi e au ia oe ia hiˈo i te parau ino.” (Habakuka 1:13) Oia, e “mata maitai” roa to Iehova no te ‘hiˈo i te ino,’ oia hoi eita ta ˈna e nehenehe e faatia i te hape.

16. Nafea outou e haapoto ai i tei papaihia i roto i te Habakuka 1:13-17?

16 Te vai ra i roto i te feruriraa o Habakuka te tahi mau uiraa hohonu. Te ani ra oia e: “Eaha hoi oe i hiˈo ai i te haavare, e te mamû noa ra oe ia horomii te taata ino i tei rahi ta ˈna parau-tia i ta ˈna iho? E ua faariro oe i te taata mai te iˈa o te moana ra, e mai te mea rii aore e tavana i nia ia ratou ra? Ua noaa anaˈe ïa ratou i te tamǎtauhia; e ua noaa anaˈe ïa ratou i te taupeˈa, e ua haaputu ïa ratou i roto i te pute; i oaoa ˈi ratou e ouˈauˈa noa ˈi. No reira ratou i faatusia ˈi i ta ratou upeˈa; e ua tutui i te mea noˈanoˈa i ta ratou iho pute, no te mea no reira i meˈihia ˈi ta ratou tufaa, ua rahi ta ratou maa. Atire anei hoi ia ninii noa na i ta ratou upeˈa, e eiaha e faaherehere i te taparahi i te mau fenua?”—Habakuka 1:13-17.

17. (a) I to ratou vavahiraa ia Iuda e ia Ierusalema, nafea to Babulonia faatupuraa i te opuaraa a te Atua? (b) Eaha ta Iehova e faaite ia Habakuka?

17 Ia aro ratou ia Iuda e to ˈna oire pu, o Ierusalema, e ohipa ïa to Babulonia ia au i to ratou iho hinaaro. Eita ratou e ite e te faaohipa ra te Atua ia ratou no te faatupu i ta ˈna haavaraa parau-tia i nia i te nunaa taiva. Mea ohie ia ite no te aha mea fifi no Habakuka ia taa e e faaohipa te Atua i to Babulonia iino no te faatupu i Ta ˈna haavaraa. E ere hoi taua feia aroha ore ra no Kaladaio i te feia haamori ia Iehova. Te hiˈo ra ratou i te taata mai ‘te iˈa e te mea rii’ e haruhia e e haavîhia. Eita e vai maoro te taa ore o Habakuka i teie mau mea. E faaite oioi Iehova i ta ˈna peropheta e e faautuahia to Babulonia no ta ratou faaanoraa miimii e to ratou haamaniiraa i te toto ma te aroha ore.—Habakuka 2:8.

I ineine no te tahi atu â mau parau a Iehova

18. Ia au i te Habakuka 2:1, eaha ta tatou e haapii na roto i te haerea o Habakuka?

18 I teie nei râ, te tiai ra Habakuka i te tahi atu â mau parau a Iehova. Te parau ra te peropheta ma te papu e: “Tia noa ihora vau i to ˈu ra fare araraa, e ua haapapu aˈera vau i nia i tau pare; tiai ihora vau ia ite au i tana parauraa mai ia ˈu ra, e ta ˈu motoiraa ˈtu i ta ˈu parau.” (Habakuka 2:1) Te anaanatae rahi ra te peropheta Habakuka i ta te Atua e parau â na roto i to ˈna arai. Te tiaturi ra oia e e Atua o Iehova o te ore e faatia i te ino, te uiui nei râ oia no te aha te ino e tupu ai, e ua ineine oia i te faatitiaifaro i to ˈna manaˈo. E o tatou ïa? Ia uiui tatou no te aha te tahi mau ohipa iino e faatiahia ˈi, e tia i to tatou tiaturiraa i te parau-tia a te Atua ra o Iehova ia tauturu ia tatou ia tapea i to tatou tiaraa faito noa e ia turui i nia ia ˈna.—Salamo 42:5, 11.

19. Ia au i te parau a te Atua ia Habakuka, eaha tei tupu i nia i te mau ati Iuda orure hau?

19 Mai ta ˈna i parau ia Habakuka, ua faatupu te Atua i te haavaraa i nia i te nunaa ati Iuda orure hau na roto i te vaiihoraa i to Babulonia ia haru ia Iuda. I te matahiti 607 H.T.T., ua haamou ratou ia Ierusalema e te hiero, ua haapohe i te ruhiruhia e te feia apî, e ua afai e rave rahi tîtî. (Paraleipomeno 2, 36:17-20) I muri aˈe i te faatîtîraa maoro i Babulonia, ua hoˈi te hoê toea ati Iuda haapao maitai i to ratou fenua tumu e ua patu faahou i te hiero. I muri iho râ, ua taiva faahou te mau ati Iuda ia Iehova—i to ratou iho â râ patoiraa ia Iesu ei Mesia.

20. Nafea to Paulo faaohiparaa i te Habakuka 1:5 no nia i te patoiraa ia Iesu?

20 Ia au i te Ohipa 13:38-41 [MN], ua faaite te aposetolo Paulo i te mau ati Iuda no Anetiohia eaha te auraa e patoi ia Iesu e e haafaufaa ore i ta ˈna tusia taraehara. Ma te faahiti i te Habakuka 1:5 i roto i te huriraa Heleni o te Septante, ua faaara Paulo e: “E haapao maitai, oi roohia mai outou e tei parauhia mai e te mau peropheta ra; a hiˈo na outou, e te feia e vahavaha, a maere atu, e a pohe atu; e ohipa hoi au i te hoê ohipa i to outou na anotau, e ohipa ra, parau noa ˈtu te taata ia outou na, e ore roa outou e [tiaturi].” Ia au i te faahitiraa a Paulo, ua itehia te piti o te tupuraa o te Habakuka 1:5 i to te mau nuu Roma haamouraa ia Ierusalema e to ˈna hiero i te matahiti 70 T.T.

21. Nafea to te mau ati Iuda i te tau o Habakuka hiˈoraa i te “ohipa” a te Atua e rave i to Babulonia no te haamou ia Ierusalema?

21 Aita te mau ati Iuda i te tau o Habakuka i manaˈo noa ˈˈe e e “ohipa” na te Atua to ˈna raveraa ia haamou to Babulonia ia Ierusalema, no te mea o taua oire ra te pu o te haamoriraa a Iehova e i reira te faateronoraahia ta ˈna arii maitihia. (Salamo 132:11-18) Aita hoi Ierusalema i haamouhia aˈenei. Aita hoi to ˈna hiero i tutuihia aˈenei. Aita roa ˈtu te fare arii o Davida i faatahurihia aˈenei. Eita ïa Iehova e vaiiho e ia tupu teie mau mea. Na roto râ i te arai o Habakuka, ua horoa te Atua i te mau faaararaa tano e e tupu mau â teie mau ohipa maere. E te haapapu ra te aamu e ua tupu te reira mai tei tohuhia.

Te “ohipa” maere a te Atua i to tatou nei tau

22. Eaha te “ohipa” maere a Iehova i to tatou nei tau?

22 E rave anei Iehova i te hoê “ohipa” maere i to tatou nei tau? Ia papu ia tatou e e na reira oia, noa ˈtu e e au ra e mea fifi no te feia feaa ia tiaturi. I teie taime, te ohipa maere a Iehova, o te haamouraa ïa i te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Mai ia Iuda i tahito ra, te parau ra ratou e te haamori ra ratou i te Atua, mea viivii roa râ ratou. E haamou roa Iehova i te mau toetoea atoa o te faanahoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, e ta “Babulonia Rahi” atoa, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei.—Apokalupo 18:1-24.

23. Eaha ta te varua o te Atua i turai ia Habakuka ia rave i muri iho?

23 E ohipa ê atu â ta Iehova e horoa na Habakuka hou te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 607 H.T.T. Eaha ta te Atua e parau faahou â i ta ˈna peropheta? E faaroo ïa Habakuka i te mau mea o te turai ia ˈna ia rave i ta ˈna mauhaa faataˈi upaupa e ia himene ia Iehova i te mau himene otoraa na roto i te pure. Na mua râ, e turai te varua o te Atua i te peropheta ia faaite i te mau pohe riaria. Papu maitai e e hinaaro tatou e maramarama i te auraa hohonu o taua mau parau tohu ra no nia i te tau i faataahia a te Atua. No reira, e haapao maitai atu â tatou i te parau tohu a Habakuka.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te mau huru tupuraa i Iuda i te tau o Habakuka?

• Eaha te “ohipa” maere ta Iehova i rave i te tau o Habakuka?

• Eaha te niu no te tiaturiraa o Habakuka?

• Eaha te “ohipa” maere ta te Atua e rave i to tatou nei tau?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 9]

Ua uiui Habakuka no te aha te Atua i faatia ˈi i te ino. E o outou?

[Hohoˈa i te api 10]

Ua tohu Habakuka i te ati no te fenua o Iuda i te rima o to Babulonia

[Hohoˈa i te api 10]

Te mau huˈahuˈa ihipǎpǎ o Ierusalema, o tei haamouhia i te matahiti 607 H.T.T.